Autorităţile de la Nicosia şi liderii zonei euro au ajuns la un acord privind ajutorul financiar de 10 mld. euro acordat statului cipriot, cu condiţia sacrificării Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă din Cipru, cunoscută în România ca Marfin Bank, şi cu preţul taxării cu până la 40% a depozitelor bancare de peste 100.000 de euro.
Cyprus Popular Bank, al doilea creditor din Cipru care va dispărea ca urmare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zonei euro, deţine pe piaţa românească Marfin, o bancă de talie redusă cu un bilanţ de credite de 370 mil. euro şi depozite de 180 mil. euro. Sucursala locală a Bank of Cyprus are la rândul său depozite atrase de la clienţi de aproape 250 mil. euro, potrivit ultimelor cifre publicate la Nicosia.
BNR şi oficialii celor două bănci afirmă că lucrurile sunt sub control la nivel local, Marfin şi sucursala Bank of Cyprus având o poziţie financiară solidă, astfel că nu este nevoie de vreo intervenţie pentru o eventuală salvare a acestora sau pentru protejarea deponenţilor.
"Marfin Bank România nu este afectată de aceste decizii. Banca deţine o poziţie financiară solida, iar indicatorii de solvabilitate şi rata generală a lichidităţii indică o activitate bancară ce s-a dezvoltat în condiţii prudenţiale care confirmă abilitatea băncii de a se dezvolta organic. Marfin Bank şi-a desfăşurat activitatea absolut normal, oferind servicii bancare şi operaţiuni de plăţi şi încasări în mod normal", a declarat Cornel Stănescu, deputy CEO al Marfin Bank.
Autorităţile de la Nicosia şi liderii zonei euro au ajuns la un acord privind ajutorul financiar de 10 mld. euro acordat statului cipriot, care în schimb s-a angajat să evite un eventual faliment necontrolat al Cyprus Popular Bank prin transferarea depozitelor mai mici de 100.000 de euro şi a unei părţi din credite către Bank of Cyprus.
Depozitele de peste 100.000 de euro ale băncii vor fi plasate la un loc cu activele neperformante, într-un bad bank. Depozitele mai mari de 100.000 de euro ale Bank of Cyprus vor fi taxate cu maximum 40%. Banca centrală a Ciprului a anunţat ieri că măsura nu afectează subsidiarele din alte ţări ale celor două bănci cipriote, scopul fiind acela de a întări sistemul bancar cipriot.
Şi oficialii BNR susţin că băncile din România şi implicit depozitele atrase de acestea de la clienţi nu vor avea de suferit. Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din BNR, a declarat că Marfin Bank are o poziţie solidă şi îşi poate face plăţile în mod lejer pe cont propriu, fără ajutor din Cipru.
El spune chiar că există un potenţial cumpărător interesat pentru Marfin, în condiţiile în care la Nicosia se discută vânzarea subsidiarelor din afara Ciprului. Conducerea băncii s-a întâlnit ieri dimineaţă cu reprezentanţi ai BNR pentru a discuta situaţia din Cipru şi efectele pe plan local.
Deocamdată nu este foarte clar dacă subsidiara locală va fi preluată de structura de tip bad bank înfiinţată ca urmare a dizolvării acţionarului majoritar sau va ajunge la Bank of Cyprus, care va prelua activele bune şi depozitele garantate ale Cyprus Popular Bank. "O potenţială schimbare în acţionariatul băncii nu va afecta Marfin Bank sau activitatea curentă a acesteia", a precizat Stănescu.
Chiar şi în situaţia ipotetică în care banca locală ar rămâne fără susţinere şi ar intra în faliment, economiile celor mai mulţi deponenţi nu sunt în pericol.
Marfin nu prezintă risc sistemic pentru piaţa locală, în condiţiile în care are o cotă de piaţă de sub 1%, iar depozitele atrase pot fi acoperite integral din fonduri proprii de Fondul de Garantare a Depozitelor.
"Depozitele deschise la această bancă sunt garantate de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, în condiţiile legii. Plafonul de garantare este de 100.000 de euro per deponent, per bancă. Măsurile decise în legătură cu depozitele din Cipru vizează doar depozitele deschise pe teritoriul cipriot, nu pe cele deschise în România", au precizat pentru ZF reprezentanţii Fondului de Garantare a Depozitelor.
Bank of Cyprus şi Marfin Bank au depozite mici şi nu pun o problemă sistemică în România, consideră şi analistul economic Aurelian Dochia.
"Marfin este o bancă românească. Indiferent de ce se întâmplă în Cipru, nu ar trebui să aibă o implicaţie directă asupra ei. Aşteptăm să vedem evoluţia situaţiei din Cipru. Trebuie să vedem în ce măsură băncile cipriote au probleme în România", a declarat Dochia.
Marfin are regim de filială în România şi se supune reglementărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele atrase de Bank of Cyprus sunt garantate de schema de garantare de la Nicosia. Banca avea la sfârşitul lunii septembrie 2012 depozite de aproape 250 mil. euro.
"Pe plan local situaţia este calmă, lucrurile sunt sub control. Nu am simţit nicio îngrijorare în mod deosebit din partea clienţilor şi nu am remarcat un număr în creştere al solicitărilor de retragere a economiilor aflate în depozitele noastre", a declarat Liana Voinea, purtătorul de cuvânt al Bank of Cyprus.
Decizia liderilor europeni de a taxa depozitele din băncile cipriote a ridicat iniţial semne de întrebare cu privire la integritatea sumelor atrase de sucursala locală a grupului Bank of Cyprus.
Băncile cipriote deţin 1,5% din sistemul bancar local, având active de peste un miliard de euro. Creditele acordate pe piaţa locală ajung la circa 700-800 mil. euro, în timp ce depozitele atrase sunt la jumătate. Marfin şi Bank of Cyprus au reuşit în ultimii ani să crească nivelul depozitelor atrase de la clienţii locali prin plata unor dobânzi generoase pe tot parcursul crizei.
Nu este de mirare în acest context că majoritatea clienţilor pe care ZF i-a întâlnit ieri în sucursalele din centrul Bucureştiului ale celor două bănci s-au declarat mulţumiţi de cele două bănci, afirmând că nu intenţionează să-şi retragă banii din depozite, mai ales că acestea sunt garantate.
Cele două bănci plătesc în prezent dobânzi de până la 6,75% pe an la lei şi de până la 4,5% pe an la euro, semnificativ peste media pieţei. De altfel, băncile cipriote au făcut parte, alături de cele greceşti, dintr-un pluton aparte, care a plătit dobânzi peste media pieţei. Băncile cipriote au fost nevoite să atragă mai multe resurse locale, în condiţiile în care acţionarii confruntaţi la rândul lor cu probleme pe pieţele de origine şi-au redus apetitul pentru finanţare în România şi nu au mai acordat linii de credit subsidiarelor locale. De exemplu, volumul creditelor acordate de Marfin a scăzut cu peste 160 mil. euro în patru ani.
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS România, afirmă că, din punct de vedere financiar, influenţa directă asupra României nu va fi majoră deoarece capitalul social al băncilor cipriote prezente în România are o pondere redusă, de sub 4%, în totalul capitalului social al sistemului bancar (3,4%), pe de-o parte, şi, pe de altă parte, aceste bănci răspund reglementărilor prudenţiale ale băncii naţionale.
Singurul impact semnificativ asupra României, dar şi asupra celorlalte ţări din regiune ar putea să apară în eventualitatea unei înrăutăţiri semnificative prin contagiune a sentimentului investitorilor faţă de plasamentele din Europa, consideră Cozmâncă.
Totodată, a existat şi o mişcare inversă a capitalului bancar.
Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu acţionariat local, şi-a deschis în 2007 o sucursală în Cipru, care administrează active de circa 75 mil. euro, în încercarea de a profita de facilităţile financiare din insulă şi a putea concura pe picior de egalitate cu băncile străine din România.
De asemenea, Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, deţine 9% din acţiunile Băncii Transilvania după ce la un moment dat avusese intenţia să urce la 20%.
Nicolae Cinteză a precizat că depozitele constituite la sucursala din Cipru a Băncii Transilvania nu intră sub incidenţa "taxei" la care ar urma să fie supuse depunerile de peste 100.000 de euro.
Conform ultimei variante negociate, "taxa" respectivă se ridică la 40%. În cazul băncilor cu acţionariat cipriot, mai spune el, în cel mai rău caz s-ar putea ajunge la suspendarea dreptului de vot al acţionarului cipriot, dar numai în cazul în care se constată incapacitatea acestuia de a susţine banca.
Analistul financiar Aurelian Dochia spune că într-un scenariu extrem Fondul de Garantare a Depozitelor ar putea face faţă restituirilor de depozite pentru cele două bănci locale cu acţionariat cipriot, dar aminteşte că ideea potrivit căreia deponenţii sunt complet apăraţi nu se susţine în practică.
"Este falsă ideea că deponenţii sunt în totalitate perfect apăraţi. Şi deponenţii sunt un fel de investitori. Şi cum nimic nu este sigur în lumea asta, nici depozitele nu sunt foarte sigure. Depozitele bancare sunt mai sigure decât alte soluţii, dar nu există niciodată o certitudine de 100%."
Situaţia din Cipru creează un precedent periculos, mai ales în contextul în care şeful Eurogroup, danezul Jeroen Dijsselbloem, a declarat că pe viitor autorităţilor europene vor putea cere, dacă va fi nevoie, şi altor deţinători de depozite garantate să participe la recapitalizarea băncilor cu probleme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
