Vinerea trecută, premierul Emil Boc şi-a pus consilierul personal, Andrei-Victor Vevera, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Transelectrica, una dintre cele mai mari companii din portofoliul statului, cu afaceri de peste 600 de milioane de euro. Însă ieri Vevera a demisionat, potrivit unei succinte informări a Guvernului, în care nu s-a specificat motivul.
ZF a scris la începutul acestei săptămâni că, prin numirea lui Vevera în această funcţie, premierul a sfidat orice criteriu de competenţă şi transparenţă pe care le-a invocat în fiecare discurs de până acum pe tema eficientizării companiilor de stat.
"Din păcate, la nivelul companiilor de stat din România nu s-a reuşit o profesionalizare a managementului, nu s-a făcut o detaşare între partea profesională şi partea politică. Peste tot în lume liderii politici numesc oameni în funcţii importante de conducere, dar îi aleg dintr-o listă de cadre de rezervă care, chiar dacă sunt afiliaţi politic, sunt foarte competenţi din punct de vedere profesional", spune analistul economic Aurelian Dochia. El a mai precizat că, totuşi, la numirile politice, oamenii nu sunt puşi la conducerea companiilor de stat pentru a dezvolta o strategie pe care s-o pună în aplicare, ci rămâne o altă echipă "tehnică" de management care asigură ca activitatea companiei să fie stabilă.
"Cred că anul acesta, având în vedere condiţiile destul de incerte din economie şi mai ales că o serie de companii de stat sunt puse pe lista privatizării, ar trebui să se acorde mare atenţie numirilor politice. Piaţa priveşte cu mare atenţie cine este la vârful unei companii care vrea să se listeze, cu o atenţie mult mai mare decât lumea politică şi evaluează managerii după alte criterii, de aceea este nevoie de o atenţie sporită pentru o reuşită a privatizărilor", a mai spus Dochia. De altfel, statul, care deţine 73,7% din acţiuni prin Ministerul Economiei, şi-a asumat să vândă pe bursă 15% din acţiunile Transelectrica la finalul lunii februarie, printr-o ofertă de acţiuni care s-ar putea ridica la circa 40 milioane de euro. În prezent, compania are o capitalizare de 308 milioane de euro.
Cele mai mari 35 de companii aflate în portofoliul statului român au avut în 2010 un business cumulat de aproape 10 miliarde de euro, dar nu au înregistrat profit, pierderile totale ale acestor coloşi ridicându-se la aproape 500 de milioane de euro, potrivit unei analize a ZF. Rar se găseşte pe site-ul unei companii mari de stat numele celor care ocupă funcţiile în structura de conducere, iar de publicarea CV-urilor acestora nici nu poate fi vorba.
"Guvernul încearcă să adopte tot felul de măsuri sub imperiul panicii, indiferent dacă are sau nu o motivaţie fundamentată în spatele acestor decizii. Lipsa transparenţei în alegerea managerilor pentru companiile de stat are ca efect imediat pierderea capitalului de imagine la nivel intern, în primul rând, pentru că erodează foarte mult încrederea în tot ceea ce înseamnă meritocraţie ca şi criteriu de promovare", este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.
Numirile în poziţiile executive la companiile de stat se fac pe cale politică şi, de obicei, fiecare nou ministru vine cu propriile propuneri pentru şefia firmelor din subordine.
Acestă modalitate defectuoasă de atribuire a celei mai înalte funcţii într-o companie de stat are consecinţe dezastruoase pentru economie, iar situaţia nu poate fi reglementată decât prin transparenţă şi definirea unui minim nivel de competenţă profesională faţă de opacitatea aproape totală care însoţeşte acum astfel de numiri.
În timp ce companiile private plătesc zeci de mii de euro headhunterilor pentru a găsi CEO-ul potrivit, care să aducă businessul pe creştere şi care are setate de la început obiective clare de performanţă, în companiile de stat, numirile "nefericite" determină o fluctuaţie de personal foarte ridicată la nivel de director general.
Spre exemplu, Victor Vevera a fost ales vineri în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Transelectrica Bucureşti în locul lui Horia Hăhăianu, adus anul trecut la conducerea companiei.
Şi având în vedere că este o companie de stat, multe dintre ele sunt bune "de muls", profitul Transelectrica, o companie care are monopol, a fost de doar 2,27 mil. euro în 2010, adică o marjă de profit net de 0,4%.
Cum au plecat şefii numiţi politic în 2011 de la conducerea marilor companii de stat
Decembrie 2011:
Constantin Trihenea (membru PD-L), 61 de ani, a demisionat din funcţia de director general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Fost prefect al Sibiului, el a fost adus în funcţie de ministrul economiei Ion Ariton (PD-L), care provine din acelaşi oraş.
Decembrie 2011:
Pompiliu Budulan, şeful Nuclearelectrica şi membru PD-L, şi-a dat demisia după ce presa a scris că fiica sa, Izabela, deţinea o funcţie de conducere în cadrul Nuclearelectrica, în departamentul de strategie-dezvoltare.
Iunie 2011:
Ionuţ Gogu, consilierul ministrului comunicaţiilor Valerian Vreme (PD-L), partener de afaceri al Mioarei Vreme (soţia demnitarului), a fost retras din Consiliul de Administraţie al Poştei Române după un articol din ZF.
Situaţia nu a fost singulară în cadrul acestui minister. Predecesorul lui Vreme în fotoliul de ministru, Gabriel Sandu (tot PD-L), a numit-o în ianuarie 2009 pe viitoarea sa soţie în Consiliul de Administraţie al Romtelecom. În urma apariţiei în presă a acestei istorii ea a fost schimbată, dar a continuat să fie consiliera personală a lui Gabriel Sandu. Tot în 2011, în luna mai, Ministerul Comunicaţiilor l-a numit în funcţia de administrator şi membru în Consiliul de administraţie al companiei de stat SN Radiocomunicaţii pe Adrian Teodor Şuşcă, 27 de ani, care este vicepreşedinte al departamentului de imagine şi relaţii cu presa al Organizaţiei de tineret din Braşov a PD-L. Şuşcă este angajat şi în funcţia de consilier la Ministerul Comunicaţiilor.
Martie 2011:
Ruxandra Brutaru, 30 de ani, directorul general al companiei aeriene de stat Tarom, şi-a dat demisia din funcţia în care a fost numită în ianuarie 2009 de către fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu. Fiică a unui fost director din Tarom, Brutaru a avut un mandat de doi ani şi două luni cu rezultate dezastruoase, pierderile companiei ridicându-se la 134 de milioane de euro, un record negativ al ultimului deceniu. Cu toate acestea, ea a rămas director general adjunct în companie.
Martie 2011:
Liviu Costache, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), şi-a dat demisia, pe neaşteptate, invocând motive de sănătate. El a plecat de la conducerea CNADNR la numai şase luni de la numirea în funcţie de către ministrul transporturilor Anca Boagiu. CNADNR este instituţia prin care statul face o bună parte din lucrările de infrastructură, având un buget anual de peste 1,6 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
