Special

Integrarea în agrobusiness este direcţia în care merg antreprenorii pentru plusvaloare, dar speră la o stimulare a industrializării: „Statul dă subvenţii pentru producţia de materie primă, nu şi pentru procesare“

Videoconferinţa ZF & BRD - Groupe Société Générale. Finanţarea agriculturii, blocstart: încotro se îndreaptă investiţiile?

Integrarea în agrobusiness este direcţia în care merg...

Autor: Miruna Diaconu , Ramona Cornea

03.11.2022, 09:30 171

Cătălin Grigoriu, Moldova Farming: „Eu din procesarea în panificaţie nu am reuşit să am nişte profituri mulţumitoare din cauza importurilor de făină, din cauza importurilor de pâine congelată şi altele ♦ Sergiu Gorban, CEO, Transylvania Invest: Dacă vrem ca pe termen mediu şi lung să avem procesare, trebuie să avem nişte strategii şi o echipă care să urmeze un parcurs câţiva ani de zile ♦ Răzvan Prelipcean, cofondator al Fermei Naturleg: Direcţiile spre care mergem sunt irigaţii, condiţionare, digitalizare şi o componentă de procesare ♦ Cătălin Grigoriu, administrator al Moldova Farming: La situaţia irigaţiilor ar trebui rezolvată birocraţia, patru ani ne-am chinuit pentru a sparge această birocraţie.

Un business integrat în sectorul agricol, care ar putea aduce plusvaloare, este direcţia în care merg antreprenorii din piaţă, însă în pofida dorinţei de stimulare a industrializării, sprijinul din partea statului lipseşte, au spus participanţii din cadrul videoconferinţei ZF & BRD  -  Groupe Société Générale. Finanţarea agriculturii, blocstart: încotro se îndreaptă investiţiile?.

Agricultura beneficiază de multe subvenţii din partea statului, însă acestea merg în zona materiilor prime (producţia de cereale, de exemplu), nicidecum pe segmentul industrial, care este singurul ce poate aduce plusvaloare pieţei.

„Ne dorim să facem procesare pentru că vânzarea laptelui nu are valoare adăugată. Produsele procesate din import vin cu preţuri mult mai mici, pentru că ţările respective dau subvenţii şi au grijă de producătorii lor. Noi avem subvenţii la cereale, avem subvenţii pe bunăstare, dar şi acele criterii sunt destul de subiective, în schimb, partea de producţie de lapte e cea mai oropsită“, spune Violeta Lebedov, director executiv în cadrul Fraher.

Grupul Fraher din judeţul Tulcea are trei linii de business şi anume, distribuţie, retail şi creşterea animalelor, însă a investit într-o fabrică de lapte şi brânzeturi. Violeta Lebedov menţionează faptul că nevoia de suvbenţii pentru procesatori este cu atât mai mare cu cât costurile inputurilor agricole şi ale materialelor de construcţii au crescut. În cazul investiţiei în fabrică, valoarea totală a acesteia a ajuns la 6 milioane de euro, fiind cu 50% mai mare decât valoarea iniţială.

Cătălin Grigoriu, administrator al Moldova Farming, spune că procesarea, cel puţin în panificaţie, nu este profitabilă, astfel că în cazul său banii din producţia de cereale au mers de multe ori în linia de producţie de pâine, până când a făcut exit.

„Mereu agricultura (producţia de cereale - n. red.) a subvenţionat procesarea. Eu din procesare în domeniul panificaţiei nu am reuşit să am nişte profituri mulţumitoare din cauza importurilor de făină, din cauza importurilor de pâine congelată şi altele. Procesarea nu funcţionează în România, nu aş putea să vă spun de ce“, a subliniat antreprenorul care are unul dintre cele mai puternice businessuri din agricultură. El lucrează 7.000 de hectare în prezent, iar alături de el acţionari în business sunt fraţii Pavăl, fondatorii Dedeman.

Problema lipsei de subvenţii în zona de procesare este ridicată şi de către Sergiu Gorban, CEO al traderului de cereale Transylvania Invest, care spune că procesarea poate fi un segment strategic, însă fără o stabilitate politică, acest sector din industria alimentară e greu de dezvoltat.

„Dacă vrem ca pe termen mediu şi lung să avem procesare, trebuie să avem nişte strategii şi o echipă care să urmeze un parcurs câţiva ani de zile. Este foarte greu să dezvolţi ceva dacă în fiecare an se schimbă ministrul, se schimbă o echipă şi fiecare vine cu viziunea lui. Văd procesarea ca pe un segment ce trebuie ocrotit cu subvenţii pentru că ai nevoie de procesare la tine în ţară. Trebuie să avem grijă de procesatorii noştri şi trebuie să îi subvenţionăm“, spune Sergiu Gorban.

Antreprenorii din piaţă se uită mult mai atent la zona de procesare, fiind şi cazul Fermei Naturleg.

„Avem aprobat un credit Rural Invest, l-am prins în condiţii foarte bune şi ne vom lua două echipamente de irigat de tip pivot, investiţie pe care mi-o doresc de foarte multă vreme. Mai avem două proiecte depuse la AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale  -  n. red.) şi aprobate pe partea de legumicultură, unde investim în digitalizare şi în condiţionare. Vom avea depozite mari cu temperatură şi umiditate controlate şi o unitate care realizează pregătirea produselor pentru prima vânzare  -  spălare, ambalare, microambalare. Cam acestea sunt direcţiile spre care mergem  -  irigaţii, condiţionare, digitalizare şi o componentă de procesare“, spune Răzvan Prelipcean, cofondator al Fermei Naturleg.

Naturleg cultivă 400 de hectare cu cereale şi legume în judeţul Ialomiţa. Suprafaţa cultivată cu legume este irigată complet, iar cea cultivată cu cereale în proporţie de aproximativ 25% şi planul lui Răzvan Prelipcean este să ajungă la 100% în următorii doi ani.

Pe lângă nevoia de subvenţii pentru procesare, care ar creşte valoarea adăugată din agricultură, participanţii videoconferinţei au concluzionat şi că o altă prioritate a sectorului sunt investiţiile în irigaţii, zonă în care din ce în ce mai mulţi antreprenori încep să investească.

„Irigaţiile sunt cheia. Nu are rost să vorbim despre odihna pământului, despre lucrări minime, deşi noi facem asta de câţiva ani, cât ar trebui să vorbim despre irigaţii. La situaţia irigaţiilor ar trebui rezolvată birocraţia, patru ani de zile ne-am chinuit pentru a sparge această birocraţie“, a mai spus Cătălin Grigoriu.

Transformarea digitală este o altă direcţie în care merge antreprenorii din agrobusiness care doresc să îşi dezvolte afacerea. Agricultura este un sector economic care beneficiază de o serie de finanţări  -  aproape 16 miliarde de euro prin noul Plan Naţional Strategic  - , însă antreprenorii au nevoie de un plan de business bine pus la punct, au mai spus participanţii din cadrul conferinţei.

 

Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD – Groupe Société Générale

Există provocări în zona antreprenorială, există perspective şi există oportunităţi. Dimensiunea unei afaceri trebuie corelată cu provocările care apar în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecărei companii. Există nevoi diferite de dezvoltare, există nevoi diferite de cunoştinţe, de actualizare, de informare pe care le avem, dar există loc pentru toată lumea.

► Agricultura rămâne un domeniu strategic. Avem provocări, este o realitate că exportăm materie primă. Avem subvenţii pentru a exploata materie primă şi importăm la preţuri foarte mari produse finite.

► Agricultura este poate cel mai expus domeniu la schimbările climatice. Aici ar trebui să fie unul dintre obiectivele noastre: cum corelăm, cum punem într-o perspectivă opţiunile de finanţare, nevoile de finanţare, dar şi nevoile de investiţii pentru a avea acest domeniu de activitate bine structurat, bine pus la punct, care să ne pună să creăm acest context în care pătura de mijloc să prindă consistenţă şi substanţă. Este un moment de oportunitate unic.

► Trebuie să ne concentrăm atenţia pe schimbări climatice, pe secetă şi pe nevoia de a dezvolta un sistem viabil şi cuprinzător pe partea de irigaţii. Cel puţin în zona de sud-est, deficitul de apă este undeva de 500 de litri.

► A doua provocare pe care o avem este partea de silozare şi de depozitare. Lucrurile se mişcă, dar ne trebuie o cu totul altă dinamică.

 

Răzvan Prelipcean, cofondator, Ferma Naturleg

► Cred că prima investiţie care ar trebui făcută de fermieri este pe zona de irigaţii, dacă nu au deja. Investiţiile în irigaţii ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru orice fermier.

► Un alt aspect important pe partea de investiţii este transformarea digitală a fermei. Transformarea digitală a fermei este o direcţie de investiţie care-ţi aduce economii şi suport decizional bun, economii de costuri, productivitate crescută şi un control foarte bun asupra afacerii, plus faptul că îţi eficientizezi partea de raportare către autorităţi.

► Al treilea aspect investiţional important este parte de condiţionare: aici vorbim o dată de partea de silozuri, care sunt deosebit de importante pentru fermieri, precum şi la depozite în condiţii controlate pentru legume, la pregătirea pentru pentru vânzare. Nu în ultimul rând, vorbim despre procesare, care adaugă un plus de valoare, dar este important să le avem pe primele.

 

Lidia Capmare, director comercial fonduri europene, BRD – Groupe Société Générale

► Planul Naţional Strategic în acest moment este în analiză la Bruxelles, în ultima versiune a fost trimis în octombrie. Vorbim de o anvelopă de 15,8 miliarde euro, 30% din acest plan fiind destinat ecoschemelor, reprezintă un element de noutate pentru fermierii care doresc accesarea de subvenţii  agricole, o parte consistentă este destinată sprijinului pentru fermele cu sub 50 de hectare şi, de asemenea, pentru măsuri ce ţin de stabilitatea pieţei.

► Până la aprobarea acestui plan, România a avut la dispoziţie un exerciţiu intermediar, perioada 2020-2021, 3,5 miliarde euro puse la dispoziţia fermierilor români, 37% din aceste sume asigurate din FEADR şi fonduri EURI, trebuind a fi alocate măsurilor de mediu, climă şi bunăstare.

► Ecoschemele prezintă un angajament pe care fermierii trebuie să şi-l asume pentru a beneficia de subvenţiile APIA, angajamente privind îndeplinirea unor cerinţe legate de climă, mediu, ei trebuie să implementeze anumite măsuri care să contribuie la o mai bună gestionare a terenurilor agricole, astfel încât să nu pună în pericol calitatea solului, clima, calitatea apei, punându-se accentul pe biodiversitate şi sănătatea şi bunăstarea animalelor. Dacă nu vor îndeplini aceste condiţii ale schemelor, subvenţiile vor fi într-un cuantum cu 30% mai mic decât în mod obişnuit.

► Printre cele mai accesibile finanţări din această perioadă destinate sectorului agricol sunt programele guvernamentale care oferă garanţii de stat.

 

Luiza Burnea Ţigău, punct gastronomic local

► Pentru un punct gastronomic local trebuie să ai în exploataţie un număr de animale şi să le poţi oferi clienţilor mâncare din propria ta gospodărie, naturală. Ceea ce mănânci tu cu familia ta, cu alte cuvinte. Poate fi carne de porc, de pasăre, de viţel, o brânză bună, o telemea, un caşcaval afumat sau ouă.

► Nu suntem de foarte mult timp pe piaţă, avem circa şase – şapte luni, dar cei care au venit la noi în gospodărie au fost mulţumiţi. Au venit mulţi cu copiii pentru ca ei să vadă animalele. Este bine ca lumea să se axeze pe punctul acesta gastronomic local pentru că este bine şi pentru noi, şi pentru cei care vin în zonele noastre.

Noi suntem în comuna Dâmbovicioara, satul Podul Dâmboviţei, judeţul Argeş.

► Oamenilor le este încă teamă să intre într-o afacere mică. Eu am doar 11 capete, viţei, vaci, porci, găini. Nu am luat nicio finanţare europeană, luăm o mică subvenţie pentru vaci.

 

Violeta Lebedov, director executiv, Fraher

► Necesitatea investiţiei a fost dată de valoarea adăugată care trebuie adusă materiei prime din lapte deoarece preţul de vânzare la lapte este foarte scăzut, drept urmare trebuie să îl procesăm, să adăugăm valoare şi să devenim profitabili.

► Pentru procesare nu ştiu să existe subvenţii, ar trebui să existe subvenţii pentru producătorii de lapte pentru că în momentul de faţă au nevoie, costurile cu inputuri au crescut cu 30-40-50%, preţul laptelui la vânzare este foate mic pentru că statul nu ia măsuri să oprească importurile foarte ieftine.

► Ne dorim să facem procesare pentru că vânzarea laptelui nu are valoare adăugată, importul nu beneficiază de subvenţii mai mari, preţurile sunt mult mai mici pentru că ţările respective dau subvenţii şi au grijă de producătorii lor.

► Noi avem subvenţii la cereale, avem subvenţii pe bunăstare, dar şi acele criterii sunt destul de subiective, în schimb, partea de producători de lapte e cea mai oropsită.

 

Sergiu Gorban, CEO, Transylvania Invest

► Noi avem un depozit de cereale cu o capacitate de 20.000 de tone în momentul acesta, am investit şi într-o platformă logistică, avem un terminal intermodal şi avem două proiecte pe fonduri europene pe care am reuşit să le accesăm în acest an, urmează să le implementăm. Unul este pentru mărirea capacităţii de depozitare, vom avea câteva mii de tone în plus, şi vom construi şi o hală destinată fructelor.

► Uitându-ne la tot contextul care ne înconjoară, consider că setul de finanţări care urmează din 2023 până în 2027 este un pas extrem de important pentru agricultura românească. Sperăm să avem cât mai multe investiţii orientate spre procesare.

► În momentul ăsta stăm bine pe partea vegetală, acolo sunt făcute investiţii, lucrurile funcţionează, dar trebuie să ştim că cel mai bun client este procesatorul cel mai apropiat.

► Sperăm să avem noi procesatori, noi unităţi de procesare şi aceste subvenţii să nu fie îndreptate doar către investiţia activelor, ci trebuie gândit pe termen lung pentru a fi un business sustenabil.

 

Georgiana Mihailovici, administrator, Thecon

► Oportunitatea de finanţare europeană permite accesarea de până la 100.000 euro pentru achiziţia de echipamente dedicate automatizării fluxurilor tehnologice, inclusiv dezvoltarea de software şi achiziţii hardware şi nu numai.

► Dacă ne dorim să acceleram dezvoltarea în acest sector, noi credem că digitalizarea este unul dintre raspunsuri, sunt mai multe, mai ales dacă facem referire la dezvoltarea de soluţii automatizate care să eficientizeze fluxurile tehnologice, poate chiar monitorizarea unui sistem de irigaţii, inclusiv soluţii e-commerce care să ajute micii fermieri să îşi comercializeze produsele către consumatorii finali, scăpând de lanţul supermarketurilor.

► Apelul de finanţare urmează a fi lansat în noiembrie - decembrie, el se află acum în consultare publică şi poate fi folosit inclusiv de companiile din domeniul agricol pentru achiziţia de echipamente şi servicii în vederea digitalizării activităţii, bugetul total al schemei propuse este de 347 mil. euro, bani asiguraţi din PNRR, iar perioada estimată de lansare şi depunere a proiectelor este noiembrie 2022- ianuarie 2023.

 

Marius Ogrezeanu, fondator, Agribusinessjob

► Am auzit de diferite investiţii, dar nu şi de investiţii în partea de resurse umane, oamenii pun lucrurile în mişcare şi pe linia fiecărui fermier sau investitor în zona de agrifood ar trebui să existe această direcţie strategică. Te apuci să faci o investiţie, ai o idee, dar trebuie să te gândeşti cu cine o faci, resursa umană ne-a demonstrat că este una strategică şi ar trebui să facă parte din planul de afaceri al fiecărui antreprenor din domeniul agricol.

► Când spun resursa umană aş vrea să intru în trei direcţii, anume atragerea şi selecţia de talente, instruirea forţei de muncă, vedem un trend de digitalizare şi de agricultură de precizie, dar oare cât de mult sunt pregătiţi oamenii noştri în această direcţie? Atunci ar trebui să vin cu o actualizare, cu investiţii noi în formarea infinerilor. A treia direcţie este cât de mult investesc fermierii sau organizaţiile în partea de motivare sau de fidelizare a angajaţilor. Vrem să atragem talente, vrem să le ţinem alături de noi, dar trebuie să avem grijă de ele, de aceea, inclusiv această componentă de resurse umane ar trebui să fie una strategică.

 

Cătălin Grigoriu, administrator, Moldova Farming

► Cea mai mare problemă în agricultura României de astăzi este dată de lipsa irigaţiilor. În rest, orice alte discuţii referitoare la sustenabilitate, mediu sunt discuţii care pot privi agricultura pe termen lung, dar fără irigaţii vom vorbi despre o agricultură falimentară. Când vorbeşti despre o agricultură falimentară, nu mai are rost să vorbeşti despre viitor.

► Noi avem investiţii in irigaţii pentru 500 de hectare din 7.000 de hectare, dar în acest an am reuşit să irigăm doar 100 de hectare pentru că râurile care ne alimentau, care erau sursa noastră de apă au secat în Vrancea.

► Pentru a obţine autorizaţii de construire a unui sistem de irigaţii în acest moment, ne-am chinuit aproape patru ani.

► Eu nu cred că va fi o criză alimentară în România sau în Europa.

► Este posibil ca alimentele să fie mai scumpe, dar nu vom putea vorbi sub nicio formă de o lipsă a ofertei. Putem vorbi despre blocaje logistice date de război, de pandemii, dar nu putem vorbi despre o criză alimentară.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO