♦ Relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani ♦ Piaţa trebuie să se dezvolte mai mult ♦ Toate băncile, chiar dacă au avut volatilitate şi instabilitate, şi-au menţinut apetitul de creditare
Există o decuplare între sistemul bancar şi economie, iar zona bancară are niveluri bune de lichiditate şi capitalizare, în mare parte fiind datorată şi politicilor prudente ale BNR. Totuşi, această lichiditate şi capitalizare care a acţionat ca un puternic pilon al stabilităţii trebuie să înceapă să se verse în economie, iar companiile trebuie să îşi înceapă ciclul de investiţii. Nu suntem într-o criză ecocomică sau criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Indiferent de ce planuri vor exista cu noul guvern, băncile şi-au creat scenarii şi sunt pregătite, acum sectorul privat trebuie să iasă din umbra fricii şi să calce puternic înainte pentru a profita de moment pentru că investiţiile şi poziţionarea de azi vor crea cadrul de creştere pentru următorii 10-15 ani. Acestea au fost doar câteva din concluziile desprinse în urma discuţiilor care au avut loc între cei mai importanţi actori ai pieţei bancare, în prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit 2025. „Este clar o decuplare între sistemul bancar şi economie. Vedem niveluri bune de lichiditate şi capitalizare. Nivelul de capitalizare totuşi este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale şi recomandările pe care Bana Naţională le face în aceste vremuri incerte pentru a reţine o parte din profituri pentru a avea rezerve în cazul materializării unui şoc”, a spus Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR.
El a precizat că toate băncile au urmat recomandarea de a păstra 50% din profitul realizat anul trecut, consolidând astfel baza de capital. În paralel, profitabilitatea sectorului bancar se menţine la un nivel ridicat, în pofida unei uşoare deteriorări a raportului cost/venit, influenţat de creşterea cheltuielilor cu personalul şi de noua taxă pe cifra de afaceri, care a adăugat aproximativ 1,3 mld. de lei la costurile administrative.
Pe partea de creditare, semnalele sunt favorabile, însă cheia rămâne activarea mediului privat. Cristian Sporiş, vicepreşedinte pe zona corporate în cadrul Raiffeisen Bank, a subliniat că, deşi investiţiile publice au dominat în ultimii ani, a sosit momentul ca sectorul privat să revină în prim-plan.
„Băncile sunt foarte lichide, au capitaluri consistente, mult peste cerinţele minime. Există apetit pentru creditare, există instrumente de sprijin, inclusiv Banca de Investiţii şi Dezvoltare care poate oferi garanţii. Este un moment bun pentru ca firmele private să înceapă proiecte de investiţii. Următorul ciclu economic se va întinde probabil până în 2040, iar cine se poziţionează acum are şansa să beneficieze de un deceniu de creştere solidă”, a declarat Sporiş.
La rândul său, Bogdan Cernescu, managing director şi head of corporate banking în cadrul BCR, a arătat că există deja un nucleu de companii româneşti cu rulaje solide care s-au obişnuit să acceseze atât finanţare bancară, cât şi fonduri nerambursabile.
„Sunt până la 700 de companii în România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acestea investesc constant, au experienţă în gestionarea proiectelor complexe şi continuă să se extindă. Vedem interes în continuare, iar rolul nostru este să le sprijinim în aceste planuri de dezvoltare”, a spus Bogdan Cernescu.
Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania
♦ Dobânzile sunt mari, dar sunt şi foarte multe dezechilibre. Băncile, competitorii noştri, noi, dăm credite imobiliare pe termen de 20-25 de ani, la dobânzi de 4,7%, 4,8%, 4,9%, titlurile de stat sunt la 7,5%, depozitele sunt la 5,5%. Cumva, tot ce ai învăţat în şcoli de banking sau economie sau management se întâmplă exact invers.
♦ La un produs de credit ipotecar nu este doar produsul în sine, este un pachet care include şi bancassurance, cont curent, cardurile, deci este un produs profitabil chiar cu dobânzile atât de scăzute. Nimeni nu pierde bani neaparat. Cred că încă o perioadă vom vedea dobânzile la nivelul actual până vom avea acest plan guvernamental, credibil, echilibrat care ne va arăta unde merge toată economia României.
♦ Procentul, cota de piaţă, nu este neaparat un indicator. Nu este dorinţa noastr de a ajunge la 30% din piaţă. Noi vrem să creştem alături de economie, profitabili. Dacă ne uităm la istoricul nostru din ultimii 10-12 ani a fost o achiziţie, un an sau doi de creştere organică, apoi din nou apare o oportunitate. Suntem interesaţi în continuare şi nu ne uităm doar la bănci, dar şi la portofolii, firme de leasing, cum am făcut şi în zona de Pilonul II de pensii.
♦ Cât timp avem posibilitatea de a creşte într-un segment din sectorul financiar suntem interesaţi în continuare. Focusul nostru va fi mai mult să asigurăm rezultatele dorite. Avem încă o tranzacţie spre închidere, o preluare în Moldova cu Microinvest. Devenim cel mai mare finanţator al IMM-urilor şi companiilor medii din Moldova. De câţiva ani plătim şi dividende şi în Moldova.
Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România
♦ România are un grad de bancarizare încă redus. Încă e mult spaţiu. Avem un grad de 65%, iar Polonia e peste 90%. Putem avea un plus de clienţi, chiar dacă populaţia nu creşte.
♦ Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti.
♦ Tensiunile monetare din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul surprinzător de la primul tur. În perioade de incertituine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum situaţia este stabilă.
♦ Suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile de asemenea vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului. Dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta.
♦ Sectorul bancar e sănătos şi rezilient. Piaţa este în creştere, ceva mai temperat faţă de 2024, mai ales pe depozite. Creditarea este în parametri buni. Vedem la persoanele juridice o oarecare expectativă, dar sperăm că pe măsură ce situaţia politică se va aşeza să vedem o revigorare. Iar pe persoane fizice vedem o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.
Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte, BCR
♦ În Banca Comercială Română de câţiva ani buni construim produse şi oferte care să susţină un alt fel de business, un business sănătos, stabil, pe produse standard ale băncii.
♦ Pe programul guvernamental Noua Casă vorbim de un portofoliu de aproape 70% credite standard.
♦ Digitalizarea şi modelul în care putem prezenta oferte personalizate a ajutat foarte mult în susţinea programelor şi produselor standard ale băncilor.
♦ Overall suntem într-un sistem rezilient, cifrele susţin acest lucru: am înregistrat creşteri substanţiale pe persoane fizice, 40%, pe consum peste 14%.
♦ Predictibilitatea, creditele în lei şi educaţia financiară sunt fundamentele principale pentru care astăzi vorbim de un sistem bancar rezilient.
♦ Avem peste 93% produse digitale vândute end-to-end pe toate produsele de retail, din totalul produselor vândute.
♦ Accelerăm pe zona de micro şi suntem undeva la 60% din totalul produselor vândute în zona digitală. Zona digitală rezolvă problema legată de eficienţă.
Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România
♦ Noi urmăm strategia pe care o numim „banking one-on-one” – adică încercăm să folosim expertiza noastră financiară şi cele mai noi tehnologii pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să-şi construiască un plan financiar şi să-l urmeze pas cu pas.
♦ Practic, tema principală este cum putem ajuta într-un mod sistematic fiecare client să-şi construiască un plan bancar sau financiar individual, de aceea o numim „banking one-on-one”, şi să îi ajutăm să-l urmeze într-un mod sistematic, simplu. Pe de o parte, creştem ca furnizori de consultanţă financiară, oferind clienţilor soluţii sistematice pe toate aceste direcţii.
♦ Este diferit pentru persoane fizice, IMM-uri sau companii mari, dar tema rămâne aceeaşi: construieşte un plan financiar şi urmează-l sistematic. Pe de altă parte, creşte şi numărul de clienţi care vin către noi, iar dacă ne uităm la ultimii ani, inclusiv anul acesta, creştem foarte bine. Credem cu tărie că acest concept „banking one-on-one” ne ajută să atragem tot mai mulţi clienţi.
♦ Dacă analizăm piaţa şi situaţiile clienţilor, statistica este similară în majoritatea pieţelor: cam 20% dintre clienţi persoane fizice au, la un moment dat, o nevoie clară de creditare — pentru locuinţă, renovări sau alte situaţii de viaţă. Dar 80% nu au astfel de nevoi imediate, însă tot au nevoi financiare de rezolvat. De aceea, când vorbesc despre consultanţă financiară, mă refer la o imagine completă a nevoilor sistematice ale clienţilor.
Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank România
♦ Dacă ar fi să caracterizez evoluţia pentru sectorul bancar în 2025 aş vrea să folosesc cuvântul transformare. Are loc o serie de consolidări, au loc 3 fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului. Pe partea cealaltă aş vrea să menţionez evoluţia tehnologică. Suntem în fruntea unei revoluţii tehnologice.
♦ Văd o piaţă care trebuie să se dezvolte mai mult. Dacă ne uităm la creditarea din PIB este cea mai mică din Europa. Multe economii vestice au acest procent mult mai mare
♦ Credem că pe piaţă este o cerere mare pentru consultanţă financiară. Când vine vorba de decizii importante precum investiţii, cumpărarea unei case, vedem că oamenii încă caută ajutor. Acest lucru ar explica succesul brokerilor. Sunt multe companii de brokeraj care înlocuiesc rolul băncilor pentru că se duc la oameni şi oferă consultanţă şi îndrumări. Aici este o zonă în care trebuie să acţionăm.
♦ Ne uităm la câteva bănci, dar suntem curioşi în legătură cu Salt Bank pentru că au avut o creştere foarte mare a clienţilor în 6-7 luni. Este primul cloud activ şi ne uitam şi la tehnologie.
Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR)
♦ Conform datelor noastre nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică datorată de crizele geopolitice suprapuse peste care mai nou în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice.
♦ În scenariul pe care l-a construit banca creşterea economică se va reduce între 0,17% şi 0,26% şi din această scădere, două treimi este reprezentat de canalul indirect. Scăderea cererii partenerilor noştri, Germania, Franţa, Italia, şi noi pe partea de bunuri intermediere pe care le livrăm noi, va fi un impact.
♦ Pe sectorul companiilor nefinanciare se materializează o oarecare deteriorare. Avem o creştere de la 3,6%,la 4,4%, cu precădere pe zona IMM. Vedem o anumită deteriorare pe portofoliul de credite garantate cu garanţii de stat, IMM Invest, care în perioada scurtă de la expirarea facilităţilor pe care le-a acordat programul de a amâna plăţile de dobânzi, vedem că rata NPL a accelerat destul de repede şi a depăşit media sectorului, în timp ce pe partea populaţiei nu vedem o materializare a riscului, ba chiar NPL se menţine sub nivelul de 3%. Avem o rată mai crescută a creditelor neperformante pe componenta de consum de 5,2% şi o rată foarte scăzută şi stabilă pe componenta de credite ipotecare care este 1,6%.
Mustafa Tiftikcioglu, CEO, Garanti BBVA România
♦ Clienţii sunt mai conservatori, atât pe zona de retail, cât şi de companii. Următorul pas este formarea guvernului. Vedem că o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri.
♦ Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.
♦ Ne concentrăm creşterea organică. Dacă ne uităm la ultimii 3 ani, creşterea pieţei a fost 37%, iar a noastră de 45%. Am fost una dintre cele mai dinamice bănci din piaţă. Am investit 50 mil euro pentru infrastructura digitală. Sperăm că anul viitor, atât din punct de vedere al apetitului pentru creştere, cât şi din punct de vedere al infrastructurii digitale, vom fi într-o formă mai scalabilă şi mai bună.
♦ Este o provocare să ai o cotă de 2%. Având în vedere atât reglementările, cât şi cerinţele legate de concurenţă, dimensiunea este foarte importantă, fie că vorbim de raportul costuri/venituri sau de eficienţă. Cu siguranţă trebuie să creştem.
♦ Consolidarea va continua pe piaţă. Cred că atât băncile mari vor rămâne pe piaţă, cât şi unele bănci medii sau mici, care găsesc nişele potrivite. Incluziunea financiară este un element pe care se mai poate lucra în România, dar trebuie să vedem şi cum creştem apetitul de investiţii al companiilor medii şi mari. Să creştem şi segmentul de jos şi cel de sus al pieţei.
Samir Karia, CEO, Citi România
♦ Dacă analizăm digitalizarea României, se vede clar că ţara încearcă să recupereze decalajul. Digitalizarea infrastructurii guvernamentale este un subiect de mare interes, atât în sectorul privat, cât şi în cel public. De exemplu, aproape 100% dintre clienţii noştri sunt conectaţi la Citi Direct – online banking. Nu avem aproape deloc procese manuale în intermedierea tranzacţiilor. Acest tip de digitalizare, aplicat şi în domeniul public, ar crea oportunităţi reale.
♦ Dacă se va implementa corect, digitalizarea aduce scalabilitate, eficienţă şi posibilitatea de a accelera foarte rapid dezvoltarea. Chiar dacă nu funcţionează încă perfect, cred că există voinţă reală şi guvernul ar trebui să se gândească serios cum poate accelera acest proces.
♦ Cred, de asemenea, că domeniul energiei regenerabile, deşi există discuţii că ar putea încetini din cauza contextului politic internaţional, este unul în care Europa va continua să investească. Ţări ca Cehia, Polonia şi statele nordice sunt deja mult înainte. România are de recuperat, iar acest domeniu este o zonă clară de creştere pentru sectorul bancar.
♦ Această dezvoltare va avea un efect de propagare către clasa de mijloc, care va creşte şi va avea nevoie, la rândul ei, de servicii bancare şi de intermediere financiară. Aşadar, în contextul unei bancabilităţi de 65%, există foarte multe oportunităţi. Spaţiul fiscal este sub presiune – ştim cu toţii că este o zonă dificilă. Dar acest lucru creează atât riscuri, cât şi oportunităţi. E nevoie de voinţă din partea partenerilor guvernamentali pentru a găsi soluţii.
