Pagina verde. Analiză ZF. Pe două roţi prin Bucureşti. Primăria spune că lucrează la patru noi piste de biciclete în centrul oraşului, cu o lungime de aproape 50 de kilometri

♦ Reprezentanţii primăriei spun că Bucureştiul, prin Direcţia Generală Investiţii, a realizat 16,4 km de piste de biciclete în cadrul unor proiecte de reabilitare a sistemului rutier sau de sine stătătoare şi, în plus, există un proiect mai amplu, ce presupune realizarea a patru trasee în centrul Bucureştiului cu o lungime totală de 48,25 km, din care au fost realizaţi 16,15 km ♦ În tranziţia către metode sustenabile de transport, prima problemă o reprezintă infrastructura, iar aici deschiderea din partea autorităţilor joacă un rol important ♦ Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) are un buget de 500 mil. lei în 2022 pentru dezvoltarea infrastructurii velo în România, iar băncile declară că sunt şi ele dispuse să finanţeze astfel de proiecte la nivelul municipalităţilor.

„Cine face traseele pistelor de biciclete pare că nu merge cu bicicleta“, spune un tânăr pe două roţi, la semafor, în Piaţa Victoriei. „Unele piste duc spre nicăieri, se opresc brusc, uneori au curbe foarte bruşte, pe care e greu să le iei“, adaugă el.

În condiţiile în care Bucureştiul suferă de poluare acută, de praf, trafic auto intens şi lipsă de vegetaţie, deplasarea pe bicicletă poate fi o alternativă salvatoare. Sunt însă pistele din oraş adaptate nevoilor bicicliştilor?

„Sunt multe zone cu piste pentru biciclişti, unde însă pista este pe trotuar şi nu e uşor accesibilă, pentru că oamenii merg pe ea şi trebuie mereu să-i ocoleşti. Aşa este cazul pe bulevardul Ştefan cel Mare până la Piaţa Muncii. Un traseu cu piste bune, pe care poţi merge fără teama că te calcă vreo maşină, este cel dintre Unirii-Calea Victoriei-Aviatorilor-Herăstrău“, spune Ioana, o tânără din Bucureşti care merge aproape în fiecare zi cu bicicleta prin oraş.

Bicicliştii sunt astfel nevoiţi să circule pe trotuar, făcând slalom printre pietoni, cărucioare cu copii, trotinete uitate în drum, stâlpi montaţi la nimereală şi alte obstacole.

Pe lângă lista bulevardelor şi a străzilor care dispun de piste de biciclete conforme cu nevoile celor care folosesc această metodă de deplasare, în Bucureşti mai există, potrivit datelor de pe site-ul Brigăzii Rutiere Bucureşti, o serie de piste amenajate sau în curs de amenajare care prezintă premisele asigurării circulaţiei bicicletelor, dar în prezent sunt afectate de unele deficienţe. În acest sens, „Brigada Rutieră a informat administratorul drumului public şi va monitoriza situaţia, în vederea creării tuturor condiţiilor de funcţionalitate“.

„În urma verificărilor efectuate în evidenţe, s-a constatat că au fost avizate proiecte care prevăd realizarea de piste pentru biciclete pe mai multe tronsoane de drum din Bucureşti, dar care nu au fost implementate/recepţionate până la momentul prezentei (19 august 2022 – n. red.)“, spun reprezentanţii Brigăzii Rutiere, autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, într-un răspuns la o solicitare ZF semnat de inspectorul principal de poliţie George Alin Marinescu.

Tot ei adaugă şi că în ultimii doi ani a fost suspendată implementarea pistei pentru biciclete pe trotuare pe bulevardul Iuliu Maniu, renunţându-se la acest proiect întrucât s-a constatat că nu sunt asigurate condiţiile de funcţionalitate, atât pentru biciclişti, cât şi pentru pietoni, iar pe Şoseaua Giurgiului semnalizarea rutieră a fost acoperită până la remedierea deficienţelor.

La rândul lor, reprezentanţii primăriei spun că Bucureştiul, prin Direcţia Generală Investiţii, a realizat mai multe piste de biciclete în cadrul unor proiecte de reabilitare a sistemului rutier sau de sine stătătoare. Acestea cumulează 16,4 kilometri lungime şi se adaugă unui proiect mai amplu.

„Primăria Capitalei derulează proiectul «Implementarea unui sistem public pentru transport cu bicicleta în zona centrală a Capitalei», ce presupune realizarea a patru trasee în centrul Bucureştiului cu o lungime totală de 48,25 km.

„Din cei 48,25 km, până în prezent au fost realizaţi 16,15 kilometri de piste de biciclete, astfel: traseul 1, tronsonul 1 cuprins între Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str. Nicolae Caramfil – Şos. Pipera – 6 km; traseul 3 – finalizat – 10,15 km, compus din tronsonul 1 (0,65 km lungime) – între Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta şi Splaiul Independenţei, tronsonul 2 (6,7 km lungime) – cuprins între Piaţa Naţiunile Unite şi Grozăveşti, tronsonul 3 (2,8 km lungime) – cuprins între Bd. Regina Elisabeta – Bd. Mihail Kogălniceanu (de la Piaţa Mihail Kogălniceanu până la Piaţa Operei)“, spun reprezentanţii direcţiei de presă a Primăriei Municipiului Bucureşti.

Mai departe, sunt în plan piste noi care ar urma să se întindă pe 32 de kilometri lungime. În ceea ce priveşte cei circa 32 de kilometri de piste pe care primăria spune că le-a realizat în ultimii ani, două se află în parcuri – una de 4 kilometri în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău), alta de 6 kilometri în Tineretului.

„În parcurile administrate de ALPAB (Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti – n. red.) nu au fost dezafectate piste de biciclete, nu au fost create altele noi şi nu există proiecte în acest sens în ultimii doi ani.“

Şi în cadrul proiectului de infra­struc­tură „Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgire Bulevardul Ghencea între Strada Braşov şi terminal tramvai 41“, aflat în prezent în derulare, este prevăzută realizarea unui traseu de pistă pentru biciclete cu o lungime de 11,34 kilometri. De asemenea, un proiect conţinând 42 de subproiecte care face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană „are la bază o strategie alternativă de promovare a centrului Bucureştiului prin parcurgerea unor repere turistice într-un circuit de 9,4 km, ce poate fi parcurs în două ore pe jos sau jumătate de oră cu bicicleta. Din cele 42 de subproiecte, vor fi realizate 36“, mai spun reprezentanţii primăriei.

Potrivit prevederilor legale, pistele se adresează şi celor care se deplasează cu trotinetele – electrice sau nu, iar în lipsa pistelor, circulaţia bicicletelor şi a trotinetelor este permisă numai pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 de kilometri/oră. Astfel, Brigada Rutieră le recomandă utilizatorilor acestor mijloace de transport să respecte regulile de circulaţie, „având în vedere faptul că numărul de accidente rutiere în care au fost implicaţi utilizatorii de trotinete a crescut considerabil în ultima perioadă“. Persoanele sub 14 ani, de pildă, nu au voie să se deplaseze cu aceste vehicule.

În tranziţia către metode sustenabile de transport, prima problemă o reprezintă infrastructura, iar aici deschiderea din partea autorităţilor joacă un rol important, după cum spunea în urmă cu câteva luni Corneliu Belciug, director de programe la IíVelo, companie de bike-sharing. Astfel, pentru a vedea într-adevăr schimbări în numărul de utilizatori de biciclete şi trotinete, este necesară o infrastructură bine pusă la punct, sigură şi în linie cu nevoile şi specificul fiecărui oraş, mai ales că surse de finanţare există. De pildă, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) are un buget de 500 de milioane de lei în 2022 pentru dezvoltarea infrastructurii velo în România, prin piste pentru biciclete, potrivit unor date transmise de AFM, iar băncile declară că sunt şi ele dispuse să finanţeze astfel de proiecte la nivelul municipalităţilor.