♦ Veniturile au crescut mult în ultimii ani. Raportul între venituri şi cheltuieli, inclusiv pe real-estate, este favorabil României şi totul ţine de cum gândim ♦ Antreprenorul român a trecut la etapa următoare, îşi doreşte să demonstreze, iar pentru România ar fi frumos ca să o demonstreze în exterior, cum o fac mulţi dintre vecinii noştri.
Cum merge piaţa de finanţare pentru companiile mici şi mijlocii
Tiberiu Moisă, director general adjunct mid-corporate & IMM, Banca Transilvania
► S-a simţit aproape fizic o anumită repornire a pieţei în luna mai. Piaţa arată bine, pipeline-ul arată bine, sunt multe proiecte, în multe industrii. S-a observat o lungire a procesului decizional, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Antreprenorii tind să amâne deciziile importante când au un sentiment de incertitudine sau teamă.
► Au fost multe conversaţii în ultimele luni care se terminau cu fraza: mai vedem după alegeri. Acum aşteptăm noul guvern. Dar vedem deja o reluare a proiectelor, o agitaţie bună. Oamenii prind din nou curaj.
► Programele de garantare trebuie privite şi din perspectica cheltuirii unor resurse publice. Deci trebuie să producem un efect cât mai mare. Nu m-aş uita doar la nevoile de finanţare, ci unde pot multiplica impactul cât mai bine, în condiţii de eficienţă economică. Să nu mergem pe capital de lucru, ci pe investiţii.
► Numărul real al firmelor bancabile este mai mare decât numărul firmelor care au credit. Cred că puteam face mai mult, noi, băncile, pentru creşterea intermedierii financiare. Şi programele de garantare pot ajuta.
Sorin Suciu, director mid-corporate, Raiffeisen Bank
► Din punct de vedere cifre cred că suntem mult mai bine pregătiţi toţi şi mediul antreprenorial şi băncile. Ratele de NPL sunt la minime istorice. Cred că avem toate ingredientele, chiar şi cu nişte rate de dobânzi ceva mai ridicate şi cu volatilitate să facem lucruri în continuare.
► Este producţie nouă în principal pentru că dacă agregăm ce s-a întâmplat la nivelul sistemului bancar pe acest segment de clientelă o să vedem că piaţa per total a crescut.
► Programele IMM Invest au avut un succes foarte mare. Dacă ar fi să decid eu, o subvenţionare a dobânzii nu ar mai fi necesară. Cred că vor fi şi limitări suficiente bugetare astfel încât această subvenţie a dobânzii să nu mai fie pentru că ar crea distorsiuni. Pe de altă parte, cred că un program de garanţii este în continuare util, mai cu seama pentru companiile ceva mai mici.
► Cred că o cifră de afaceri de 10- 20 mil. euro, aici cred că în continuare este nevoie de suport. Pentru companiile ceva mai aşezate care depăşesc aceste cifre de afaceri este în continuare utilă garanţia, dar trebuie să vedem că există şi programe şi garanţii externe.
► Noi am cam abuzat de BEI şi BERD, în sensul că plafoanele pe care ni le-au acordat le-am utilizat şi cred că trebuie şi pe acestea să le avem în vedere şi să le exploatăm.
Valentin Vancea, CEO al Patria Bank
► Anul este unul bun, însă adevărata testare va veni în curând. Din perspectiva noastră, creşterea în zona IMM-urilor este de peste 50% year-on-year. Finanţările sunt, în principal, pentru proiecte noi, dar există şi o componentă importantă de refinanţări. Atunci când finanţăm un proiect, analizăm structura de finanţare a clientului şi încercăm să găsim o variantă mai eficientă pentru sarcina financiară totală. Dar preponderent vorbim despre finanţări noi. Cererea este acolo, antreprenorii sunt activi, şi noi suntem pregătiţi să susţinem această dinamică.
► Cred că este necesar un mix de scheme de garantare. Vorbim atât de FNGCIMM şi de FGCR pe partea de agri, vorbim de programul Competitiveness, pe care noi, de exemplu, îl utilizăm intens şi pe partea de proiecte de infrastructură nevoia a fost mai mare pe scrisori de garanţie.
► În momentul în care vorbim de proiectele de infrastructură mai mici, aici există foarte clar o nevoie de a lansa o astfel de schemă. Când vorbim de acel project finance, este foarte clar că este nevoie de o schemă dedicată, că tot vorbeam de percepţia şi perspectivele economice, ce se întâmplă cu proiectele finanţate prin PNDL? Ce se întâmplă cu alte proiecte care au în spate scheme de finanţare prin Compania Naţională de Investiţii? Nu mai sunt bani, care dintre ele se vor tăia? Se vor tăia grădiniţele, şcolile, podeţele sau drumurile judeţene? Există o perspectivă foarte diferită şi cred că aici, pentru că este nevoie de finanţare, este foarte clar nevoie de finanţare pe mai multe paliere.
Cătălin Leonte, director general, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM uri (FNGCIMM)
► Anul trecut, pe IMM Invest Plus am acordat 9.600 de garanţii, aproximativ 10 mld. lei. Acest program a fost suprasubscris cu 336%. E o piaţă uriaşă.
► Avem soluţii de prelungire a programului IMM Invest, în numele şi contul propriu al Fondului de Garantare. Fără partea de grant însă.
► În privinţa ratei de default, avem 0,2-0,3% pe unele programe, cum este IMM Construct. Însă pe zona de capital de lucru, unde a existat şi posibilitate de prelungire, acolo defaultul este mai sus, 7%, peste media Fondului, care este sub 3%.
► Nevoia de garantare este mai ales la firmele mici, care nu au intrat pe piaţă de o perioadă suficient de lungă. Vrem să dăm garanţii cu valori mai mici, dar cu o dispersie mare în piaţă. Suntem într-un moment de schimbare de paradigmă la Fond.
Florin Ilie, deputy CEO şi head of business banking, ING Bank România
► Depinde câţi bani vor fi în piaţă, iar banii depind de două lucruri. Unul este câţi bani se creează prin credit, tot ce avem în piaţă ca bani sunt creditele încă nerambursate ale celorlalţi. Problema este o dată cât credit se va crea, iar noi toţi ne dorim să creăm pentru că aşa creşte piaţa, a doua este viteza de circulaţie a banului. Dacă oamenii în economie nu au încredere în ce se întâmplă, indiferent de câţi bani pompezi în piaţă, necirculând, cantitatea lor care intermediază tranzacţii rămâne mică.
► Sistemul bancar este capitalizat, îşi doreşte să crească, mai ales pe acest segment. Până acum, anul acesta am crescut pe acest segment.
Anul acesta s-a crescut deja între 5-10% depinde de subsegment.
► Toată piaţa creşte. Chiar dacă unele cheltuieli ale statului vor trebui raţionalizate, chiar dacă vor mai creşte impozite, dacă se restabileşte încrederea în viitor, creditul continuă să crească, banii vor circula mai mult, ceea ce înseamnă că se vor intermedia mai multe tranzacţii. Deci, nu este o contradicţie în termeni să vezi ceva strângere a curelei, dar în acelaşi timp companiile să aibă loc de crescut.
► Dacă ne uităm unde este economia românească acum, avem consum, care în continuare arată o încredere mare a populaţiei în viitor pentru că consumul duce mai departe România. Totul ţine de încredere. În realitate veniturile au crescut mult în ultimii ani. Raportul între venituri şi cheltuieli, inclusiv pe real-estate este favorabil României şi totul ţine de cum gândim.
Evaluarea riscului de finanţare
Elena Ungureanu, country manager, Visa România
► Când analizăm anual evoluţia comerţului electronic şi a plăţilor digitale în România, ne uităm la mai mulţi indicatori. Unul dintre cei mai relevanţi este ponderea plăţilor digitale în totalul consumului privat al populaţiei. Conform celor mai recente date publicate de BNR (până în iunie 2024), plăţile cu cardul – fie ele fizice (face-to-face) sau online (e-commerce) – reprezintă puţin peste 30% din totalul cheltuielilor de consum. Dacă ne uităm strict la plăţile electronice în general (inclusiv carduri, portofele digitale etc.), ponderea se situează între 35% şi 40%. Obiectivul nostru este creşterea acestei ponderi prin migrarea cheltuielilor din zona de numerar spre soluţii digitale.
► România se află în topul ţărilor în ceea ce priveşte plăţile contactless – fie că vorbim de card, telefon sau alte dispozitive. Dacă ne uităm la ponderea acestor tranzacţii, observăm că peste 95% sunt realizate contactless, ceea ce este foarte important şi ne plasează în topul global. Avem un clasament cu primele 20 de ţări din lume în funcţie de utilizarea plăţilor contactless, iar România se află printre ele. Avem, aşadar, o populaţie semnificativă care foloseşte zilnic această metodă de plată. În ceea ce priveşte viitorul cumpărăturilor online, credem că va fi strâns legat de inteligenţa artificială. Deja vedem primele semne în acest sens – poate nu ştim exact cum va arăta acest viitor, dar ştim cu siguranţă că AI va juca un rol esenţial. În prezent, peste 50% dintre cumpărătorii online la nivel global utilizează soluţii bazate pe AI, iar la nivel global există deja un miliard de utilizatori ai platformelor de inteligenţă artificială – un număr impresionant, având în vedere cât de recentă este această tehnologie. Pentru consumatorii din generaţiile Millennials şi Gen Z, experienţa de e-commerce este inseparabilă de AI – pentru ei, comerţul online fără inteligenţă artificială nu mai este o opţiune.
Cătălin Caragea, chief risk officer, Banca Transilvania
► Eu când mă uit la risc mă uit la capacitatea nostră de a absorbi riscul. Întotdeauna te uiţi la status- quo şi ce urmează să vină. Şi cred că e foarte important să ne comparăm cu ce se întâmplă în jurul nostru, pentru că noi nu suntem singuri şi suntem foarte mult interconectaţi şi afectaţi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Şi status-quo-ul este destul de important. De exemplu, noi ca intermediere financiară, care e în jumătate din zonă de patru ori mai mică decât media europeană, avem o deficienţă dar una care asigură şi o oportunitate. Pentru că băncile sunt de două tipologii: bănci unde pasivul face activul şi bănci unde activul face pasivul. Adică sistemul bancar românesc este supralichid, asta înseamnă că pasivul meu, resursele îmi generează activul – iar asta, coroborat cu intermedierea financiară scăzută, înseamnă că am un potenţial să cresc din perspectiva bilanţului.
► Dacă mă uit, de exemplu, în Cehia, cea mai mare bancă din Cehia are ca şi număr de clienţi acelaşi număr pe care îl are Banca Transilvania, dar active dublu. Apoi, dacă mă uit în portofoliu de credite, pentru că vorbim de credite, noi avem sub 50% credite de investiţii.
► Cred că ceea ce trebuie să facem noi la ora actuală este să mitigăm riscul pentru că riscul se mitighează tot prin business, nu-l mitighez stopând. Şi atunci ceea ce trebuie să facem noi să intrăm într-o epocă investiţională atât a băncilor, cât şi a actorului principal, statul şi guvernul, şi statul cred că poate să acţioneze pe două paliere, odată pe palierul de garantare sau pe programe şi fonduri.
Ioana Gheorghiade, vicepreşedinte risc, BCR
► Riscurile la care ne uităm în următorul an, pe lângă riscul de credit, sunt riscurile de atacuri cibernetice şi riscul de fraudă, prin tot felul de tehnologii emergente, plus riscul macroeconomic.
► Principalul risc pentru noi e cel de credit. Pe piaţa bancară lucrurile arată foarte bine. Dar trebuie să ne uităm la viitor. Avem un an cu creştere economică mică, de 1,8%, vedem o scădere a consumului, diferite elemente ce ar putea aduce un stres pentru anumiţi clienţi.
► Avem puţini clienţi în concordat. Dar cheia succesului este ca discuţia cu banca să aibă loc cât mai devreme şi să fie onestă. Niciun finanţator nu vrea să tragă preşul de sub picioare unei companii.
► Când evaluăm riscurile ne uităm la bilanţ, la fluxuri financiare viitoare, la adaptabilitatea companiei la ce ar putea urma, din zona de costuri, fiscală. În anumite industrii ne uităm la deschiderea spre digital, tehnologie. Dependenţa de un furnizor poate fi un risc.
Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al diviziei de risc, Raiffeisen Bank România
► Avem un anumit nivel de incertitudine. Scenariul de bază este că o să avem doi ani cu o creştere economică sub potenţial şi acest tip de ani pune presiune pe calitatea şi dinamica creditului. Dar pornim de la o bază foarte bună. Avem o calitate foarte bună a activelor. Avem o capacitate de risk taking mare. Suntem bine echipaţi să depăşim perioada care urmează.
► Perioada aceasta mai dificilă este o perioadă amânată, ea trebuia să vină prin 2019. Momentul va genera şi multe oportunităţi. Inclusiv de consolidare. Când piaţa locală nu va mai fi atractivă, mulţi jucători vor fi forţaţi să se extindă regional.
► Efortul antifraudă nu este doar al băncilor, ci al unei întregi infrastructuri a pieţei. Este un efort colectiv, al social media, telecomului, băncilor, autorităţilor.
► Când vorbim de riscuri, pe termen scurt, avem un rating event în august şi aşteptăm cu interes. El se va transpune într-un curs sau altul macroeconomic. Al doilea subiect sensibil este pentru mine riscul geopolitic. Riscul de cybersecurity. Şi riscul strategic aferent organizaţiei în sine.
Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR
► Dacă ne uităm la un studiu făcut de Allianz la nivel global, se estimează o creştere a insolvenţelor cu undeva la 6% anul acesta, după ce am avut o creştere şi anul trecut. Te uiţi în schimb, intri mai în detaliu şi dăm zoom in până la zona din România, lucrurile se schimbă. Cea mai mare creştere, cel mai mare impact în presetul ăsta au fost în stat, unde a avut loc o creştere de 70%. Deşi vedem aceste creşteri la nivel global, inclusiv la nivel de Uniune Europeană, undeva între 1 şi 2%, în fapt, dacă ne uităm strict pe trimestrul 1 din 2025 am avut o reducere a insolvenţelor.
► Vedem o creştere în încercările de a face concordat, dar este important să vedem ce ar trebui să ne spună datele astea, pentru că nu vorbim de o însănătoşire generală care scade numărul de simptome, ci practic am avut o perioadă în care în multe domenii cumva „ne-am ţinut respiraţia” în lunile acestea şi din perspectiva planurilor de business şi din perspectiva a ce urmează, care nu a impactat doar zona investiţională, a impactat şi zona de restructurare, pentru că dacă o companie sănătoasă stă pe gânduri la ce va face luna viitoare datorită existenţei unor incertitudini, vedem aceeaşi psihologie şi în ceea ce priveşte companiile care întâmpină dificultăţi, pe acelaşi principiu de „hai să vedem ce urmează”. Şi dacă ar fi să dau o apreciere asupra datelor statistice, aş spune aşa, a fost o perioadă, chiar primele şase luni a acestui an de stop, de freez, aşteptăm, vedem ce se întâmplă şi apoi acţionăm.
