Special

Industriile auto, transporturi şi logistică vor fi transformate în următorii ani de noile soluţii IT care vor fi implementate. Dar nevoia de infrastructură rămâne

ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2019

Peste 150 de manageri, consultanţi şi antreprenori au participat la a treia ediţie a evenimentului ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2019

Tehnologiile noi, pornind de la realitatea augmentată ce va putea fi folosită de showroomurile auto pentru a prezenta maşini care nu sunt încă lansate la camioane ce vor putea merge „lipite“ unele de celelalte pentru a economisi combustibil, la depozite inteligente unde marfa va fi gestionată de roboţi, toate acestea vor schimba industrii precum cea auto, logistică sau de transporturi. Din acest motiv, România trebuie să pună accent tot mai mare pe implementarea noilor tehnologii, în timp ce, în paralel, trebuie să accelereze urgent construcţia de noi autostrăzi şi tronsoane modernizate de cale ferată pentru a livra cât mai eficient mărfuri la export.

„Avem multe IMM-uri care colaborează deja cu industria auto. Spre exemplu, am avut cereri de la BMW în acest sens şi aceştia au selectat trei astfel de firme cu care lucrează şi astăzi în industria inovatoare“, a spus Ştefan Radu Oprea, ministrul mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. El a fost prezent la evenimentul ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2019 a fost organizat ieri de ZF cu sprijinul Microsoft, Global Vision, Bosch, SIXT Group, P3 Logistics Parks, SAP, Element Industrial, BMF Grup, Electrogrup şi MAN - MHS Truck&Bus. Evenimentul, ajuns la a treia ediţie, a reunit peste 140 de manageri, antreprenori şi consultanţi care au discutat despre problemele cu care se confruntă un sector care generează anual afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

„Nu ştim cum va arăta maşina viitorului, dar ştim foarte bine că viitorul industriei auto este îngemănat cu tehnologia informaţiei“, a subliniat şi Bogdan Niţulescu, corporate accounts manager în cadrul Microsoft România. În plus, Attila Szabo, director general al Ford România, al doilea constructor de automobile de pe plan local, spune că viitorul este al autovehiculelor inteligente.

„Lucrăm la maşini smart şi tehnologia urmează să ajungă, dar cheia este să avem şi oraşe smart pentru aceste maşini, iar în România mai este drum de parcurs până acolo. Ţara trebuie să ajungă repede la un nivel nou pentru a acomoda maşinile smart“, a spus managerul care lucrează de mai bine de 17 ani pentru Ford. Companiile trebuie să investească în noile tehnologii şi să le folosească pentru a îmbunătăţi activitatea de transport, mai spune şi Mihai Toma, SAP România, companie care oferă soluţii software pentru companii.

În plus, managerii prezenţi la eveniment subliniază faptul că România are nevoie de autostrăzi.

De altfel, Tal Lahav, CEO al SIXT Group România, cu activităţi în rent-a-car, leasing operaţional, service, vânzări de maşini noi şi la mâna a doua şi mai nou inclusiv de autobuze şi maşini electrice, crede că este bine să vorbim despre viitor, însă România mai are de lucru până să ajungă ţări din Vest din punctul de vedere al infrastructurii, al vânzărilor de maşini noi şi al proiectelor pentru reducerea poluării.

Până atunci, România rămâne cimitirul de maşini al Europei, având unul dintre cele mai vechi parcuri auto de pe bătrânul continent.

„Se vede un potenţial foarte mic al României, cel puţin aşa văd eu. Potenţialul României este foarte mare, vedem din mai multe puncte de vedere, inclusiv al numărului de turişti care vin în ţară, al dezvoltării pieţei de leasing, ca număr de maşini per capita. România are unul dintre cele mai vechi parcuri auto. Practic nu există nicio graniţă când vine vorba să fim cimitirul auto al vestului Europei“, a declarat Tal Lahav.

Dezvoltarea infrastructurii are un impact şi asupra pieţei de logistică, companiile căutând să ajungă cât mai uşor în oraşele mari sau în cele în plin proces de dezvoltare.

„Credem că investiţiile în infrastructură vor fi determinante pentru modul în care se va desfăşura pe viitor progresul pieţei industriale şi de logistică“, consideră Muler Onofrei, managing partner Element Industrial, companie de dezvoltare imobiliară axată pe proiecte logistice. Însă, jucătorii din dezvoltarea imobiliară nu se tem de tehnologie la fel cu se întâmplă în cazul pieţei auto, unde maşinile autonome vor înlocui în viitor maşinile cu şofer.

„Piaţa se transformă, camioanele autonome le vor înlocui pe cele tradiţionale. Însă, în ceea ce priveşte construcţiile industriale nu există tehnologie care să o înlocuiască. Aşa că sunt optist că vom avea nevoie de parcuri logistice în viitor“, a spus Daniel Farmache, CEO, E-INFRA (Electrogrup Infrastructure), care activează în două sectoare din domeniul infrastructurii: deţinerea şi operarea de infrastructură proprie de telecomunicaţii şi energie, şi servicii profesionale în infrastructură.

Lipsa autostrăzilor, problema forţei de muncă şi instabilitatea fiscală continuă să fie probleme cu care se confruntă companiile din domeniul auto, transporturi şi logistică. Însă, chiar lipsa autostrăzilor şi numărul mic de proiecte din domeniul de logistică şi industrial face România interesantă pentru jucătorii internaţionali care vor să vină aici să construiască.

„România este o ţară cu potenţial cel puţin pe termen mediu. Dacă ne uităm la România şi alte ţări precum Polonia sau Cehia că suntem departe ca suprafaţă de spaţii per capita. Poate că acest decalaj s-a mai redus, dar şi în alte ţări acest indicator creşte. Dar acolo infrastructura le permite să se prezinte ca centre logistcie regionale. Sper ca acest lucru să se întâmplă şi în România, odată cu dezvoltarea infrastructurii. P3 are încredere în România“, a spus Sînziana Pardhan, Country Head, P3 România, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de spaţii logistice şi industriale.

 

 

Erik Jonnaert, secretar general al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA)

♦ În primele două luni am văzut pentru prima dată o mică scădere a volumelor în Europa, cu excepţia României, care a crescut cu 26%. Nu vedem o creştere spectaculoasă în acest an a pieţei în Europa, aşteptăm o piaţă cam la acelaşi nivel cu cel din 2018 din cauza Brexit-ului. În Marea Britanie piaţa continuă să meargă în jos. Incertitudinile îi fac pe consumatori să fie mai rezervaţi în ceea ce priveşte aşteptările pentru viitor.

♦ Va fi un viitor diferit, sunt sigur că oamenii vor cumpăra maşini. Dar ceea ce se întâmplă cu generaţia actuală, care nu vede deţinerea unei maşini ca fiind necesară, va influenţa piaţa. Însă, asta nu înseamnă că nu se vor mai cumpăra maşini. Uneori această decizie este amânată pentru o altă perioadă din viaţă. Însă, companiile vor aduce inovaţii pe piaţă.

 

Ştefan Radu Oprea, ministrul mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat

♦ Investiţiile Ford şi Dacia sunt poveşti de succes din România. Opt dintre primii zece exportatori din România sunt din industria auto sau componente auto. Infrastructura e o nevoie constantă pe care o avem în România.

♦ Domeniul auto are multe de spus. Trecerea către electromobilitate e una dintre provocări.

♦ Există o presiune mare acum pe industria auto pentru a se conforma normelor de poluare. În ţările din Europa de Est numărul maşinilor uzate este din ce în ce mai mare, ceea ce reprezintă poate o concurenţă neloială pentru producătorii locali.

♦ Există oportunitate, dacă ne raportăm la viteza internetului e una dintre cele mai mari din lume în domeniul tehnologic lucrurile funcţionează şi e un mare potenţial pe care îl avem.

 

Gabriel Sicoe, preşedintele ACAROM

♦ Industria auto în 2018 în România înseamnă 630 de companii, cu 230.000 de salariaţi, cifra de afaceri de 28 mld. euro, care înseamnă 14% din PIB şi peste 26% din exporturile naţionale. Industria auto în România e motorul economiei. Anul trecut s-au produs peste 476.000 de maşini, locul opt în Uniunea Europeană.

♦ Vorbim din ce în ce mai mult de asigurarea forţei de muncă necesare, atât numeric, cât şi calitativ.

♦ În ultimii opt ani, la o maşină nouă înmatriculată din producţie sau din import se înmatriculează patru maşini de ocazie. Înseamnă poluare, costuri la buget.

 

Attila Szabo, director general al Ford România

♦ Lucrăm la maşini smart şi tehnologia urmează să ajungă, dar cheia este să avem şi oraşe smart pentru aceste maşini.

♦ Craiova produce maşini în unul dintre cele mai rapide segmente în ce priveşte creşterea din Europa.

♦ Forţa de muncă urmează să ajungă la 6.300 de oameni în acest an la Craiova, care e singura sursă de maşini Ecosport din Europa.

♦ Industria de automotive din România în vânzări a fost în creştere în ultimii ani, nu vedem această creştere în Europa.

♦ Cred că trebuie să fim precauţi, suntem în România, dar nu poate fi izolată de Europa. Compania noastră e sensibilă la Brexit, la ce se întâmplă în SUA şi asta s-ar putea să aibă un impact negativ, dar aşteptăm un an puternic în general.

 

Mihai Toma, SAP România

♦ Tehnologia este singura care ne permite să optimizăm lucrurile în industrie. Cred că e momentul ca adopţia acestor soluţii să fie implementată. Există apetit în România pentru astfel de investiţii (în tehnologie – n.red.), dar schimbarea se întâmplă destul de greu, aşa că trebuie să îndrăznim mai mult

♦ Acum suntem într-un nou moment, în prim proces de digitalizare.

♦ Din punct de vedere tehnologic vedem apetit mai mare pentru soluţiile de cloud. Din 2018 deja regiunea de sud-est este peste Europa Centrală şi vedem o creştere a acestui trend.

 

Bogdan Niţulescu,  corporate accounts manager, Microsoft România

♦ Tehnologii precum HoloLens reduc atât costurile showroomului, dar apropie şi consumatorul de brand. Pe deoparte monetizează trendurile existente în industrie în care consumatorii îşi doresc experienţe unice, îşi doresc să îmbine vizitarea unui showroom cu butonatul din faţa televizorului. Practic online-ul se combină cu offline-ul şi asta creşte gradul de satisfacţie al consumatorului. Dacă ne referim la componenta de costuri, gândiţi-vă ce înseamnă un număr mai mic de maşini expuse în showroom, imaginaţi-vă că înseamnă mai puţine piese de service fizice.

 

Sorin Preda, CEO, Global Vision

♦ Forţa de muncă este o problemă de care discutăm foarte mult. Aşteptăm la nivelul mediului privat o restructurare a aparatului de stat. Ne confruntăm cu o concurenţă neloială din partea statului.

♦ În segmentul de industrial şi logistică suntem beneficiarii unui număr crescut de permise de muncă acordate străinilor anul trecut. Iar în domeniul nostru pare că problema forţei de muncă poate fi rezolvată mai uşor prin aducerea forţei de muncă din străinătate.

 

Muler Onofrei, managing partner, Element Industrial

♦ Credem că investiţiile în infrastructură vor fi determinante pentru modul în care se va desfăşura pe viitor progresul pieţei industriale şi de logistică. Am luat decizia să ne extindem într-o zonă nouă, Chitila, când am văzut că se deschide această nouă poartă de intrare în Bucureşti, am luat teren. Mai cumpărăm un teren în aceeaşi zonă.

♦ Forţa de muncă este o problemă în Bucureşti. Suntem optimişti pentru 2019, avem planuri cu o extindere şi la nivelul oraşelor secundare din ţară, Timişoara, Sibiu, dar suntem rezervaţi cu referire la planurile de infrastructură promise de autorităţi.

 

Tal Lahav,  CEO, SIXT Group România

♦ România a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană în ultimii 3-4 ani, iar acest avans a fost adus în principal de consumul privat, inclusiv din vânzările auto. Însă, producţia auto merge la export. Trebuie să găsim o modalitate prin care această creştere a producţiei să ajungă şi pe piaţa locală, să fie consumat aici.

♦ Analiştii externi cred în continuare că în acest an vom avea o creştere economică de 3-4%, în timp ce autorităţile locale vorbesc de 5,5%. Vom vedea cum evoluează economia în următoarele luni, dar eu cred în continuare în potenţialul de dezvoltare al României.

 

Sînziana Pardhan, country head, P3 România

♦ Vedem un potenţial de dezvoltare şi în zona centurii Capitalei. Noi am cumpărat un teren în Dragomireşti Vale, unde vom începe să dezvoltăm spre finalul anului, în funcţie de discuţiile pe care le vom avea cu clienţii. Acolo putem dezvolta până la 80.000 mp. În parcul de la km 13 al autostrăzii 1 mai putem dezvolta până la 100.000 mp. Avem discuţii cu chiriaşii şi în funcţie de cum se vor finaliza acestea vom începe să construim. Asta înseamnă că noi nu dezvoltăm speculativ.

♦ Ne uităm şi la alte zone din ţară. Sudul va creşte, vedem un potenţial în această zonă. În plus, Craiova este un pol de dezvoltare având în vedere că Ford creşte capacitatea de producţie. Dar şi din punct de vedere logistic Caiova prinde contur.

 

 

Daniel Farmache, CEO, E-INFRA (Electrogrup Infrastructure)

♦ Şi noi vedem că economia încetineşte. Cu toate acestea eu rămân optimist în ceea ce priveşte infrastructura. De ce spun acest lucru? Pentru că dacă înainte de o criză creşterea economică este condusă de consum, o ieşire din criză sau o evitare a ei poate fi făcută prin investiţii în infrastructură. Iar România are nevoie de investiţii mari în infrastructură şi are şi multe resurse financiare nefolosite la maximum. Cred că ar trebui făcut front comun ca infrastructura să susţină dezvoltarea economică a României.

 

Laurenţiu Duică, director, industrial agency, Colliers International

♦ România rămâne în continuare atractivă pe partea de investiţii.

♦ Sunt anumite bătălii pentru producţia de automotive cu ţările vecine. 

♦ Randamentele pe partea de industrial vor avea o scădere.

♦ Suntem în discuţii cu multe fonduri de investiţii care cumpără produse.

♦ Cumpărătorii sunt în continuare dornici să-şi plaseze banii în zona de industrial, care în ultima perioada ia faţa retailului.

♦ Văd un potenţial mare în zona de producţie industrială în oraşele secundare.

 

Ion Lixandru, vicepreşedinte infrastructură şi transport al ARILOG

♦ România are Dunărea şi o poate folosi mai mult decât oricare ţară din zonă pentru că are ieşire la mare. În primii patru ani după 2008 infrastructura a adus cele mai mari beneficii.

♦ Industria de automobile este motorul.

♦ Avem o problemă cu munca calificată în logistică. Degeaba ai acces la tehnologie dacă nu ai oameni, nu putem automatiza totul.

♦ Reglementările Uniunii Europene vor face mai atractivă România. Orice metru de autostradă ajută la noi dezvoltări. Foarte greu se dau titluri de parcuri industriale.

 

Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup

♦ Piaţa se maturizează. Vedem la parteneri strategii de dezvoltare pe partea de optimizare, înlocuirea unor procese în ce priveşte forţa de muncă.

♦ Sunt soluţii pentru marea problemă privind resursa umană, prin îmbunătăţirea de sisteme tehnologice sau prin aducerea de forţă de muncă din extern, zona Asia.

♦ Contextul geopolitic din zonă ajută această industrie, este important să ne ajute şi partea de legislaţie cu care ne confruntăm în ultima perioadă.

 

Radu Dinescu, secretar general, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)

♦ Dacă ne uităm la trasporturi rutiere din România per ansamblu, adică mărfuri, pasageri, transport naţional şi internaţional, şi în 2018 acest sector a fost cel  mai mare contribuitor la exportul de servicii din România, peste 5 miliarde de euro, dublu faţă de valoarea din 2013. Acest lucru este important mai ales că această cifră este dată în principal de transportul internaţional de marfă, un segment care nu a cerut nimic de la autorităţile din România. Ce cere în momentul de faţă este o reglementare în zona şoferilor. Lipseşte forţa de muncă şi aceasta este o ameninţare foarte mare în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului pe termen mediu şi lung. Şi aici avem câteva soluţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO