Special

Grecii privesc cu scepticism planul UE de salvare şi se tem de noi măsuri de austeritate

Grecii privesc cu scepticism planul UE de salvare şi se tem de noi măsuri de austeritate

Toate măsurile de austeritate dictate de creditorii externi şi adoptate de guvernul de la Atena au stârnit protestele vehemente ale grecilor

Autor: Andreea Mindrila

28.10.2011, 00:04 334

Grecii au întâmpinat cu scepticism ultimul acord al Uniunii Europene de a le salva ţara îngropată în datorii, fiind îngrijoraţi că în viitor va trebui să suporte mai multe măsuri de austeritate şi mulţi ani de recesiune, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Liderii UE au ajuns la un acord cu băncile şi asigurătorii pentru ca aceştia să accepte o pierdere de 50% din valoarea obligaţiunilor emise de statul grec, ca parte a unui plan de reducere a datoriei Atenei cu 100 de miliarde de euro şi de a limita efectele crizei.

Acest acord a venit după ce guvernul de la Atena a luat mai multe măsuri de austeritate ca urmare a ajutoarelor financiare primite de la finanţatorii săi externi, UE şi FMI. Măsurile de austeritate au inclus tăierile pensiilor, creşterea impozitelor şi planuri de a reduce dimensiunea sectorului public prin concedieri masive, însă acestea au eşuat în a readuce economia Greciei pe drumul cel bun şi au adâncit ţara şi mai mult în recesiune.

"Nu mă simt salvat. Astăzi băncile nu plătesc pentru noi, returnează doar o parte a profitului pe care l-au făcut pe seama noastră în toţi aceşti ani", spune profesorul Pantelis Abeloyannis în vârstă de 47 de ani, care are trei copii şi care se chinuie să facă faţă situaţiei şi să-şi plătească ipoteca, după ce salariile au fost reduse, iar impozitele au crescut.

Acordul UE înseamnă că acum povara datoriei Greciei va fi sustenabilă, spune premierul George Papandreou, iar ministrul francez de finanţe François Baroin spune că acest acord a salvat moneda euro. Acţiunile băncilor greceşti au crescut cu 13% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi dimineaţă, salutând astfel rezultatul summit-ului.

Dar la Atena, politicienii din opoziţie şi oamenii de pe stradă sunt mai sceptici.

"Reducerea datoriei ar trebui analizată în ansamblu, ţinând cont şi de condiţiile anexate", a spus pentru televiziunea de stat TV Net Dimitris Papadimoulis, parlamentar aflat în opoziţie.

"Previziunea noastră, şi acesta este motivul pentru care nu sărbătorim precum guvernul, este că noul stil german de austeritate care ne-a fost impus va fi urmat de măsuri mult mai dure împotriva celor care obţin venituri mici sau medii", a spus el.

Mulţi sunt de părere că acest acord nu va pune curând capăt crizei care a afundat ţara în cea mai gravă recesiune din ultimele patru decenii.

"Nu cred că voi apuca să văd Grecia eliberată din ghearele monstrului care se numeşte datorie, însă sper să o vadă copiii mei", spune Panos Theodorou, un şofer de taxi în vârstă de 60 de ani. Însă a observat un aspect al acordului: "Se pare că europenii au vrut să ne păstreze în club. Nu au vrut ca noi să părăsim zona euro".

Scopul UE este să finalizeze negocierile pe acest pachet de măsuri până la sfârşitul anului pentru ca Grecia să aibă un al doilea program complet de ajutor financiar înainte de 2012.

Valoarea acestui ajutor financiar, afirmă surse din UE, ar fi de 130 de miliarde de euro, în creştere faţă de valoarea acordului din iulie, de 109 miliarde de euro.

Acordul din vară nu a mai fost de actualitate după ce nevoia de finanţare a Greciei a crescut, ca urmare a unei recesiuni mult mai grave decât se previziona.

Creditorii internaţionali ai Greciei, care au salvat în mai anul trecut ţara de la faliment prin acordarea primului ajutor financiar, de 110 miliarde de euro, consideră că economia se va contracta cu 5,5% anul acesta şi cu 3% anul viitor, ceea ce va genera o rată a şomajului care va atinge un nou record.

"Problema este dacă acest acord va determina crearea unor noi locuri de muncă, pentru că nu cred că vom vedea noi creşteri salariale", spune Yannis Mylonakos, 40 de ani, care lucrează într-o cafenea.

De anul trecut, când Grecia a început să primească ajutoare financiare pentru evitarea intrării în faliment, executivul de la Atena a fost nevoit să ia măsuri de austeritate în valuri succesive.

În vară a fost adoptat un program prin care să se reducă deficitul bugetar care includea accelerarea planurilor de privatizare şi un pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor cu 6,4 miliarde de euro, dar şi majorări de taxe, toate acestea generând proteste din partea populaţiei. În septembrie cea mai recentă rundă de tăieri ale salariilor anga­jaţilor de la stat şi a pensiilor a fost cerută de creditorii in­ternaţionali, care au vrut să se asigure că statul elen atinge ţintele de reducere a deficitului bugetar solicitate în schimbul ajutorului de 110 mld. euro stabilit anul trecut.

Măsurile, care au fost anunţate după discuţiile cu experţii UE şi FMI, includ reducerea cu 20% a pensiilor mai mari de 1.200 de euro pe lună şi tăieri salariale pentru 30.000 de angajaţi de la stat.

De asemenea, în cazul pensiilor persoanelor cu vârste sub 55 de ani va fi redusă cu 40% orice sumă care depăşeşte 1.000 de euro. La toate aceste măsuri de austeritate, angajaţii de la metrou, transportul în comun şi profesorii din şcolile de la stat au răspuns prin proteste în Atena.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels