Special

Infrastructura atrage investiţii în producţie - A0 la Bucureşti, A7 în Moldova, pe lângă cererea în creştere pentru Oradea, Timişoara şi Arad. Potenţialul României este de 10-15 mil. mp spaţii logistice şi industriale în următorii ani şi de 7 mil. mp în 2023

Conferinţa ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2023

Infrastructura atrage investiţii în producţie - A0 la...

Autor: Roxana Rosu, Alex Ciutacu, Mirabela Tiron

11.04.2023, 00:07 3015

♦ Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare dar şi de dezvoltarea reţelei de staţii electrice ♦ România a înregistrat un record de producţie în sectorul auto, cu peste 507.000 de maşini produse în 2022 şi un business total în industria auto de 31 mld. euro, similar cu cel din 2019 ♦ Aderarea la Schengen va aduce un nou suflu de investitori, iar ratarea obiectivului în 2022 a dus la pierderea unor investiţii noi 

Eficientizarea operaţională şi energetică dar şi soluţiile de optimizare reprezintă cuvin­tele de ordine în logistică şi transporturi pe fondul provo­că­rilor din piaţă. Este nevoie de investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare dar şi în reţeaua de staţii electrice, viitorul fiind electric. 2023 este un an cu atenţia către client, ţinte de eficientizare, fără prea multă exuberanţă dar nici apasat de pesimism, au fost concluziile speakerilor de la conferinţa ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2023, organizată de ZF în parteneriat cu CTP, P3 Logistic Parks, Prahova Teleferic, Auchan, Autonom, ING, Dumagas.

„Obiectivul nostru este să fim cei mai eficienţi pentru clienţii noştri. Investim şi căutăm moduri de-a optimiza, de-a crea un produs mai bun, moduri prin care clienţii să aibă nevoie de mai puţini oameni să opereze depozitul respectiv, spaţiile de parcare, an­do­care să fie suficient de largi ca să per­mită o flexibilitate suficient mare şi o serie de ast­fel de măsuri. La sfârşitul zilei nu cred că su­te­le de mii de mp contează atât cât contează să oferi clienţilor posibilitatea de-a se dez­volta, de-a atrage noi businessuri şi de avea costuri competitive, pentru că doar aşa te poţi dezvolta împreună cu ei“, a spus Andrei Koszti, regional commercial manager al CTP, cel mai mare proprietar de spaţii industriale şi logistice din România, cu un portofoliu de circa 2,5 mil. mp pe plan local.

Disponibilitatea spaţiilor există, dar provocarea din ultimele luni o reprezintă costurile, cu cât ai spaţii mai mari cu atât ai costuri mai mari, a adăugat Paul Niţă, preşedintele ARILOG.

Piaţa de leasing pentru spaţii industriale a fost una activă în primele trei luni ale anului 2023, iar Bucureştiul şi regiunea Moldovei au atras mai multe cereri pentru spaţii destinate activităţilor de producţie, a explicat Ionuţ Gri­go­raş, senior consultant industrial în cadrul JLL, compania de consultanţă imobiliară.

„Chiar dacă retailul şi logistica au fost pe primele locuri anul trecut, în primele trei luni din 2023 vedem o schimbare uşoară, 15-20% pentru producţie, producţie food, non-food, dar chiar şi petfood. În primele trei luni ale anului piaţa a fost foarte bună din punctul de vedere al leasingului industrial“, a explicat Ionuţ Grigoraş.

Deşi cererea pentru spaţii de producţie s-a concentrat în ultimii ani pe zona de Vest a ţării, cu oraşe precum Oradea, Timişoara şi Arad, lipsa de forţă de muncă din această regiune îi îm­pinge pe producători să caute spaţii în Moldova sau chiar în Oltenia şi Muntenia.

„Majoritatea activităţilor de producţie venite anul acesta au fost pe Bucureşti, dar vedem şi o cerere pentru Moldova, până în Bacău. Ştim că Bacăul este o localitate cu un dezvoltator industrial bun, stoc modern de spaţii, e una din zonele mai puţin dezvoltate, dar se va dezvolta datorită autostrăzii. Deja avem achiziţii de terenuri în zonă şi cerere din partea dezvoltatorilor să intre pe zona respectivă“, a subliniat consultantul JLL.

Sînziana Pardhan, managing director al P3 România a subliniat că în cadrul P3, care deţine un parc logistic la km 13 pe autostrada A1 Bucureşti Piteşti, din proximitatea Capi­talei, a atras un proiect de producţie uşoară, primul de acest gen din P3.

„Contează tot mai mult că avem cale ferată conectată la parc, atât pentru transport de marfă dar şi pentru angajaţii care vin să lucreze în cadrul parcului. Se vede şi la volumele care se rulează în terminalul nostru, care devine deja neîncăpător. Căutăm soluţii ca să facem faţă creşterii volumelor“, a spus ea.

Atragerea de investitori a suferit destul de mult şi cred că o să sufere din cauza faptului că am ratat intrarea în Schengen, a spus Lauren­ţiu Duică managing partner şi cofondator al Winstone Real Estate Services. Cu toate aces­tea el spune că potenţialul de spaţii logis­tice este aproape dublu. „Cred că potenţialul Ro­mâ­niei este de 10-15 mil. mp, nu 7 mil. mp, şi datorită zonei, dar şi pentru că poţi fi un hub regional pentru anumite produse non-food“. Mai mult, el a precizat că nu mai ia nimeni în calcul o dezvoltare fără a avea în componenţă panourile fotovoltaice. Faptul că am rămas în afara Schengen ne menţine o penalitate de 25-30% din timp pierdut, România pierde 2,41 miliarde de euro că nu a intrat în Schengen, potrivit lui Radu Dinescu, secretar UNTRR.

Calea ferată nu este fiabilă pentru un transport just in time acum, care este de 5-7 zile, motiv pentru care industria auto­motive nu se poate baza pe calea ferată, în afară de export, a susţinut Matei Ladea, cofondator şi partener la Omnia Capital, care poartă negocieri cu încă cinci companii de transport pentru o nouă achiziţie, după ce a preluat Dumagas anul acesta, potrivit lui.

Este nevoie atât de dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare dar şi de dezvoltarea reţelei de staţii electrice, în condiţiile în care viitorul este electric iar aceasta este direcţia spre care se uită marii jucători.

Mihai Ivănescu, Director General Premium Auto şi vicepreşedinte APIA, a spus că piaţa auto, inclusiv cea premium, este în creştere, există şi programele de achiziţie a maşinilor noi, mai puţin poluante. Este nevoie însă de dezvoltarea reţelei de staţii electrice. „Din păcate, nu există niciun reprezentant al vreunui minister care să se ocupe de dezvoltarea reţelei de staţii electrice. Nu există staţii pe principalele direcţii de deplasarea din România. Ne limităm la ce găsim în diferite oraşe. Nu avem staţii de putere“, a adăugat el..

Bogdan Giurca, Director Vânzări Indirecte Autonom Group , a declarat că în fiecare an compania a crescut şi vede în 2023 un an bun având în vedere capacitatea de eficientizare a costurilor crede că va fi un an bun. „Autonom a avut creştere de 2 cifre în fiecare an, şi în 2022. Anul acesta suntem în grafic. În total, vrem să achiziţionăm 4.500 de autovehicule anul acesta, fiind atenţi la partea de electrificare. Am plasat o comandă de 200 de autovehicule Tesla în acest an şi 50% din ele au şi ajuns. (...) Viitorul este electric şi în direcţia aceasta vom merge“, a spus Giurca.

Creştere cu două cifre în primul trimestru a avut şi Porsche Inter Auto. „Avem o creştere de 27% în T1, faţă de 11% în UE. Estimăm că trendul se va estompa, intuim un an cu o creştere de 5% peste media UE. Viitorul este electric. Estimăm că 20% din vânzări vor fi maşini electrificate. Avem acum 9% maşini electrice. Ritmul de creştere va fi influenţat decisiv de creşterea numărului de statii electrice, mai degrabă decât de programele guvernamentale. În România, conform ACEA , avem 1200 de staţii, faţă de 450.000 în UE, din care 60.000 în Germania“, a spus Alin Tapalagă, director general Porsche Inter Auto

Bogdan C. Niţu, director general TSG Romania, a precizat că se vede o explozie a cererii pentru staţii de încărcare electrice. „Putem instala şi 20.000 de staţii pe an în România. Ne lipseşte infrastructura şi o politică coordonată în domeniu“, potrivit lui

Deşi primul trimestru a fost peste nivelul bugetat şi a fost într-o ecuaţie bună, cred că crizele suprapuse de anul trecut nu au luat sfârşit, a spus Alin Ioaneş, CEO Rombat. „Mergem cu siguranţă în zona electrificării, dar cred că nu doar aceasta va fi soluţia finală, ci probabil va fi un cumul de soluţii de mobiliate care vor duce în final la un mix optim“, a spus Alin Ioaneş.

 

Ce au spus speakerii la conferinţa ZF Logistică, Transporturi & Automotive 2023

 

Paul Niţă, preşedintele ARILOG

► Provocările din perspectiva spaţiilor în ultimele 18 luni nu au fost atât de mari. Ne-a afectat şi încă ne afectează energia şi acum vedem şi costul forţei de muncă

► Vedem după pandemie un interes puternic către educaţie. Firmele au înţeles ca resursa principală sunt oamenii pregătiţi

► Mecanizarea începe să se întâmple în România, tot felul de descărcări automate, utilaje care să mute marfa mai bine decât oamenii. Robotizarea este pe un trend ridicat în Europa. In România studiem încă soluţiile de robotizare.

► Sunt roboţi care fac activităţi repetitive, robotizarea în depozite există, dar trendul cel mai mare este pentru mecanizare.

► Timişoara este şi va rămâne o zonă competitivă, credem că şi zona Moldovei va deveni mai interesantă

 

Radu Dinescu, secretar general, UNTRR

► Sunt provocări începute anul trecut, de la preţ motorină, care s-a rezolvat, la criza şoferilor, care continuă. In 2023 sunt anumite măsuri din pachetul de mobilitate care ne afectează mai mult

► Faptul că am rămas în afara Schengen ne menţine o penalitate de 25-30% din timp pierdut. Am estimat costuri totale de 2,41 miliarde de euro, pierderi că nu am intrat în Schengen.

► UE a estimat un deficit de 71.000 de şoferi în august 2022. Vedem ca soluţie posibilitatea de aduceri de şoferi nonrezidenţi. Polonia are 106.000 şoferi nonrezidenţi, Lituania are 67.000 şoferi, iar România are 350 de şoferi.

► Industria asta a transporturilor este cel mai mare contributor la exportul de servicii al României, 7,66 miliarde de euro.

► În 2023 am început cu o scădere accentuată a volumelor de transport. Aşteptam un 10%, din păcate aceste cifre au înregistrat nişte creşteri, la 15-20%.

 

Andrei Koszti, regional commercial manager al CTP

► Căutăm să ne plasăm cât mai aproape de clienţii noştri şi clienţii lor. Este mai eficient să ai un depozit în Bucureşti şi să livrezi în Bucureşti

► De fiecare dată când selectăm parcurile avem grijă ca toată lumea să aibă acces uşor, fie ca suntem la drum expres sau autostradă

► Piaţa de transporturi se va consolida la fel cum se consolidează clienţii în parcurile noastre, ei formează comunităţi de business

► Companiile din vestul Europei au învăţat o lecţie valoroasă, acum se uită la componenta de ESG, la mediu, sustenabilitate, amprenta de carbon

► Oradea este unul dintre cele mai reuşite parcuri din prisma succesului şi a ceea ce înseamnă curajul de a construi ceva diferit. Este primul parc industrial ce permite şi cargo aerian

► Timişoara şi Aradul vor continua să crească. Din punct de vedere al abordării, 2023 este cu atenţia către client, targeturi de eficientizare, fără prea multă exuberanţă dar nici apăsat de pesimism.

 

Sînziana Pardhan, managing director, P3 România

► 2022 a fost un an foarte bun pentru toată piaţa. Am închi­riat 100.000 mp, 88% chiriaşi existenţi. Iar 33.000 mp au fost extinderi. Avem un optimism moderat pentru 2023. Problema sunt costurile şi eficientizarea

► Contează tot mai mult că avem cale ferată conectată la parc. Se vede şi la volumele care se rulează în terminal, care devine neîncăpător

► Chiriile sunt pe un trend ascendent. Este un cumul de factori: costuri mai mari de construcţie, de finanţare, un yield în creştere. Chiria este 3,9-4,25 euro la proiectele prime

► Gradul de neocupare este foarte mic. La P3 este la 3%, iar la nivel naţional este de 4,5%.

► Costurile au fost o provocare şi în 2022 şi în 2023. Ele modifică şi service charge-ul

 

Matei Ladea, cofondator şi partener, Omnia Capital

► Suntem în negociere cu alte 5 companii din transport, pentru achiziţii

► În România sunt 57.000 de companii de transport, din care 50.000 sunt active, iar din acestea, 45.000 sunt microîntreprinderi. Deci 90% sunt companii cu 1-3 camioane. E o problemă pentru capacitatea de negociere şi economii

► Calea ferată nu este fiabilă pentru un transport just in time. Industria automotive nu se poate baza pe calea ferată, în afară de export

► Autorităţile române au accelerat con­strucţia autostrăzii Moldovei în contex­tul viitoarei reconstrucţii a Ucrainei

► Suntem într-o tendinţă recesionară din 2020, am avut fluctuaţii economice şi de preţ. Acum recuperăm şi vom începe un nou ciclu economic

 

Bogdan Georgescu, partener, Omnia Capital

► Industria transporturilor este destul de mult fragmentată şi acolo unde este fragmentare vedem posibilitatea de consolidare.

► Când am început să lucrăm în piaţa transportu­rilor toată lumea ne spunea că nu sunt tranzacţii.

► Noi ne-am uitat la businessuri tradiţionale. Faţă de businessuri moderne cu multiplicatori 50 de ori veniturile, businessurile tradiţionale au multiplicatori mai mici. În domeniul transporturilor am văzut proprietari de 55-60 de ani în România, în Marea Britanie au peste 70 de ani.

► Am lucrat în industria transporturilor în Romania şi Marea Britanie, proprietarii sunt persoane din generaţia baby boomers în Marea Britanie, 1945-1965, au avut o copilărie dificilă şi au fost motivaţi să muncească. Când au ajuns la vârsta maturităţii în business economia a avut un avânt foarte puternic

► Copiii acestor antreprenori au avut o viaţă fără lipsuri iar când au ajuns la vârsta maturităţii în business vor să lucreze în IT, businessuri menite să schimbe lumea.

 

Bogdan Giurca, director vânzări indirecte, Autonom Group

► Autonom a avut creştere de două cifre în fiecare an, şi în 2022. Anul acesta suntem în grafic. Vedem o încetinire a consumului, care ne preocupă. Dar cred că va fi un an bun

► În total, vrem să achiziţionăm 4.500 de autovehicule anul acesta. Am plasat o comandă de 200 de autovehicule Tesla şi 50% au ajuns

► Am creat un pachet de electromobilitate bazat pe maşinile Tesla. Am încercat să aducem cât mai aproape de utilizator beneficiile leasingului operaţional

► Viitorul este electric şi în direcţia aceasta vom merge. Nu excludem hidrogenul şi alte e-fuels, dar direcţia este spre electrificare

► Avem o primă tranşă de finanţare cu compoanentă de sustenabilitate, de 48 mil euro, şi am semnat o finanţare de 15 mil euro cu BEI tot cu componentă green.

 

Mihai Ivănescu, director general, Premium Auto şi vicepreşedinte al APIA

► Piaţa auto, inclusiv premium, este în creştere. Există şi programele de achiziţie a maşinilor noi, mai puţin poluante. Estimăm o creştere de 5-10% a pieţei în 2023

► În 2009, parcul auto avea o vechime de 8 ani, acum avem o vechime medie de 17 ani. În 2007, maşinile cu o vechime de 0-2 ani reprezentau 22%, acum 3%. Şi tot azi, maşinile mai vechi de 20 de ani reprezintă 30% din piaţă.

► Din păcate, nu există staţii de încărcare electrice pe principalele direcţii de deplasare, nu avem staţii de putere. Există prin PNRR o strategie, dar merge la revizuire

► În 2011, piaţa de maşini premium era foarte mică, de 300 unităţi. Acum piaţa e la 1.500 de unităţi. Văd o aten­ţie sporită pentru maşinile supraso­fisticate, de 300-500.000 euro. Industria auto premium şi-a revenit prima după crize.

 

Alin Tapalagă, director general, Porsche Inter Auto

► Viitorul este electric. Estimăm că 20% din vân­zări vor fi maşini electrificate, iar acum 9% sunt electrice. Ritmul de creştere va fi influenţat decisiv de creşterea numărului de staţii electrice, mai degrabă decât de programele guvernamentale

► În România, conform ACEA, avem 1.200 de staţii, faţă de 450.000 în UE, din care 60.000 în Germania. Până în 2030 ne­voia de staţii va ajunge la 3,5 milioane publice, plus 3 milioane private.

► Cererea de maşini de lux este foarte mare. La Lamborghini am avut 3 comenzi în primele ore de la lansa­rea noului model. Pentru Bugatti avem 2 comenzi în derulare în România.

► Industria premium şi de lux a mers mereu în sus, chiar şi în criză sau pandemie. Văd o polarizare a clienţilor în România. Oamenii cumpără ori maşini scumpe, ori maşini ieftine

► Principala provocare a pieţei auto de maşini noi sunt importurile de maşini second-hand din Vest.

 

Bogdan C. Niţu, director general, TSG Romania

► Se vede o explozie a cererii de staţii de încărcare electrice. În România, lipseşte infrastructura şi o politică coordonată în domeniu

► Electromobili­ta­tea nu este o soluţie unică pen­tru viitor. E ne­vo­ie de hidrogen verde, de LNG

► Cea mai mare cerere este pentru hiperchargere. E criză în toată Europa pe acest segment. În România ele funcţionează la 10-20% din capacitate pentru că lipseşte infrastructura

► În următorii ani, cei mai mulţi bani vor fi investiţi de companiile din oil&gas pentru staţii de încărcare de mare putere . În maxim 2 ani toate staţiile principale de distribuţie carburanţi vor avea şi staţii electrice

► Ne uităm la parteneriate cu importatori şi cu distribuitori, cu deţinătorii de flote, care vor avea nevoie de dezvoltarea infrastructurii şi mentenanţa ei

 

Adrian Sandu, secretar general, Acarom

► România a înregistrat un record de producţie anul trecut în sectorul auto, peste 507.000 unităţi fabricate, dar încă nu am scăpat de crizele multiple care ne-au lovit. Sperăm să nu mai apară altă criză şi să continuăm acest trend de creştere al producţiei

► Am avut o criză a compo­nentelor electronice. Producătorii de semiconductori şi componente electronice nu pot face faţă cererii. Războiul din Ucraina a tăiat lanţul de aprovizionare cu materiale şi componente fabricate în zonele respective

► Dacă ne referim la nivelul Europei din 2017- 2018 până în prezent Europa a pierdut 4,5 milioane de unităţi

► Impunând din ce în ce mai multe reglementări unui sector gradul de competitivitate al acelui sector vă scădea cu impact major în societate, costuri sociale, şomaj, lipsa de dezvoltare şi tot aşa. Şi de aici şi Euro 7- un alt standard care vine peste industria auto, un standard care deşi Comisia şi UE au decis ca în 2035 să mergem către vehicule cu emisii zero vine suplimentar să pună presiune pe constructorii auto şi să devieze investiţiile către o ţintă proviziorie, o ţintă care va avea efecte peste 2-3 ani.

