♦ Klaus Iohannis a fost preşedintele României din 21 decembrie 2014 până astăzi, 12 februarie 2025.
Cum au fost aceşti zece ani pentru economia locală, pentru businessul antreprenorial, pentru angajaţii din România? Unde eram în 2014 şi unde suntem astăzi? Se putea mai bine? Se putea mai rău?
Ca la orice final de mandat, bilanţul vine cu cifrele seci, dar vine şi cu trăirile fiecăruia dintre noi.
ZF se uită astăzi la o serie de indicatori macroeconomici şi din business pentru a măsura parcursul României în ultimul deceniu, pentru a vedea de unde am plecat şi unde am ajuns. Dincolo de emoţie, cifrele oferă o imaginea a României de astăzi. Iar businessul, vocea lui, nu pare că doreşte să se abată prea mult asupra „zonei politice”. Trei întrebări a adresat Ziarul Financiar către mediul de business: Cum caracterizaţi cei 10 ani ai României în mandatul lui Klaus Iohannis? Ar fi putut face mai mult şi în ce domenii? Ce aşteptări aveţi de la viitorii lideri politici? Răspunsurile au fost de multe ori în ideea noi ne vedem de treabă, - nu dorim să comentăm aspecte care interferează cu zona politică”.
Revoluţia din SALARIZAREA MEDICILOR: în 2018, medicii şi asistenţii au ajuns să câştige salarii chiar duble de la o lună la alta
Anul 2018 rămâne unul de referinţă în ultimul deceniu pentru medicii şi asistenţii din România, împărţind sistemul sanitar de stat în două „ere”: cea în care medicii au fost prost plătiţi şi cea în care salariile lor au început să se apropie de remuneraţia colegilor de breaslă din Vestul Europei.
În 2015, media salariilor medicilor din cel mai mare spital de urgenţă din Bucureşti - Universitar, era de 3.400 lei net pe lună, fiind doctori care câştigau mai mult, dar şi mai puţin. La rezidenţi, media era chiar mai jos, de 2.100 de lei lunar, iar asistenţii primeau circa 2.500 lei net, fiind tot media tuturor acestor angajaţi din spitalul menţionat.
Un asistent medical cu studii superioare avea anterior creşterii de salarii 1.800 de lei net pe lună.
Din martie 2018, aceste venituri s-au dublat, iar ulterior au crescut odată cu evoluţiile salariale din ultimii ani. Astăzi, un medic din acelaşi spital Universitar ajunge la 16.000-17.000 de lei salariul de bază, la care se mai adaugă sporuri şi gărzi.
Efecte în lanţ
Creşterile salariale au venit pentru a scădea exodul medicilor, în contextul în care anual mii de medici plecau să profeseze în străinătate. După anul 2018, s-a văzut o scădere a numărului de medici care se pregăteau pentru o carieră în sănătate peste graniţe, din datele de la Colegiul Medicilor din România (CMR). Nu există cifre exacte privind numărul de medici care pleacă, dar cei care vor să se angajeze în altă ţară trebuie să ceară un certificat profesional de la CMR. Numărul acestor documente a scăzut, de la circa 2.000 pe an, la jumătate în prezent, circa 1.000 de astfel de certificate.
Un alt efect indirect s-a transpus şi în evoluţia salariilor din sistemul privat, operatorii medicali fiind nevoiţi să crească la rândul lor salariile pentru a păstra medicii şi mai ales asistentele în spitalele pe care le-au construit. Anterior creşterilor de salarii de la stat, domeniul privat plătea mai bine.
Ce s-a întâmplat?
O nouă lege a salarizării a crescut salariile de bază pentrudouă categorii dintre angajaţii unui spital: medici şi asistenţi. Astfel, începând cu martie 2018, salariile brute de bază ale medicilor şi asistenţilor medicali au crescut cu procente cuprinse între 70% şi 170%, după cum anunţa chiar Ministerul Sănătăţii. Georgiana Mihalache
Cum s-a schimbat Bursa de Valori în ultimii 10 ani: de trei ori mai mulţi investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei şi 56 de companii care s-au listat pentru 13,5 mld. lei
Bursa de Valori de la Bucureşti a trecut în ultimii 10 ani prin cea mai bună perioadă din istorie: din 2014 încoace indicii bursieri, capitalizarea şi numărul de investitori s-au triplat, 56 de companii s-au listat cu acţiuni în urma unor oferte prin care au atras 13,5 mld. lei de la investitori, iar investitorii de pe plan local au avut suficientă forţă pentru a încheia cu success cea mai mare listare din Europa în 2023, cea de 2 mld. euro a Hidroelectrica. Bursei i-a mers bine pentru că şi economiei i-a mers bine.
Companiile listate la Bursa de Valori erau evaluate la 133 mld. lei (30 mld. euro) la începutul lui 2014, anul în care Iohannis a fost ales preşedinte al României. La finalul lui 2024 capitalizarea acestora era de 363 mld. lei şi ponderea în PIB aproape dublă, de circa 20%. Circa 75.000 de investitorii tranzacţionau la Bursa de Valori la final de 2014 pentru ca peste 10 ani numărul lor să se tripleze la aproximativ 210.000 de investitori pe fondul listărilor, randamentelor superioare altor pieţe şi a procesului simplu de deschidere a unui cont de tranzacţionare.
La capitolul lichiditate pe segmentul de acţiuni încă mai este lucrat: valoarea tranzacţiilor a urcat de la 52 mil. lei la 66 mil. lei.
Bittnet, MedLife, Ascendia, Sphera, Digi, Purcari, sunt câteva dintre companiile antreprenoriale care s-au listat la Bursa de Valori Bucureşti din 2014 şi până în 2019, adică pe durata primului mandat de preşedinte al lui Iohnannis. Ulterior, până şi în 2020 – anul volatilităţii din cauza COVID - au fost câteva intrări la tranzacţionare – Norofert, Holde, 2Performant, pentru ca cel mai dinamic an pentru piaţa de capital să fie 2021: nu mai puţin de 23 de listări cu acţiuni pentru 234 mil. euro. Au urmat listări antreprenoriale şi în 2022, 2023.
Din poveştile create de antreprenori precum Victor Căpitanu şi Liviu Diaconescu (One United), Mihai Marcu (MedLife), Alin Dociu şi Vasile Constantin (Aquila), Voicu Oprean (AROBS), Iulian Nedea (Simtel), Nicolae şerban (Grup şerban), fac acum parte zeci de mii de investitori la Bursa de Valori. Liviu Popescu
PIB-ul per capita la aproape 20.000 de euro
PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut în cei peste 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis de la sub 8.000 de euro în 2014, la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va creşte conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025.
Cifra de PIB împărţită la numărul de locuitori este cea mai folosită unitate de măsură pentru nivelul de trai dintr-o ţară sau regiune. Tangenţa preşedintelui cu dezvoltarea economică este minimă - în general, nu doar în cazul României - într-o republică semi-prezidenţială sau parlamentară. Într-o republică prezidenţială, unde preşedintele are şi rol executiv, cum este cazul SUA, preşedintelui i se poate atribui o parte din creşterea economică dintr-o ţară.
În consecinţă, tabloul creşterii PIB per capita în România este mai degrabă fundalul celor două mandate ale preşedintelui Klaus Iohannis şi nu o consecinţă a acţiunilor pe care le-a luat în această calitate. Răzvan Botea
Pensiile s-au triplat în ultimul deceniu
Pensia medie lunară din România a crescut cu aproximativ 220% în timpul celor două mandate ale preşedintelui Klaus Iohannis, însă ritmul de creştere a accelerat mai mult în ultimii trei ani. În şapte dintre cei zece ani de mandat ai preşedintelui Klaus Iohannis, pensia medie lunară nu a depăşit 1.500 de lei.
► Între 2014 şi 2018, pensia medie a crescut gradual, cu aproximativ 5-10% anual, ajungând la 1.172 de lei în 2018.
► 2019-2020: perioadă cu una dintre cele mai semnificative creşteri, de la 1.292 lei la 1.500 lei (plus 16%).
► 2021-2023: ritmul de creştere a rămas accelerat, pensia medie urcând cu un avans de 26% în doi ani.
► 2024, majorare importantă: într-un singur an, pensia medie a crescut cu 29%, cea mai mare creştere anuală din această perioadă.
De altfel, anul 2024 a fost unul foarte important pentru evoluţia pensiilor, având în vedere că peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în urma procesului de recalculare. Aceasta a fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii, iar creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei. În plus, în ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022. Ramona Cornea
Profesorii, lăsaţi la urmă
Salariul mediu net din învăţământ a crescut de aproape patru ori în ultimul deceniu, în timpul celor două mandate de preşedinte ale lui Klaus Iohannis, de la aproape 1.570 lei în noiembrie 2014 la puţin peste 6.000 lei în noiembrie 2024, potrivit datelor de la INS.
Cea mai accelerată creştere s-a înregistrat în ultimii doi ani, când salariile profesorilor au crescut cu peste 50%. Aceste majorări au venit pe fondul protestelor profesorilor şi al negocierilor cu guvernul, care au dus la majorări importante în 2023 şi 2024.
În cei zece ani de cu Klaus Iohannis ca preşedinte, perioadele cheie de creştere a salariilor din învăţământ au fost următoarele:
►2015-2019: salariile cresc de la 1.757 lei la 3.458 lei.
► 2020-2021: creşterile sunt moderate, doar plus 30 lei în 2021 faţă de 2020, pe fondul pandemiei şi al constrângerilor bugetare.
► 2022 – 2023 - 2024: accelerare semnificativă a creşterilor salariale, de la 4.025 lei în 2022 la 6.032 lei în 2024 (plus 50% în doi ani), ca urmare a protestelor profesorilor şi a negocierilor cu guvernul. Ramona Cornea
Viitorii lideri politici să fie conştienţi că se cere viziune, iubire şi sacrificiu odată cu această mare demnitate. Businessul şi-a construit zece ani buni, dar de ce are nevoie pentru a construi în continuare?
Cifrele vorbesc de la sine despre creşterile exponenţiale ale businessului antreprenorial românesc în ultimul deceniu. În 2014, economia avea doar 10 companii antreprenoriale cu afaceri de cel puţin un miliard de lei. Anul trecut au fost 60 de astfel de firme şi grupuri de firme, o imagine simplă care vorbeşte de la sine despre „cei mai buni ani din viaţa de antreprenor”.
Unde erau în 2014 Altex şi Dedeman, două dintre cele mai mari companii antreprenoriale, şi unde sunt astăzi? Unde era întregul univers de companii şi unde a ajuns? Cine vorbea despre UiPath sau despre formidabila generaţie de IT-işti români?
Dar ei, antreprenorii, au reuşit prin viziune, strategie, prin răspunsul la întrebarea la „ce eşti tu bun”, o reţetă simplă pe care o întorc acum către mediul politic, cel despre care nu vor să vorbească, dar de la care cer mereu, de ani, acelaşi lucru: predictibilitate şi viziune.
„E foarte bine ca atunci când ai succes să nu te fure peisajul”. Altex, de la 1,5 la peste 7 mld. lei afaceri
La finalul anului trecut, omul de afaceri Dan Ostahie, cunoscut în special pentru că a fondat şi dezvoltat retailerul electroIT Altex, liderul pieţei de profil, anunţa că ia în calcul extinderea businessului şi pe alte categorii ale comerţului.
Câteva săptămâni mai târziu, el cumpăra operaţiunile locale ale retailerului de bricolaj Brico Dépôt de la britanicii de la Kingfisher pentru 70 mil. euro.
Tranzacţiile omului de afaceri vin într-o perioadă în care businessul Altex creşte, în pofida unui comportament prudent al românilor afectaţi de inflaţia în continuare ridicată. De altfel, vânzările retailerului electroIT au crescut constant în ultimii 15 ani. Doar între 2014 şi 2024, businessul s-a multiplicat de cinci ori, de la 1,5 mld. lei la peste 7,5 mld. lei, conform estimărilor ZF pe pe baza datelor transmise de companie. „Păstrând în memorie experienţa anilor dificili de criză, e foarte bine ca atunci când ai succes să nu te fure peisajul”, spunea recent antreprenorul. Cristina Roşca
Peste 4.700 de magazine ca-n Vest! Din Vest
România a ajuns să aibă astăzi, la 29 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local în 1996), circa 4.700 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, potrivit estimărilor ZF.
Iar actorii din domeniu spun că harta comerţului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din ţări unde marii actori au 85% cotă de piaţă şi chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câştigă an de an teren prin expansiune şi prin achiziţii, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Cristina Roşca
Cine îţi livrează pizza?
În 2014, când Klaus Iohannis a venit la conducerea României, subiectul muncitorilor din ţări din afara Uniunii Europene nu era unul des întâlnit, nu deschideai uşa unui curier din Nepal sau Bangladesh, nu-i vedeai în restaurante sau pe şantiere. Atunci, România avea aproape 11.000 de muncitori din ţări non-UE. În ultimii ani, numărul lor a crescut semnificativ, iar vârful a fost în 2019, când am ajuns la circa 33.300, de la 18.800 în 2018. În perioada aceea nu vorbeam nici despre pandemie, nici despre încetinire economică, ci doar despre o mare nevoie de oameni în companii.
În timp, pe fondul deficitului de forţă de muncă locală în diverse sectoare precum construcţiile, HoReCa, logistică şi industria manufacturieră, numărul acestor muncitori a tot crescut. În 2024, numărul angajaţilor extracomunitari din România a depăşit 100.000, dintre care o mare parte provin din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Bangladesh şi Pakistan. În 2025, contingentul maxim este tot de 100.000 de persoane.
„Prezenţa muncitorilor asiatici în România reprezintă un semnal pozitiv pentru dezvoltarea economică a ţării. Aceşti muncitori nu doar că acoperă deficitul de forţă de muncă, dar contribuie şi la diversificarea pieţei muncii. Într-o perioadă în care România se confruntă cu o migraţie semnificativă a tinerilor dinspre ţară, venirea muncitorilor asiatici aduce un plus de dinamism şi contribuie la stabilizarea sectoarelor economice vitale, cum ar fi construcţiile, serviciile sau industria manufacturieră”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Ramona Cornea
Dedeman, de la 40 de magazine, a ajuns la 63 plus investiţii în birouri în România şi în hoteluri în Italia şi Elveţia
Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România, condusă de Dragoş şi Adrian Pavăl, şi-a triplat cifra de afaceri în ultimul deceniu, de la circa 770 mil. euro în 2014, la peste 2,3 miliarde de euro în 2023. Mai mult, reţeaua a crescut de la 35-40 de magazine în 2014, la 63 în prezent, acoperind aproape toate judeţele din România.
Dincolo de businessul de bricolaj, Dedeman şi-a diversificat puternic portofoliul în aceşti ultimi 10 ani. În 2018 cumpărau prima fază de la The Bridge, primul mare proiect de birouri de la Orhideea din Capitală. Au mai cumpărat şi Dacia One pe Calea Victoriei dar şi portofolul de birouri de la CA Immo într-o tranzacţie record de 380 mil. euro prin care au cumpărat şapte clădiri de birouri.
Dincolo de investiţii la bursă, prin Paval Holding, vehiculul de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, aceştia controlează Dedeman dar şi investiţii realizate în companii listate precum Transelectrica, Vrancart, Alro Slatina sau Purcari.
Mai mult, fraţii Pavăl au demarat investiţii şi în afara României, în hoteluri de lux din Italia şi Elveţia. Bogdan Alecu
De la vacanţa anuală la 3-4 city breakuri pe an şi cel puţin două vacanţe „mari”
Românii cheltuie astăzi de aproape nouă ori mai mulţi bani pe vacanţele în străinătate decât în urmă cu un deceniu. În 2014, cetăţenii români cheltuiau doar 1,5 mld. euro pe citybreakuri şi vacanţe în afara României, în timp ce la nivelul anului 2024 sumele cheltuite de aceştia în afara graniţelor ajung la un total de aproximativ 9 mld. euro.
După experienţa pandemiei şi a restricţiilor de circulaţie de la acea vreme, vacanţele în afara ţării au recâştigat teren şi românii au profitat de orice ocazie pentru a ieşi. Astfel, modelul românesc din ultimii ani – atât cei de dinainte de pandemie, cât şi cei de după Covid-19 – presupune una sau două vacanţe pe an şi cât mai multe citybreakuri.
Destinaţiile pentru citybreakuri, de cele mai multe ori, nu contează atât de mult pentru români, căci alegerea lor are la bază mai degrabă preţul cel mai avantajos al biletelor de avion din perioada respectivă.
Un mare avantaj pentru români a fost intrarea în spaţiul Schengen pe cale aeriană. Din primăvara anului trecut, ei au putut trece fără control de paşapoarte în aeroport, deci timpul petrecut cu formalităţile de control a fost cu mult redus, ceea ce a contribuit la creşterea traficului.
Cererea în creştere pentru deplasări în străinătate se vede şi în traficul marilor aeroporturi din ţară. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei – Băneasa şi Otopeni - şi procesează aproximativ 65% din traficul de pasageri din România, a înregistrat anul trecut, pe Aeroportul Otopeni, un trafic aerian de 15,9 milioane de pasageri.
Acesta este cel mai mare număr de pasageri înregistrat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Numărul pasagerilor care au trecut în 2024 prin Aeroportul Otopeni a fost cu peste un milion mai mare faţă de anul precedent.
Turismul s-a dezvoltat în ritm alert în ultimii zece ani şi pe plan local. Dacă în 2014 găseai cele mai multe cazări în marile oraşe din ţară, astăzi există mici unităţi de cazare în mai toate zonele, fie ele şi izolate, în vârf de munte. Căsuţele individuale de tip A frame sau conceptul de glamping sunt doar câteva dintre cele mai noi direcţii ale turismului dezvoltate inclusiv în România. Alexandra Matei
Plus 130%: creşterea cifrei de afaceri a companiilor din România
Au fost ani de creştere accelerată a businessului în ultimul deceniu, cu o uşoară frână generată de pandemia de Covid-19 şi un avans uriaş apoi, dar cu ultimii trei ani marcaţi de o încetinire evidentă a ritmului de creştere pentru cifra de afaceri totală raportată de companii. Economia are pentru prima dată un univers de firme active care se apropie de un milion de entităţi fiscale, cu o creştere a rolului microintreprinderilor şi o consolidare a firmelor mari, fără însă să existe prea multe treceri dintre IMM-uri spre firmele mari. Aici este nevoia de investiţii, de sprijin, de creştere. Dana Ciriperu
IT&C: Un deceniu marcat de UiPath, consolidări în telco, stagnare la stat
Listarea UiPath – cel mai de succes proiect al industriei de IT din România - la Bursa din New York din primăvara anului 2021 rămâne poate principalul eveniment din industria locală IT&C, atât prin performanţa deocamdată fără egal a echipei conduse de Daniel Dinesm, care a creat un „Google” al României, cât şi prin lanţul de efecte produs în piaţa locală – nu doar averea unora dintre acţionari ci şi numărul mare de oameni care au câştigat o experienţă unică, şi care apoi au finanţat sau plecat la alte proiecte. Comparând 2024 cu 2014, industria IT&C a crescut: de la o pondere de aproximativ 6% din PIB-ul de 150 mld. euro din 2014, la aproximativ 8% din PIB-ul de aproape 360 mld. euro de anul trecut. Ultimul an a fost însă unul marcat de scăderi, şi chiar de concedieri, pe fondul reducerii numărului de proiecte pentru principalul motor al industriei locale - outsourcingul, sau comenzile primite din exterior pentru a livra servicii sau a crea părţi din produse.
În cei zece ani industria locală de comunicaţii a stagnat valoric la aproximativ 3,3 miliarde de euro pe fondul unui război al preţurilor care a accelerat şi procesul de consolidare: au plecat din România americanii de la UPC iar grupul greco-german Telekom e pe ultima sută de metri cu exitul total, lichidând astfel un business care trecuse de 1 mld. euro pe an în 2014.
Ce nu s-a schimbat în cei zece ani este modul statului de a cumpăra IT&C şi de a se folosi de tehnologie: declaraţiile politicienilor au rămas în contrast cu faptele, iar România este mult în urma altor ţări din regiune, chiar şi a Republicii Moldova, inclusiv pe fondul unor practici viciate de achiziţii, care nu pun pe primul loc rezultatele proiectelor. Adrian Seceleanu
Teofil Mureşan, CEO al E-INFRA:
În aceşti 10 ani, România a adoptat o abordare rezervată, cu multe „da-uri” şi „pasuri” la propuneri. Nu s-au înregistrat progrese semnificative, ci mai degrabă o „remiză” în care nu au fost greşeli mari, dar nici realizări majore. A fost o perioadă de aşteptare, nu de acţiune fermă. Cu siguranţă s-ar fi putut face mai mult. Un exemplu clar ar fi legat de implicarea personală a unui lider în momentele de criză, care trebuie să fie un model de comportament, să îşi asume roluri active în perioadele dificile, lucru care nu s-a întâmplat. De asemenea, având în vedere că este profesor, ar fi putut contribui semnificativ în educaţie şi în îmbunătăţirea modului de comunicare şi de creştere a încrederii cetăţenilor. În viitor, liderii politici trebuie să se concentreze pe crearea unor diferenţe clare în anumite domenii cheie. Este esenţial ca, pe lângă performanţele economice generale, să se identifice 2-3 domenii, industrii sau proiecte strategice în care România să exceleze, pentru a avea un impact semnificativ şi sustenabil. În contextul acestora, întrebarea care trebuie pusă este: Care sunt acele domenii în care România vrea să devină un jucător important şi competitiv?
Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane
„Ultimii 10 ani au fost benefici pentru economie, chiar în ciuda perioadei Covid, care a pus la încercare întreaga societate. Pierderile din pandemie s-au recuperat în general, iar forţa de muncă a fost absorbită în piaţă. Există şi eşecuri, de exemplu, România educată nu a adus răspunsurile aşteptate pentru integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, învăţământul profesional, competenţe, etc . Un alt exemplu ţine de schimbările abrupte din economie (fiscalitate, salariul minim, etc) care nu ţin seama de mediul de business ci doar servesc clientela politică ori acoperă slăbiciunea statului în alte domenii. Mediul de business are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, precum şi de colaborare cu autorităţile publice, la orice nivel. Această permanentă suspiciune faţă de intenţiile investitorului, comunicările populiste venind dinspre autorităţi, boicotul, toate sunt acţiuni politice cu impact negativ faţă de companii. Investitorii aduc locuri de muncă, cresc nivelul de trai al comunităţilor, rolul lor e important în economie.”
Călin Ile, consultant turism, senior partner în cadrul Premier Hospitality
A fost cel mai bun deceniu de dezvoltare economică al României din toate timpurile, dar în acelaşi timp a fost un deceniu care nu a adus progresul social aşteptat şi nici consolidarea democraţiei pe care ne-o doream, iar aici o mare parte din responsabilitate cade şi pe umerii preşedintelui. Fostul preşedinte putea face mai multe cu siguranţă în multe domenii. Educaţia e primul domeniu pe care l-a abandonat. Rolul României în lume trebuia să fie mai bine abordat, susţinut şi revenidcat, dialogul cu societatea a fost la cel mai slab nivel posibil, iar dialogul politic a fost schiop şi ineficient. Aşteptările de la viitorii lideri politici sunt mari. Îmi doresc să consolideze traseul european al României şi alianţa cu NATO, să reafirme şi să susţină cu toate mijloacele o economie de piaţă funcţională, să comunice cu societatea, să susţină o justiţie independentă şi echidistantă”.
Ionuţ Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Argedava Novaci
Pentru mine, epoca Iohannis nu a fost mai mult decât o avansare agravantă a degradării statului român, având în vedere că povara datoriei externe a crescut foarte mult. Iar la nivel microeconomic, asocierea toxică a partidelor de stânga şi de dreapta nu a dus decât la un exod enorm de mare al forţei de muncă calificate coroborat cu contractele acordate preferenţial, inclusiv pe fonduri europene. Eu nu am mai avut acces la fel la fonduri europene ca în vremea mandatului lui Băsescu. O altă problemă pe care am sesizat-o este împovărarea aparatului de stat cu enorm de mulţi bugetari, care apasă mult pe bugetul statul din cauza salariilor. Cât despre viitor, dacă nu vom înţelege să investim în educaţie şi dacă nu vom înţelege că acest sistem de educaţie trebuie refăcut din temelii, având în vedere că producem la nivel academic analfabeţi funcţionali, societatea va ajunge în disoluţie. De la educaţie pleacă totul. Până atunci, România educată e un proiect utopic. Probabil că domnul Iohannis a văzut România educată de la Palatul Potroceni, unde era şef.
Oamenii au murit în ‘90 pentru libertate, pentru libertate de expresie, libertate de opinie. Însă, oamenii uită repede, din păcate, oamenii nu au educaţie. Dacă uităm repede şi ne uităm şi anulăm geografia, anulăm istoria, că nu ne mai trebuie, s-ar putea să ajungem foarte rău, foarte rău.
Simona Cocoş, CEO Zentiva România şi Moldova
Consider că preşedintele Iohannis a reprezentat corect România în politica externă şi a menţinut linia pro-europeană, iar în ceea ce priveşte apărarea ţării şi securitatea naţională a susţinut şi păstrat direcţia Pro NATO. Doresc să menţionez un moment important în care şi-a îndeplinit prerogativele intervenind şi promulgând legile care au abrogat controversata Ordonanţa 13 prin care guvernul a încercat săăaducăă modificări legislaţiei anticorupţie într-o manieră care a generat o amplă mişcare de protest din partea societăţii civile.
Ce cred că a lipsit a fost o implicare activă în buna funcţionare a autorităţilor publice, o prezenţă sustinută în spaţiul public românesc şi, de asemenea, susţinerea industriei româneşti în plan extern. eferindu-ne la industria în care ne desfăşurăm activitatea, ne dorim de la viitorii lideri politici să susţină industria producătoare de medicamente, care poate deveni industrie strategică pentru România. De asemenea, să lanseze un program de resuscitare a învăţământului dual, profesional care să susţină dezvoltarea industrială a României în general. Să creeze oportunităţi legislative de a atrage investiţii şi de a crea un mediu predictibil în care companiile să se dezvolte. Să susţină educaţia şi sănătatea cu programe adaptate timpurilor în care trăim”.
Corneliu Bodea, CEO Adrem
Au fost ani în care speranţele au fost mult supraevaluate în raport cu ceea ce s-a întâmplat. O perioadă care a avut şi bune, dar în care cu siguranţă se puteau face mult mai multe. Comunicarea a fost deficitară atât la nivelul cantităţii cât şi a calităţii. Sub aspect economic, să nu uităm însă că România a progresat substanţial. Ar fi putut oferi României un ideal spre care să se îndrepte, un proiect vizionar care să aducă aliniere la nivel naţional. Ar fi putut să reclădească mândria de a fi român şi de a face parte din familia ţărilor libere şi dezvoltate. De la viitorii lideri politici mă aştept să nu uite cum au sfârşit predecesorii, să fie conştienţi că se cere viziune, iubire şi sacrificiu odată cu această mare demnitate.
Radu Savopol, cofondator 5 to go
Pentru mine, personal, au fost cei mai buni ani din viaţa de antreprenor, dar poate a fost o coincidenţă. Sau faptul că am pus totul pe masă pentru acest business s-a reflectat în rezultate! Am învăţat să nu mai am aşteptări mari şi să nu mă bucur excesiv de orice este benefic pentru business. Am trecut de la extaz la agonie şi de aceea sunt ponderat! România a crescut mult, dar am fi putut avea nişte investiţii mult mai mari. Vorbesc de investiţii ale unor firme internaţionale foarte mari. Cred că acolo ar fi fost un plus valoare pentru noi ca şi ţară. Sigur ar fi ajutat mult anumite zone geografice din România! Vreau predictibiliate, stabilitate şi să asculte vocea oamenilor de afaceri români. Şi cred că un aparat de stat mai suplu ar fi mai eficient. Mai bine plăteşti mai puţini mai bine şi îi laşi pe alţii să se descurce într-o economie privată care necesită concurenţă şi ramdament! Sunt mulţi angajaţi la stat care cu siguranţă ar fi niste buni antreprenori sau ar putea să îşi găsească un loc de muncă mult mai dinamic în zona privată! Sunt oameni care îşi doresc acţiune, dar poate nu au curajul mereu să vină în zona privată.
