Bună dimineaţa!
Doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la cea mai important conferinţă de retail din România, având în vedere nivelul reprezentanţilor acestui sector al economiei din sală.
Comerţul este foarte important pentru noi, pentru că România este o economie a consumului. România are doar 25% din PIB ponderea exporturilor, la fel ca Statele Unite. Să ştiţi că semănăm din acest punct de vedere. Şi noi suntem mari importatori, problema este că n-avem dolarul ca să batem monedă şi trebuie să ne îngrijim de deficite mult mai atent.
Două cuvinte aş vrea să vă spun astăzi despre încredere. Dumneavoastră aveţi încredere şi aţi dovedit în toţi aceşti ani că aveţi mare încredere în economia românească. Noi am scos chiar anul acesta mai mult în evidenţă planurile dumneavoastră de a vă dezvolta în România în următorii 10-20 de ani, miliardele de euro pe care plănuiţi să le investiţi.
Despre încredere este vorba în acest grafic. Este graficul de pe prima pagină a Ziarului Financiar de astăzi şi ne arată cea ce a realizat România în aceşti aproape 20 de ani de aderarea la Uniunea Europeană.
Puţine ţări din Uniunea Europeană au avut acest parcurs. Când vorbim astăzi despre PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, România este la 80% din media UE. Nici nu vă imaginaţi că acesta era scenariul optimist din strategia de la Snagov din 2000, strategia de aderare la Uniunea Europeană, care s-a petrecut şapte ani mai târziu.
Imaginaţi-vă că oamenii oamenii politici de la acel moment, in frunte cu Ion Iliescu, preşedintele de atunci, împreună cu specialiştii de la Academia Română, au proiectat scenarii de creştere pentru economia românească. Şi uite că le-a ieşit. România a început să respire abia în anul 2000. Erau ani foarte dificili, 1997-2000. Ziarul Financiar a apărut printr-un pariu extraordinar, în 1998, până în 2000 a supravieţuit mai mult, căutam formule să fim pe piaţă, iar din 2000 a decolat odată cu creşterea economică şi anii de preaderare la UE.
Ce a fost în acei ani, ce s-a schimbat şi care este legătura cu conferinţa de astăzi? Îmi amintesc primul Carrefour în Militari, la începutul anilor 2000, iar apoi a fost al doilea Carrefour, la Grozăveşti. Venind la conferinţă în această dimineaţă mi-am amintit că am făcut un reportaj în acei ani, la Carrefour care avea pentru prima dată şi acest concept de galerie comercială, cel de la Grozăveşti.
Ţin minte că era o doamnă care spunea „ţineţi-mi şi mie căruciorul ăsta”, era ideea asta că în hipermarket, în căruţ, erau aparent mărfurile tale, dar nu erau ale tale de fapt până nu le plăteai. Ceea ce ni se pare astăzi banal, atunci era ceva extraordinar.
Mallurile, hipermarketurile, supermarketurile, ideea de supermarket, împreună cu televizorul color, maşina de spălat automată, clădirea modernă de birouri au fost pentru noi simbolurile unei lumi spre care tînjeam în acei ani, între 1990 şi 2000. Ne-am uitat cu jind la ceea ce era Occidentul în acel moment şi acum li se pare că totul este la îndemână celor de 25-30 de ani, care pot pleca oriunde.
Toate aceste lucruri câştigate ni se par astăzi banale, dar ar trebui să ne amintim că au venit după ani de luptă şi chin.
Aşa cum am scris în editorialul de vineri despre Europa ca Post Growth Society, în care am afirmat că Europa este în faţă şi toată lumea vrea de fapt să ajungă la nivelul de viaţă al Europei, în care oamenii sunt mai preocupaţi de rezultatele echipelor de fotbal decât cum să-şi mai îmbunătăţească productivitatea.
De fapt, toţi vrem şi am ajuns la acest nivel nu în mod simplu, am ajuns ca urmare a unei strategii. Iată, după cum arată Ziarul Financiar de astăzi, PIB-ul României în această perioadă de la aderarea la UE s-a triplat de la 100 de miliarde de euro la 350 de miliarde de euro. Salariul mediu net a crescut de la 246 euro în 2006, de patru ori până la 1.050 euro. Nu vorbim de paritatea puterii de cumpărare, unde am avut o creştere şi mai mare. Salariul minim a crescut de şase ori, de la 80 euro la 470 euro pe baza fondurilor europene.
E clar acum. Dar cum facem ca această prosperitate să nu fie izolată şi să capilarizeze? Aici va veni şi rolul dumneavoastră. Investiţiile în retail, dublate de investiţii în producţia autohtonă, vor aduce cu adevărat un model de dezvoltare sustenabilă. Sigur, nu este rolul dumneavoastră de a investi în producţie, dar dumneavoastră deja vă asumaţi rolul de centre ale comunităţii.
Gândiţi-vă ce va fi de acum încolo. Cu RetuRO ce aţi făcut? Aţi investit, v-aţi organizat, v-aţi luat o responsabilitate socială să recuperaţi bidoanele de băuturi de plastic şi de sticlă. S-ar putea să vină timpul să vă gândiţi cum recuperăm şi cartonul şi celelalte ambalaje din plastic ale mărfurilor. Iar ca viitoare centre ale comunităţii, trebuie să ne gândim şi să vă gândiţi cum să consumăm cât mai mult din acelaşi din acelaşi areal, ceea ce se întâmplă în pieţele occidentale tot mai mult.
În mod sigur, dumneavoastră având percepţia foarte bună a consumatorului, atunci când decideţi să mai faceţi încă 10 magazine, încă 50 de magazine, încă 1.000 de magazine în România, acesta este pariul relevant şi cel care ne dă siguranţă.
Cât despre situaţia de incertitudine politică pe care o traversăm, suntem atât de legaţi de tot ce se întâmplă în această lume încât indiferent ce va fi, cu plus sau minus, lumină sau întuneric, noi tot vom merge mai departe, pentru că România a traversat perioade mult mai grele.
Acum România are bani, are forţă şi Uniunea Europeană are forţa de a aduce lucrurile mai departe. Mulţumesc foarte mult şi mulţumim pentru încrederea pe care aţi acordat-o şi o acordaţi în continuare economiei româneşti.