 

Teodor Şerban, director eficienţă şi proiecte, Auchan Retail România

► Am deschis anul trecut două dark store-uri, cu o gamă de 2-3.000 de articole plasate în mijlocul oraşelor. Vom crea un plan de investiţii în zona aceasta

► Anul trecut am deschis al doilea mare campus, de 20.000 mp, în partea de centru a ţării, mai exact în Călan, jud. Hunedoara

► Ne-am propus ca anul acesta în iulie să avem prima mecani­zare care să funcţioneze în depozitul de la Ştefăneşti, cu o capacitate de peste 10.000 de colete pe oră

► Investim în energie verde, vom asigura mai bine de 70% din consum pentru ambele campusuri logistice

► Este important să avem procese 100% digitalizate

 

Ionut Grigoras, senior consultant industrial, JLL

► Dacă se continuă trendul actual de creştere, spre finalul anului atingem borna de 7 mil. mp spaţii logistice.

► Chiar dacă retailul şi logistica au fost pe primele locuri anul trecut, în primele trei luni din 2023 vedem o schimbare uşoară, 15-20% pentru producţie

► Majoritatea activităţilor de producţie venite anul acesta au fost pe Bucureşti, dar vedem şi o cerere pentru Moldova, până în Bacău.

► Preţurile terenurilor în Moldova sunt de 10-15 euro/mp pentru locaţii cât de cât bune.

► Putem spune că Timişoara va fi al doilea punct central al ţării pe logistică

► Oradea va fi al treilea hub regional pentru spaţii logistice modern în România

 

Adrian Humă, sector head automotive, transportation & logistics, divizia Wholesale Banking, ING Bank România

► De la un an la altul vedem o creştere de două cifre (n.red: pe finanţările verzi).

► Am finanţat investiţii diverse, de la partea de clădiri, până la partea de echipamente

► Cam toate proiectele mari de baterii electrice care caută finanţare bancară la nivel european au producţia contractată pe câţiva ani buni de acum înainte

► Viitorul va fi electric, să vedem dacă va fi electric pe baterii, hidrogen sau alte surse

► Băncile sprijină în general proiecte pe tehnologii confirmate. Tehnologiile care sunt foarte noi au nevoie de un capital cu o aversiune mai bună la risc, fonduri private sau alte tipuri de finanţări

 

Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator al Winstone Real Estate Services

► Nu mai ia nimeni în calcul o dezvoltare fără a avea în componenţă panourile fotovoltaice.

► Vorbim de peste 15 milioane de mp de producţie, depozite, hale, etc. în România. Acesta este stocul real

► Faptul că se lucrează deja pe A7 a făcut ca foarte mulţi producători pe orizontală să aibă deja discuţii, să înceapă verificări, ce înseamnă status teren, timp de obţinere avize, etc.

► Atragerea de investitori a suferit destul de mult şi cred că o să sufere din cauza faptului că am ratat o intrare în Schengen.

► Cred că potenţialul României este de 10-15 mil. mp, nu 7 mil. mp, şi datorită zonei, dar şi pentru că poţi fi un hub regional pentru anumite produse non-food

 

Alin Ioaneş, CEO, Rombat

O investiţie sem­nificativă în pro­duc­ţie de baterii nu poate avea ca reper numărul de locuri de muncă pe care îl creează

► Deşi primul trimestru a fost peste nivelul bugetat şi a fost într-o ecuaţie bună, cred că crizele suprapuse de anul trecut nu au luat sfârşit.

► Suntem în competiţie şi cu producători de pe alte continente, care nu au aceleaşi cerinţe din perspectiva legislaţiei.

► Mergem cu siguranţă în zona electrificării, dar cred că nu doar aceasta va fi soluţia finală, ci probabil va fi un cumul de soluţii de mobiliate care vor duce în final la un mix optim.

► În momentul de faţă investim în jur de 10 milioane de euro.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24