În schimb, eu am mare încredere în potenţialul României pe termen mediu şi lung!
Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Siliştea Producţie Suine
Din punct de vedere economic, ultimii ani, cu crizele suprapuse şi exagerate, război la graniţă etc. au fost confuzi în nota politicii europene fără o ideea clară pentru mediul de afaceri. Însă, politica externă şi de apărare a fost coerentă.
În cele două mandate s-ar fi putut face mai multe mai ales pentru domeniul în care activez eu - creşterea animalelor, unde politicul şi politicienii sunt foarte rezistenţi la schimbare şi la modernizare mizând pe sloganuri populiste, strict electorale, anacronice şi neproductive pe termen mediu şi lung. Pentru viitor, îmi doresc stabilitate, predictibilitate, politici fiscale clare şi pe termen lung, pentru sectoarele care asigura siguranţă alimentară a ţării şi care să ajute la creşterea nivelului de trai al populaţiei din mediul rural .
De asemenea, mi-aş dori să avem ca responsabili de diferitele sectoare de activitate profesionişti, nu politicienii care se bazează pe naivitatea şi superficialitatea majorităţii populaţiei”.
Dragoş Petrescu, cofondator City Grill
Au fost ani excelenţi din punctul de vedere al creşterii economice. Klaus Iohannis a asigurat un echilibru atunci când puterea politică a încercat destabilizarea statului, dar a şi dezamăgit în ultimii ani de mandat. Ar fi putut să se implice mai mult în dialogul cu mediul de business (inexistent a fost dialogul). Mă aşteptam să fie mai prezent în cel puţin două sectoare de importanţă naţională: justiţia şi bunul mers al economiei naţionale, evident, în limita atribuţiunilor funcţiei de preşedinte.
De la viitorii lideri politici am aşteptarea clară de a vedea că au înţeles că este nevoie de o schimbare majoră de strategie. Simt nevoia unei generaţii noi, diferite, de politicieni, orientată spre eficienţă economică (reducerea drastică a chelituielilor statului), dar şi spre întărirea justiţiei şi, implicit, lupta împotriva corupţiei (colectarea taxelor şi recuperarea prejudiciilor acolo unde este cazul).
Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi proprietarul agenţiei de turism Paralela 45
România a evoluat în ultimii mai bine de zece ani, ajungând astăzi în cea mai bună perioadă a sa. Din păcate, destul de puţin i se datorează lui Klaus Iohannis. Aşteptările de la viitorii lideri politici sunt destul de puţine. Mi-aş dori lideri vizionari, dar nu sunt entuziast în acest sens.
Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău
În timpul mandatelor preşedintelui Klaus Iohannis, România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte creşterea economică (PIB-ul a crescut de la 150 mld. euro în 2014 la 350 mld. euro în 2024, au crescut produsul intern brut pe cap de locuitor, salariul mediu net, exporturile etc). Evident, progresele puteau fi mai bune, dar una peste alta economia a evoluat. Diplomatic, prin apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, ne aflăm într-o poziţie foarte bună. Aşteptările românilor au fost totuşi mai mari. Neîncrederea populaţiei în clasa politică şi lipsa de coeziune la nivel social au crescut.
Aştept de la viitorii lidei politici liniştea socială, pacea, asigurarea cadrului pentru continuarea progreselor înregistrate, poziţionări inspirate în relaţiile externe.
Marius Ogrezeanu, fondator, Agribusiness Job, companie de recrutare şi consultanţă în agrobusiness
Au fost 10 ani buni şi foarte buni pentru România la nivel european şi global. România a fost un pol strategic de dezvoltare şi stabilitate în regiune.
Îmi doresc corectitudine, capacitatea de a mişca sau schimba lucrurile, identificarea nevoilor României şi găsirea unor soluţii concrete, dar şi susţinerea producătorilor autohtoni, ca şi valoare adăugată pentru România.
