Special

O întrebare care nu s-a pus: Nu cumva scăderea preţurilor alimentează deflaţia?

O întrebare care nu s-a pus: Nu cumva scăderea...

Autor: Eduard Dinu

09.04.2015, 00:04 1202

Asistăm de ceva vreme la propuneri, unele dintre ele pe cale de concretizare, de diminuare a fiscalităţii în România, fie că este vorba de cea directă, fie de cea indirectă. Truismul corelaţiei directe dintre nivelul taxelor şi impozitelor din economia reală, pe de o parte, şi dinamica economiei subterane, pe de altă parte, este evident şi nu poate fi contestat.

Unul din motoarele în măsură să determine creşterea economică este consumul. Astfel ar fi încurajată crearea de noi locuri de muncă în economia reală, creându-se un cerc sinergetic favorabil. Ratele de politică monetară sunt mai peste tot pe glob apropiate de zero, băncile centrale epuizându-şi în fapt acest canal de stimulare economică. Pe cale de consecinţă, economisirea este inhibată, dobânzile pasive tinzând spre valori negative. În fapt omenirea se îndreaptă spre modelul atipic formalizat în Japonia deceniului pierdut: dobânzi nominale negative care, în condiţii de deflaţie, conduc spre dobânzi reale pozitive.

Partidul de guvernământ a luat decizia reducerii TVA la produsele alimentare cu 62,5% respectiv cu 15 p.p. (de la 24% la 9%), o reducere majoră. Necesitatea intrinsecă a oportunităţii acestei măsuri este de netăgăduit. Mediul de afaceri din domeniu şi nu numai a salutat imediat decizia politică asumată. Lăsând în subsidiar aspectele legate de fundamentarea mai mult sau mai puţin riguroasă a cifrelor, de analizele de impact efectuate, nu pot să nu sesisez alte implicaţii potenţiale, prea puţin aduse în discuţie, inclusiv în grupul economiştilor locali.

De departe cel mai important este efectul generat de diminuarea TVA la alimente asupra nivelului inflaţiei. Care în acest moment are, conform Băncii Naţionale a României, o valoare anuală, subliniez anuală, de 0,40%.

Da, aţi citit bine, e mai aproape de zero decât de unu. Deflaţia bate la uşă. S-ar putea să fie deschisă in iulie această uşă mai ales dacă anul agricol va fi bun generând producţii ridicate de cereale, legume, fructe, etc.

Ce se va întâmpla? Dobânzile la depozitele atrase de bănci vor deveni negative probabil. Economisirea nu numai că nu va fi încurajată dar va fi chiar sancţionată. Câţi dintre noi vom accepta noua realitate economică? Va accepta Ion sau Vasile sau Maria că a constitui un depozit la o bancă din motive de prudenţă sau pentru finanţarea ulterioară a studiilor  propriului copil va trebui să plătească şi nu să primească bani?

Ceea ce parcurge acum România este similar majorităţii economiilor din alte spaţii. Se pun bazele unui nou bubble. Banii ieftini – prima condiţie necesară – inundă mapamondul. Semnele apar lângă noi: sectorul construcţiilor este pe pistă, pregătindu-se de o nouă decolare. Neperformantele sunt aruncate la coş, memoria colectivă e bine să fie cât mai scurtă. Ne pregătim de un nou ciclu de creştere. Dar, suntem oare pregătiţi cu adevărat să evităm acelaşi final pe care l-am trăit deja o dată?

Eduard Dinu este Prof. Dr.la A.S.E. Bucureşti

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO