Cursul de referinţă a urcat ieri la 4,4715 lei/euro şi a atins un nou maxim istoric, iar BNR a intervenit pentru a tempera deprecierea leului. Bursa de la Bucureşti a înregistrat cea mai mare scădere dintre bursele europene, principalul indice al pieţei locale, BET, pierzând 3,2%.
Surprinzător, tensiunile politice nu s-au reflectat încă asupra CDS-urilor, care au scăzut uşor. Costurile asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată, prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS) au scăzut ieri la 390 de puncte de bază.
Oamenii de afaceri au acuzat Executivul de lipsa unor măsuri pentru repornirea economiei şi au cerut Guvernului să termine cu scandalurile politice. Şi au primit, în schimb, o acutizare a crizei politice. Florin Talpeş, CEO al Bitdefender, spune că instabilitatea politică are efecte "devastatoare" pentru economie şi duce la scumpirea sau blocarea finanţărilor exact pentru acea categorie de firme care oricum avea acces dificil la bani.
Într-o încercare de a calma pieţele, ministrul finanţelor Florin Georgescu a avut ieri o intervenţie la Guvern, anunţând că misiunea FMI va veni la Bucureşti în ciuda tensiunilor politice. Cât despre evoluţia cursului, Georgescu a spus că reflectă factori conjuncturali externi. Întrebat punctual dacă evoluţia cursului valutar nu este influenţată şi de factori politici interni, precum posibila suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, ministrul a răspuns că nu are un "instrument" care să măsoare exact efectul acestor factori, potrivit Mediafax.
Analiştii Erste descriu evenimentele politice de marţi drept "acţiuni fără precedent, la limita legii", care au ca scop aparent demiterea preşedintelui.
"Ieri seară (marţi - n. red.) o serie de acţiuni rapide, fără precedent, la limita legii, efectuate de o majoritate extinsă din Parlament, a condus la demiterea preşedinţilor ambelor Camere ale Parlamentului, precum şi a Avocatului Poporului. Aceste acţiuni se încadrează, se pare, într-o schemă complexă de demitere a preşedintelui Băsescu, iar ultimele evoluţii reprezintă un indiciu că suspendarea a intrat pe ultima sută de metri", se spune într-o analiză a Erste.
JP Morgan, cea mai mare bancă americană, vorbeşte într-un raport că evoluţiile politice din România ar putea afecta negativ creşterea economică şi programul cu FMI şi Comisia Europeană, susţinând că riscul de derapaj al politicii fiscale este mare. "După două luni de la preluarea puterii, guvernul actual USL nu are încă o strategie pentru a ajuta economia suferindă, dar lupta lor pentru a controla instituţiile publice importante este fără precedent. În afară de declaraţiile de intenţie, am văzut de fapt o deteriorare a aplicării reformelor. În plus, execuţia bugetară a fost «slabă», indicând un risc ridicat de a nu îndeplini ţinta pentru întregul an", se arată în raportul JP Morgan.
FMI vine la Bucureşti în ciuda tensiunilor politice
Experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale vor veni la Bucureşti pe 24 sau 25 iulie pentru o nouă evaluare a acordului, la acest moment nefiind prevăzut ca misiunea să fie amânată din cauza situaţiei politice interne, după cum a declarat ieri Florin Georgescu, ministrul finanţelor.
Până acum, FMI s-a dovedit foarte înţelegător cu autorităţile române şi în perioadele de criză politică. Însă, până acum, negociatorul-şef al FMI cu România a fost Jeffrey Franks, în timp ce din iulie misiunea Fondului va fi condusă de un nou şef - olandezul Erik Jan de Vrijer.
În preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, Franks a acceptat să facă vizite extraordinare la Bucureşti şi, ulterior, a decis să stabilească durata acestora în coordonare cu mişcări politice precum înlocuirea lui Emil Boc cu Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier. Şi la sfârşitul lunii aprilie 2012 vizita FMI a venit într-un context politic destul de tensionat, având în vedere că Parlamentul urma să discute moţiunea de cenzură înaintată de opoziţie împotriva cabinetului Ungureanu. Deşi guvernul Ungureanu a fost demis, FMI nu a părăsit România, acceptând să poarte negocieri-maraton cu membrii unui cabinet care nu era încă aprobat de Legislativ. Franks a bifat în urmă cu un an încheierea unui prim acord stand-by cu România bazat pe uriaşul împrumut de aproape 20 mld. euro şi care a fost considerat un succes, cu toate că nu a reuşit să aducă România pe o traiectorie de creştere economică solidă. Apoi a negociat semnarea unui nou acord, care cel puţin nu a mai presupus împrumuturi, fiind tratat drept un acord preventiv.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
