♦ Majoritatea bucureştenilor preferă să meargă cu maşina la serviciu, transportul fiind principala sursă de poluare. În schimb, doar 15% din populaţia municipiului Bucureşti alege să meargă frecvent pe jos către destinaţiile vizate şi doar 1% să folosească bicicleta.
Poluarea din Bucureşti devine o problemă tot mai apăsătoare pentru locuitori, mai ales că începem să plătim tot mai mult preţul lipsei interesului faţă de mediu. Bucureştiul are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, faţă de recomandarea Uniunii Europene de trei arbori pe cap de locuitor, arată raportul „Starea mediului în Bucureşti“ lansat de Fundaţia Comunitară Bucureşti.
Raportul este o radiografie în detaliu, bazată pe date, a provocărilor cu care se confruntă oraşul şi un reper pentru măsurile strategice şi sustenabile de care e nevoie pentru îmbunătăţirea calităţii mediului. Iar numărul arborilor este în scădere perceptibilă, în contextul în care numeroase spaţii verzi sunt în proprietate privată şi au fost deja transformate în alte categorii de utilizări, iar aliniamentele stradale şi grădinile blocurilor au fost adesea redimensionate.
Practic, Bucureştiul este un maldăr de beton şi asfalt dacă ne uităm la cifrele prezentate în raport: 80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de suprafeţe construite şi de infrastructuri, unde solul a fost îndepărtat sau acoperit.
Pe de altă parte, doar 60% din rezidenţialul colectiv şi 55% din cel individual se află la mai puţin de 1 km de un parc cu suprafaţă mai mare de un hectar. Mai mult, Dâmboviţa şi Colentina trebuie să fie considerate coridoare ecologice de importanţă critică la nivel metropolitan, iar intervenţiile în renaturalizarea şi creşterea conectivităţii socio-ecologice ar merita să intre cu prioritate în preocupările instituţiilor de mediu.
„Managementul infrastructurii verde-albastre este o provocare importantă pentru oraş, întrucât atribuţiile sunt foarte fragmentate, iar din acest motiv proiecte importante rămân nepuse în practică“, se arată în raport.
În realitate, anul acesta Primăria Bucureşti a mai primit o amendă de la Garda Naţională de Mediu pentru că nu a elaborat încă Registrul Spaţiilor Verzi. Astfel, fără un astfel de registru, primăria nu ştie ce administrează, nu ştie ce tip de arbori şi câţi arbori sunt în Bucureşti, nu ştie starea lor, dar nici câţi ar mai trebui pentru a ajunge la acea normă de minimum trei arbori per capita.
Bucureştiul se situa anul trecut pe locul 45 în lume la gradul de poluare cu particule PM 2,5, adică adică particule fine care odată ajunse în sistemul respirator nu mai pot fi eliminate, arată datele din raportul 2024 World Air Quality Report, realizat de platforma IQAir. Astfel, lipsa interesului pentru dezvoltarea spaţiilor verzi şi a reducerii traficului transformă an de an Bucureştiul într-un oraş tot mai neprietenos.
În plus, raportul „Starea mediului în Bucureşti“ lansat de Fundaţia Comunitară Bucureşti arată că în Capitală extinderea construcţiilor se face fără o analiză a potenţialului teritoriului de a suporta noi capacităţi. Una din măsurile propuse de Fundaţia Comunitară Bucureşti este continuarea eforturilor pentru controlul dezvoltării necorespunzătoare a spaţiilor construite (de exemplu, densificare excesivă, amplasare pe spaţii verzi sau alte zone cu valoare pentru municipiul Bucureşti, dezvoltare fără acces la reţele de infrastructură, extindere în zone afectate de poluare istorică). De asemenea, organizează subliniază nevoia de descurajare a extinderii spaţiilor construite fără acces la infrastructuri. Însă majoritatea proiectelor derulate sunt propuse de societatea civilă. De exemplu, în raportul Fundaţiei Comunitare Bucureşti se arată că în Bucureşti este nevoie de monitorizarea respectării procentelor de spaţii verzi şi spaţii permeabile impuse diferitelor categorii de spaţii construite, dar şi de promovarea soluţiilor bazate pe natură pentru creşterea suprafeţelor permeabile. Una din soluţiile găsite pentru a rezolva această problemă a fost promovată prin proiectul „Verde Citadin – ediţia a 3-a“.
Astfel, Asociaţia CSR Nest a pilotat soluţii verzi pentru combaterea impermeabilizării urbane în curtea Liceului Tehnologic „Dumitru Dumitrescu“ din Buftea. Proiectul a inclus amenajarea unei grădini de ploaie pentru colectarea şi infiltrarea apei pluviale, crearea unei grădini pedagogice cu alei semipermeabile şi permeabilizarea unei suprafeţe betonate pentru plantarea de arbori şi vegetaţie perenă. Cu aproximativ 450 mp de spaţiu verde nou sau regenerat, intervenţia a contribuit la reducerea scurgerii apei, crearea de umbră şi creşterea calităţii spaţiilor educaţionale şi comunitare, se arată în raportul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
De asemenea, în raport se mai arată că municipiul Bucureşti este un oraş cu probleme de mobilitate specifice oraşelor care nu au început încă tranziţia de la transportul motorizat către alte tipuri de transport alternativ. „Eforturile instituţiilor publice sunt orientate predominant spre rezolvarea problemelor de trafic existente (aglomeraţie, parcare, securitate) şi nu pe înlocuirea treptată a acestui tip de mobilitate cu unul mult mai sustenabil. Chiar dacă infrastructura rutieră a fost îmbunătăţită semnificativ în ultimii 20 de ani, este depăşită din punctul de vedere al capacităţii de a susţine circulaţia unui parc auto într-o creştere continuă şi nevoile de mobilitate ale unor funcţii urbane amplasate de multe ori insuficient documentat (de exemplu, cartiere rezidenţiale, spaţii de birouri, platforme comerciale)“.
Mai mult, parcul auto a înregistrat o creştere în ultimii ani, însă fără o înnoire semnificativă a acestuia şi fără o tendinţă evidentă de trecere către motorizarea hibridă sau electrică.
„Autovehiculele electrice reprezintă 1,25% din totalul parcului auto, iar cele cu alte tipuri de motorizări 7,51%. Lipsa spaţiilor de parcare afectează în prezent semnificativ circulaţia rutieră şi pietonală, estetica peisajului urban şi reprezintă un motiv frecvent al conflictelor de natură socială.“
Iar transportul în comun are o cotă de 36% din totalul mobilităţii bucureştene. Din cele 2,59 milioane călătorii cu mijloacele de transport în comun, cea mai mare parte revine transportului cu autobuze (26%), metrou (33%) şi tramvai (18%), se mai arată în raport.
„Transportul verde nu beneficiază de o infrastructură adecvată, care să îl facă eficient şi atractiv. 15% din populaţia municipiului Bucureşti alege să meargă frecvent pe jos către destinaţiile vizate şi doar 1% să folosească bicicleta. Mobilitatea urbană reprezintă o cauză importantă a degradării calităţii mediului în municipiul Bucureşti, atât prin contribuţia la poluarea aerului şi zgomot, cât şi prin aglomeraţia şi insecuritatea accentuată“.
