În ce ţară trăim. Bucureştiul construieşte blocuri, dar uită să lase loc de aer. Parcul Liniei arată că se poate şi altfel, dar este doar un parc în faţa valului de beton

♦ Într-un oraş unde spaţiile verzi pe cap de locuitor abia mai depăşesc nivelul Bangkokului, fiecare metru pătrat de verdeaţă pare o victorie ♦ Parcul Liniei, amenajat pe o fostă cale ferată, arată că dezvoltarea urbană nu trebuie să însemne doar beton ♦ Dar cât de mult poate schimba un parc într-un Bucureşti care creşte haotic?

Sâmbătă seară, într-un apartament de la etajul şapte din Drumul Taberei, aerul devenise irespirabil. Căldura de august m-a împins să ies cu bicicleta, fără o destinaţie clară. Am pedalat printre blocuri şi maşini, până când am ajuns în zona Plaza. Acolo am descoperit, pentru prima dată, Parcul Liniei – un proiect urban care schimbă peisajul gri al cartierului.

Parcul Liniei a fost amenajat de Primăria Sectorului 6 pe traseul unei foste linii de cale ferată dezafectate. Pe locul unde altădată zăceau traverse ruginite şi buruieni, acum se întinde parcul pe mai bine de

4 kilometri şi oferă o combinaţie de spaţii de promenadă, locuri de joacă, piste de biciclete, terenuri de baschet, skatepark, zonă pentru câini, fântână tip drydeck asemănătoare celor din Spania, foişoare cu umbră şi zonă amenajată pentru hamace.

Atmosfera era animată, familii cu copii, adolescenţi pe trotinete, seniori la plimbare, mulţi dintre ei profitând de o „oază” verde în mijlocul cartierului dominat de blocuri.

„Este o zonă frumoasă care ne oferă acces la multe facilităţi şi ne simţim în siguranţă, pentru că este de­limitată clar. Avem tot ce ne trebuie, aproape de casă”, a povestit o mamă venită la locul de joacă cu cei doi copii.

M-am plimbat cu bicicleta pe pista special amenajată de-a lungul parcului, unde am văzut diferenţa dintre această zonă amenajată, străzile pline de maşini parcate la întâmplare şi blocurile înalte care continuă să se ridice în jur. M-am întors şi duminică, la 10.00, să văd dacă zona vibrează la fel. La mijlocul parcului, două food-truck-uri vindeau gogoşi, limonadă, apă şi gustări dulci sau sărate.

„Pe timp de vară e aglomerat. Noi avem activitate sezonieră – contractul se termină în septembrie, dar vrem să prelungim până în octombrie. E plin în weekenduri, de dimineaţă până în jurul orei 14.00, apoi din nou seara, începând cu ora 19.00 începe iar să se aglomereze. Vara merge limonada, iar când e mai rece afară se cere gogoaşa caldă”, mi-a spus angajata uneia dintre cele două puncte de vânzare.

Cum se dezvoltă zona?

Zona în care se află Parcul Liniei este una dintre cele mai dense din Bucureşti, fiind marcată de o dezvoltare imobiliară intensă. Conform unui articol pu­blicat în Ziarul Financiar, în sectorul 6 s-au eliberat peste 1.000 de autorizaţii de construire doar în ultimii doi ani, pentru ansambluri rezidenţiale noi în zonele Militari şi Drumul Taberei. 

Practic, terenul din jurul Parcului Liniei s-a transformat într-un magnet pentru dezvoltatori imobiliari, care profită din plin de avantajul unui spaţiu verde nou amenajat într-o fostă zonă industrială. Cel mai vizibil exemplu este Exigent Plaza (fostul Plaza Residence), care se desfăşoară în cinci faze de construcţie pe partea dreaptă a parcului, cum mergi de la Plaza România spre AFI Cotroceni.

Faza 6 a proiectului, aflată în prezent în lucru, este lipită de marginea inferioară a parcului, spre zona Valea Cascadelor – iar acest dezvoltator pare să beneficieze cel mai mult de proximitatea Parcului Liniei. Tot în zonă, pe terenul fostei fabrici de diamante, a început construcţia Cortina Park, cu macarele deja vizibile de pe bulevardul Timişoara. Proiectele Plaza Towers (două blocuri pe strada Lujerului) şi Smart Residence Lujerului (vizibil direct din parc, aflat lângă Cora) sunt şi ele în plin proces de dezvoltare. Accesul la un parc nou, într-o zonă cu un trecut industrial şi densitate mare de locuire, este văzut ca un atu în ofertele de vânzare ale acestor ansambluri.

Respirăm aer curat sau construim spaţii de parcare?

Pe reţelele sociale, locuitorii au comentarii din toate direcţiile. Într-o postare pe Facebook despre extinderea Parcului Liniei spre Valea Cascadelor, unii locuitori cer locuri de parcare şi un drum în loc de parc, argumentând că Bucureştiul se sufocă între blocuri şi că are nevoie de cel puţin zece astfel de parcuri noi. Există şi voci care înţeleg importanţa spaţiilor verzi, dar sunt prinşi între necesităţile imediate de a-şi parca maşina când se întorc de la muncă, nevoia de „aer” şi peisaje verzi şi viziunea pe termen lung.

„Şi par­­cări? Un­de ţi­nem ma­şinile? Faceţi parcări cu abo­na­mente să nu cău­tăm jumătate de oră sau mai mult un loc de parcare după ce venim de la serviciu. Parcări etajate sau de care or fi pentru că pe zonă sunt foarte foarte foarte puţine parcări”, a comentat un bărbat la postarea primăriei Bucureşti sector 6 pe pagina de Facebook.

Peisajul e completat şi de un Leroy Merlin şi hipermarketuri, pe lângă ansamblurile imobiliare în curs de finalizare. Astfel, deşi cererea de locuinţe rămâne ridicată, dezvoltarea infrastructurii urbane nu ţine pasul.

Ce ţine loc de spaţii verzi în noile zone urbanizate ale Capitalei?

Conform datelor din Planul Urbanistic General al Bucureştiului, oraşul ar trebui să asigure cel puţin 26 mp de spaţiu verde per locuitor. În realitate, media este sub 10 metri pătraţi, potrivit unei evaluări făcute de ONG-uri de mediu în 2023.

Astfel, problema este că Bucureştiul rămâne un oraş cu o rată scăzută de spaţii verzi raportat la populaţie. Datele din raportul realizat de eupedia.com – Which European Cities Have the Highest Percentage of Green Spaces? - arată că Bucureştiul oferă doar 7 metri pătraţi de spaţiu verde per locuitor — un nivel similar cu Bangkok sau Lisabona şi mult sub recomandarea europeană de 26 metri pătraţi pe cap de locuitor. Prin comparaţie, Praga dispune de 180 metri pătraţi de spaţiu verde pe locuitor, iar Bratislava de 110 mp. Alte oraşe europene, precum Viena sau Berlin, trec de 50 metri pătraţi pe locuitor, în timp ce Varşovia se apropie de 80 metri pătraţi pe locuitor.

În sectorul 6, Parcul Liniei, cu cei peste 4 km lungime şi 160.000 mp de spaţiu amenajat, este un pas important, dar insuficient în raport cu nevoile reale.

În plimbare, m-am oprit la o familie cu un copil şi i-am întrebat direct: ce nevoie mai mare pentru voi, un parc aproape sau un loc de parcare?

„Aleg parcul, suntem dispuşi să renunţăm la maşină dacă avem transport public facil, zone de relaxare aproape de casă. Este mai important să respirăm aer curat şi copiii noştri să aibă locuri de joacă ca aici”, au răspuns cei doi părinţi care aşteptau pe bancă în timp ce băieţelul lor se plimba cu trotineta. 

Un oraş european care se dezvoltă haotic, cu blocuri ridicate rapid dar cu planificare urbanistică minimă, riscă să devină sufocant pentru noile generaţii. Spaţiile verzi nu sunt doar elemente de timp liber şi recreere, ci contribuie direct la calitatea aerului, la sănătatea mintală a populaţiei şi la scăderea temperaturii resimţite în oraşele tot mai fierbinţi.

„Ne place acest parc pentru că putem veni cu pătura şi să stăm la picnic, în linişte. Atmosfera e ca în alte oraşe europene – fiecare generaţie are ceva de făcut. Activităţile din acest parc se combină perfect”, au spus două eleve de clasa a XII-a, aşezate pe iarbă, la marginea aleii de promenadă.

Astfel, Parcul Liniei este un exemplu de „aşa da” deoarece a reuşit să transforme o zonă degradată într-un magnet pentru comunitate. Dar în lipsa unei strategii coerente de urbanism integrat, care să includă şi parcări, spaţii educaţionale, transport public eficient şi o reţea de parcuri conectate, astfel de iniţiative riscă să devină doar „insule verzi” într-un oraş tot mai sufocat de asfalt şi blocuri.

Bucureştiul a ajuns astfel la un paradox: se construiesc locuinţe „pe bandă rulantă”, dar se uită de calitatea vieţii pe termen lung. Dacă Primăria Sectorului 6 a reuşit să transforme o linie ferată dezafectată într-un parc funcţional, înseamnă că există soluţii şi pentru alte cartiere din Bucureşti — însă acestea întârzie să apară.

Locuitorii îşi doresc mai mult decât un parc „vitrină”. Într-un oraş în care spaţiul verde real pe locuitor este sub 7 metri pătraţi, iar populaţia continuă să crească, ce înseamnă mai exact calitatea vieţii?

Ca să respirăm cu adevărat în acest oraş, nu ajunge un parc. Ar trebui să apară câte unul nou în fiecare sector, în fiecare an, doar ca să începem să recuperăm ce s-a pierdut sub valul de beton.

Zona în care se află Parcul Liniei este una dintre cele mai dense din Bucureşti, fiind marcată de o dezvoltare imobiliară intensă. Conform unui articol publicat în Ziarul Financiar, în Sectorul 6 s-au eliberat peste 1.000 de autorizaţii de construire doar în ultimii doi ani, pentru ansambluri rezidenţiale noi în zonele Militari şi Drumul Taberei.