Gheorghe Roşca, cel care a fost rectorul ASE timp de opt ani (însumând două mandate), va preda ştafeta unuia dintre cei trei candidaţi care s-au înscris în cursa alegerilor: Dumitru Miron (prorectorul responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi parteneriat cu mediul economic şi social), Pavel Năstase (prorectorul responsabil cu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii) şi Niculae Istudor (prorectorul responsabil de activitatea socială şi relaţiile cu organizaţiile studenţeşti). Unul dintre ei va fi, timp de patru ani, şeful "pepinierei" de manageri şi va coordona o instituţie cu 26.000 de studenţi, peste 1.500 de angajaţi şi un buget anual de 35- 40 de milioane de euro.
"Cred că lăsăm ASE-ul într-o situaţie excepţională, având în vedere că în mandatul ultim am atins obiectivul pe care mi-l propusesem: am căpătat titlul de universitate de cercetare avansată şi de învăţământ, deci suntem în prima ligă a învăţământului din România. Suntem o universitate cu un grad înalt de încredere acordat de ARACIS, avem standarde internaţionale, am reuşit să finalizăm repoziţionarea învăţământului conform conceptului Bologna, am reuşit să stabilizăm numărul de studenţi şi am creat un mediu de lucru foarte bun", spune Gheorghe Roşca, rectorul ASE.
Mişu Negriţoiu (directorul general al ING Bank), Dan Pascariu (preşedintele UniCredit Ţiriac Bank), Mariana Gheorghe (CEO al OMV Petrom), Isabelle Iacob (director general Help Net), Daniel Boaje (director general McDonald's România), Iulia Nartea (country coordinator UPS), Severina Pascu (CEO UPC România) sunt doar câţiva dintre cei mai cunoscuţi executivi de top de pe piaţa locală care au urmat cursurile uneia din cele 11 facultăţi ale ASE. Cele mai populare facultăţi ale ASE sunt cea de Finanţe-Bănci şi cea de Relaţii Economice Internaţionale, pentru care este şi concurenţa cea mai mare. "Dintre universităţile cu profil economic, ASE-ul are într-adevăr absolvenţi cu o pregătire peste medie. De asemenea, spre deosebire de alte universităţi, am observat că în ultima vreme la ASE s-au introdus programe mai moderne pentru studenţi, care învaţă să lucreze în echipe de proiect. Probabil că acest lucru se datorează faptului că mulţi dintre profesorii de la ASE au avut expunere internaţională şi au preluat modelul de acolo", a spus Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane APT. Ea a mai precizat că, totuşi, pe piaţa muncii nu numai absolvenţii de ASE devin buni manageri, ci foarte mulţi oameni cu studii superioare îşi completează studiile cu programe de tip MBA, care îi ajută foarte mult în business.
Cu toate acestea, nici ASE şi nicio altă universitate din România nu a intrat în topul celor mai bune 500 de universităţi din lume, specialiştii motivând că pentru a fi prezentă în acest clasament, o universitate trebuie să aibă profesori laureaţi ai Premiului Nobel sau multe articole cotate ISI.
Ce promit candidaţii
Dumitru Miron, prorectorul ASE responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi parteneriat cu mediul economic şi social, este unul dintre cei trei candidaţi care şi-au exprimat intenţia de a ocupa funcţia de rector al ASE. Profesor de comerţ internaţional şi economia Uniunii Europene, el este în prezent şeful proiectelor derulate de ASE cu finanţare din fonduri europene. Întrebat care sunt principalele 3 obiective ale sale, ca potenţial rector al ASE, el a enumerat provocările din care derivă aceste obiective.
"Provocarea numărul 1 este gestionarea statutului ASE de universitate de cercetare avansată şi educaţie, din care derivă obiectivul de a consilida acest statut. A doua provocare este gestionarea şi administrarea autonomiei universitare în conformitate cu legea în vigoare, de unde reiese obiectivul de descentralizare a resurselor şi a deciziei către facultăţi şi departamente. A treia provocare este ierarhizarea priorităţilor strategice ale universităţii, ceea ce presupune, ca obiectiv, elaborarea unor scheme diverse de motivare în funcţie de performanţă", a spus Miron.
De altfel, în programul său managerial publicat pe site-ul campaniei electorale (fiecare candidat şi-a făcut câte un site în care şi-a prezentat CV-ul şi planul managerial pentru mandatul 2012- 2016 la conducerea ASE) se arată ca priorităţile mandatului vor viza motivarea resursei umane printr-o schemă motivaţională va avea două componente de bază: una salarială (în limita legală) şi una adiţională, care va bonifica performanţa profesională şi ştiinţifică suplimentară (sume acordate pentru promovarea în străinătate, cu succes, a ofertei educaţionale a ASE, alocaţii individuale pentru participarea la manifestări profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale etc.).
"ASE are 64 de programe finanţate din fondurile structurale, în valoare totală de peste 130 de milioane de euro. În ceea ce priveşte aceste proiecte - chiar şi la şcoală un curs despre politica de coeziune - consider că toate universităţile de cercetare avansată trebuie să-şi mute focusul către aceste tipuri de proiecte pentru a obţine finanţare. Obiectivul meu este ca ASE să depindă cât mai puţin de finanţarea de la bugetul de stat.
Pavel Năstase, prorectorul ASE responsabil cu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, spune că obiectivul său pentru mandatul de rector pleacă de la misiunea universităţii, stipulată în carta ASE, acela de a face cercetare şi educaţie în domeniul economic şi al administraţiei publice.
"Plecând de la această misiune, obiectivul principal al programului meu de management vizează creşterea performanţei universităţii în contextul în care la ultima evaluare realizată de Ministerul Educaţiei, ASE se situează în topul universităţilor din România. Această poziţionare ne onorează, dar ne şi obligă să gândim programe de management în care nu numai să ne menţinem statutul, dar să fim atenţi şi la concurenţa celorlalte universităţi care vor încerca să ne ajungă din urmă. Obiectivul meu principal este acela de a menţine şi de a progresa diversitatea, însă dincolo de aprecierea naţională să devină şi o universitate cu o mare apreciere internaţională", a spus Pavel Năstase. El are experienţă atât ca prodecan (4 ani), cât şi ca decan la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune (8 ani) şi ca prorector (4 ani).
"Din această experienţă, am nişte rezultate produse în perioada 2000- 2008 şi care rezistă şi astăzi: în materie de cercetare ştiinţifică, sunt iniţiatorul unei conferinţe internaţionale pe care o organizez an de an, am creat o revistă care este indexată în bazele de date internaţionale şi am obşinut acreditarea facultăţii la nivel internaţional de ACCA, cea mai bună organizaţie profesională în domeniul contabil", a mai spus Năstase, cel care s-a ocupat şi de implementarea sistemului informatic de notare al ASE, prin care munca de secretariat s-a redus cu o treime.
Niculae Istudor, cel mai tânăr candidat la funcţia de rector al ASE, are ca obiective reintroducerea examenului de admitere, un subiect amplu dezbătut, şi are în vedere o "întinerire" a clasei manageriale a ASE, el fiind în prezent prorectorul ASE responsabil de activitatea socială şi relaţiile cu organizaţiile studenţeşti.
"Vreau ca ASE să fie membru fondator al Asociaţiei Studenţilor şi să finanţeze proiecte comune. În ceea ce priveşte proiectele europene, vreau ca echipele din proiect să fie mai echilibrate, să nu fie mereu aceiaşi membri şi să implic cât mai mulţi tineri în aceste programe, pentru că ei au nevoie de bani ca să fie mai motivaţi. O altă idee de-a mea este aceea de a promova introducerea unei funcţii de cancelar al studenţilor pentru activităţile sociale ale acestora", a explicat Istudor.
Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi profesor de discipline precum "Logistica întreprinderilor agroalimentare" sau "Dezvoltare regională şi rurală", Istudor mai are ca obiectiv oferirea de sprijin financiar pentru construcţia unei grădiniţe lângă ASE, destinată copiilor profesorilor, studenţilor, dar şi ai personalului administrativ. El admite însă că cel mai dificil obiectiv al viitorului rector este păstrarea statutului dobândit de ASE anul trecut, după clasificarea universităţilor.
"Cea mai grea misiune la conducerea ASE va fi aceea de a ne păstra în categora A a universităţilor axate pe cercetare şi educaţie. De asemenea, pentru a obţine finanţare, vreau să extind parteneriatele public- private, astfel încât noi să putem pune la dispoziţie unei firme private un spaţiu pe care aceasta să construiască şi să administreze un teren de sport, de exemplu", a mai spus Istudor.
Cum s-au desfăşurat până acum alegerile
Alegerile rectorului se vor face în două tururi, primul pe 24 februarie, iar cel de-al doilea pe 27 februarie. Anterior acestei etape, ASE a trecut printr-o fază de reorganizare a catedrelor, astfel că cele 32 de catedre au fost organizate în 20 de departamente, pentru care s-a ales câte un director. Ulterior, s-au organizat alegerile de consilii profesorale şi a senatului universitar, pentru care voturile s-au organizat simultan. Noul preşedinte al Senatului ASE este profesorul Răzvan Zaharia.
Alegerea rectorului, care urmează să se facă în primul tur pe data de 24 februarie, se va face prin vot şi nu prin concurs managerial. După ce va fi ales rectorul, acesta îşi va numi prorectorii şi organizează concurs pentru decani pentru fiecare dintre cele 11 facultăţi.
"Este un proces destul de lung şi de elaborat. Nu bag mâna în foc că acesta este un sistem mai bun decât cel de dinainte. Eu am fost ales, conform legii vechi, prin reprezentare: am fost reprezentant al catedrei din care făceam parte în consiliul profesoral: consiliul profesoral m-a ales ca reprezentant al consiliului în Senat, iar Senatul m-a ales prin vot ca rector. Acum, practic nu mai există reprezentare: toţi profesorii şi studenţii dintr-o facultate aleg consiliul profesoral şi Senatul, iar rectorii sunt aleşi de toţi profesorii din ASE şi de reprezentanţii studenţilor. E o modalitate prea laborioasă şi, până la urmă, te întrebi dacă Senatul nu ar trebui să fie un for reprezentativ. Nu ştiu dacă acest sistem este mai puţin «corupt» decât celălalt, însă eu, spre exemplu, nu mi-am numit singur prorectorii", explică Roşca.
Cum arată ASE după cei opt ani de mandat ai lui Gheorghe Roşca
În 2004, când Gheorghe Roşca a preluat funcţia de rector al ASE, universitatea avea 45.000 - 46.000 de studenţi în 16 centre teritoriale, însă în urma unei evaluări s-a ajuns la concluzia că este supradimensionată şi astfel numărul de studenţi s-a redus constant, ajungând la aproximativ 26.000, iar pe lângă Bucureşti mai există două centre teritoriale ale ASE, în Piatra-Neamţ şi în Buzău.
În ceea ce priveşte numărul de cadre didactice, acesta a rămas constant în ultimii 15- 20 de ani, fiind în jurul a 900 de persoane, la care se adaugă încă 650 de angajaţi din zona administrativă (cu excepţia celor care activează în zona serviciilor sociale, cum ar fi angajaţii de la cantină, de exemplu).
"În opt ani, am plecat de la învăţământul de licenţă structurat pe patru ani şi am trecut la învăţământul de licenţă de trei ani, au apărut programe de masterat (după care s-au împărţit în programe de aprofundare şi cercetare, iar ulterior în masterate de aprofundare şi complementare, după care am tercut la cercetare şi pregătire complementară), am pornit de la un doctorat de la un anumit tip şi am ajuns la altul. Cele mai multe inovaţii au fost la programele de masterat, ultima fiind susţinerea unor programe cu finanţare europeană, la care grupul ţintă îl reprezintă chiar studenţii noştri", mai explică Roşca.
Sistemul naţional de învăţământ este unul din cele mai reformate, având în vedere că legile educaţiei au fost schimbate de peste 100 de ori în ultimii 20 de ani, iar din acest punct de vedere Gheorghe Roşca este de părere că se va ajunge la un moment dat la o stabilitate în ceea ce priveşte structura sistemului de învăţământ, nu neapărat în conţinut.
"Dinamica aceasta este păguboasă. Oamenii nu ştiu de fapt ce să facă pentru a cimenta, pentru a perfecţiona. La un moment dat, structura trebuie să rămână stabilă, până acum legea lui Spiru Haret (din 1880 - n.red.) a fost cea mai stabilă, după care după reforma învăţământului din '48 a atras după sine alte reforme, în medie, câte una la cinci ani. Nu este corect acest sistem, până la urmă trebuie să laşi spaţiu învăţământului superior să reflecteze în ceea ce transmite şi nu cum să se organizeze", a mai spus Roşca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
