• Leu / EUR4.9578
  • Leu / GBP5.7669
  • Leu / USD4.6350
Special

Pagina verde. Analiză ZF. Doar două treimi din apele României se află într-o „stare ecologică bună“. Ponderea este totuşi mai bună decât acum zece ani

Pagina verde. Analiză ZF. Doar două treimi din apele României se află într-o „stare ecologică bună“. Ponderea este totuşi mai bună decât acum zece ani

Autor: Alina-Elena Vasiliu

01.02.2023, 00:07 950

Datele Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) indică o îmbunătăţire cu aproximativ 10% a acestui indicator în ultimul deceniu În 2021, potrivit Sintezei calităţii apelor din România, un document elaborat de Administraţia Naţională Apele Române, au fost monitorizate şi evaluate din punctul de vedere al stării ecologice la nivel naţional circa 850 de corpuri de apă, însumând 38.874 de kilometri de râu.

Circa 66% din apele de suprafaţă din România – denumite în legislaţie „corpuri de apă“ – se află într-o „stare ecologică bună“, ceea ce s-ar traduce prin potenţialul de a susţine ecosistemele acvatice. Datele Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) indică o îmbunătăţire cu aproximativ 10% a acestui indicator în ultimul deceniu, însă în continuare este nevoie de aplicarea unor măsuri care să diminueze poluarea din apele României.

„Dacă privim evolutiv, datorită investiţiilor din domeniul sistemelor de alimentare şi colectare centralizată a apelor, calitatea apelor de suprafaţă s-a îmbunătăţit în ultimii zece ani cu aproximativ 10%. Aceasta este doar o estimare, pentru că monitorizarea apelor şi evaluarea calităţii apelor la standardele europene de calitate au devenit mult mai restrictivă prin raportare la aceeaşi perioadă (acum zece ani – n. red.)“, au scris, la solicitarea ZF, reprezentanţii ANAR într-un răspuns semnat de Sorin Lucaci, directorul general al administraţiei.

La nivel naţional, din punctul de vedere al stării ecologice sau al potenţialului ecologic, analiza inclusă în planurile de management care datează din 2021 a indicat că aproximativ 66% din corpurile de apă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) sunt în stare ecologică bună.

„Spre exemplificare, menţionăm corpurile de apă - râuri, unde s-a constatat, la nivel naţional, că 68,93 % din corpurile de apă sunt în stare ecologică bună, bazinele/spaţiile hidrografice Jiu, Mureş şi Siret situându-se peste media la nivel naţional.“

Ce se întâmplă cu cele peste 40% care reprezintă corpurile de apă într-o stare ecologică proastă? De unde vine poluarea şi cum poate fi redusă?

„Poluarea apelor de suprafaţă este cauzată în special de sursele de poluare puncti­forme şi difuze potenţial semnifi­cative. Din principalele surse de poluare puncti­forme a apelor din România monito­rizate la nivel naţional în anul 2021, 62,92% provin din evacuările de ape uzate ale marilor aglomerări urbane, iar 23,28% sunt reprezentate de evacuă­rile de ape uzate provenite din activităţile industriale, cum ar fi producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, apă caldă, industria metalurgică sau de construcţii metalice, industria extractivă.“

În ceea ce priveşte poluarea difuză care contribuie semnificativ la gradul de poluare al apelor de suprafaţă, fiind însă mai greu de estimat, aceasta provine în principal de la localităţile fără sisteme de colectare şi epurare, de la depozitele de gunoi menajer şi depozitele industriale, precum şi de la utilizarea de produse pentru protecţia plantelor.

Schimbările climatice îşi arată şi ele efectele în calitatea apelor din România.

ANAR nu evaluează gradul de poluare al cursurilor de apă, dar, prin administraţiile bazinale de apă din subordine, monito­rizează şi evaluează starea apelor de suprafaţă. Activitatea de monitorizare a resurselor de apă se derulează anual prin Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, în conformitate cu obligaţiile asumate de România pentru implemen­tarea Directivei Cadru a Apei, precum şi a directivelor europene în domeniul calităţii apelor.

În 2021, potrivit Sintezei calităţii apelor din România, un document elaborat de Administraţia Naţională Apele Române, au fost monitorizate şi evaluate din punctul de vedere al stării ecologice la nivel naţional circa 850 de corpuri de apă, însumând 38.874 de kilometri de râu.

Pentru a combate problema poluării apelor din România, ANAR spune că acţionează în trei direcţii: reglementarea utilizării apei, prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte“ şi prin elaborarea planurilor de management la nivel de spaţiu/bazin hidrografic, precum şi la nivel naţional.

„Programele de măsuri conţin măsurile planificate pe cicluri de şase ani pentru prevenirea şi reducerea poluării corpurilor de apă de suprafaţă şi subte­rană, precum şi stadiul imple­mentării acestora“, spun repre­zentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române.

Este vorba despre măsuri precum modernizarea infra­struc­turii de apă în aglomerările urbane, reducerea emisiilor de pesticide din agricultură, eficientizarea utilizării apei de irigaţii.

La începutul lunii ianuarie 2023, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre a guvernului privind aprobarea Planului naţional de management actualizat (2021) aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, astfel că noi măsuri ar putea fi introduse odată cu acest plan.

Pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu (AEM), cele mai recente informaţii privind gradul de poluare a apelor din România datează din 2012.

„România are o strategie integrată de apă pentru perioada 2010-2035, care acoperă diverse aspecte ce afectează resursele de apă, cum ar fi dezvoltarea urbană, protecţia mediului, dezvoltarea agriculturii şi a zonelor forestiere, infrastructura de transport, turismul şi construcţiile“, se arată pe site-ul AEM.

 

PET-uri, plastic, materiale de construcţii. Toate în râuri

O inţiativă privată în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii apelor din România este cea a producătorului de apă minerală Dorna, care a instalat pe parcursul anului 2022 cinci sisteme de curăţare pe câteva dintre cele mai importante râuri din România. Astfel, au fost colectate aproximativ 700 de kilograme de deşeuri aflate în apă.

Campania de curăţare iniţiată în parteneriat cu Administraţia Naţională Apele Române şi dezvoltată cu suportul organizaţiei nonguvernamentale CSR Nest s-a desfăşurat etapizat şi a vizat, în faza-pilot, râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa, după care a mers mai departe, în faza a doua, şi către râurile Argeş, Jiu şi Mureş.

După primele observaţii, reprezentanţii Coca-Cola România, din care face parte Dorna, spuneau că deşeurile colectate de pe cursul apelor sunt fie de mici dimensiuni, precum sticle, PET-uri, diferite obiecte din plastic, fie deşeuri mai voluminoase, provenite din lucrări de construcţii. Cantitatea colectată de deşeuri variază foarte mult de la un râu la altul şi depinde de mai mulţi factori, precum debitul râului, punctul de amplasament al sistemului de colectare faţă de izvor, condiţiile meteorologice, precum şi de cantităţile de deşeuri care ajung pe cursul apelor. Iniţiativa Dorna are în vedere şi alte acţiuni de curăţare, astfel încât, în viitor, apele care se varsă în Dunăre şi în Marea Neagră să fie mai curate.


 

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9578
Diferență: -0,0746
Ieri: 4.9615
Azi: 4.6350
Diferență: -0,0927
Ieri: 4.6393
Azi: 5.7669
Diferență: 0,1928
Ieri: 5.7558
Azi: 5.1130
Diferență: -0,0117
Ieri: 5.1136