Special

Pagina verde. Colectare - reciclare - fast fashion vs. slow fashion. De ce este reutilizarea hainelor mai bună decât reciclarea?

În multe localităţi, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare separată a textilelor va fi realizată, în condiţiile în care obligativitatea este deja pe hârtie.

În multe localităţi, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare separată a textilelor va fi realizată, în condiţiile în care obligativitatea este deja pe hârtie.

Autor: Mădălina Dediu Panaete

05.02.2025, 00:06 367

ZF a început o campanie prin care vrea să vadă cum se face colectarea textilelor utilizate, obligatorie şi în România de la 1 ianuarie, dar şi care sunt modalităţile de reutilizare sau reciclare. În plus, vrea să aducă în discuţie modul în care putem cumpăra conştient, cu mai multă atenţie la impactul asupra mediului. 

Reutilizarea hainelor nedorite – prin donaţii, schimburi, refolosire creativă sau revânzare – este cea mai rapidă şi responsabilă soluţie de gestionare a impactului pe care deşeurile textile îl au asupra mediului, mai ales că deşi colectarea separată a deşeurilor textile a devenit obligatorie în România de la începutul acestui an, ţara noastră nu are încă infrastructura pregătită pentru a gestiona aceste deşeuri. 

„Cea mai responsabilă opţiune este repararea şi reutilizarea hainelor, în vreme ce reciclarea ar trebui să fie ultima opţiune, după ce durata de viaţă a unui produs vestimentar a fost prelungită la maximum. Doar astfel putem descuraja supraconsumul de haine noi şi putem reduce cantitatea  de deşeuri textile în mod rapid, cu o amprenta de carbon minimă, sprijinind în acelaşi timp tranziţia către o economie circulară”, subliniază Mădălina Corciu, PR & CSR manager al Humana People to People Romania.  Un procent covârşitor al deşeurilor textile româneşti sfârşesc la groapa de gunoi, alături de deşeurile menajere. Anual colectăm doar 0,5 – 0,7 kg de textile de persoană, comparativ cu până la 16 kg în ţările vestice. Mai exact, conform Asociaţiei Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX), aruncăm aproxi­mativ 160.000 de tone de textile, dintre care doar 6 - 10% reciclăm sau reutilizăm. 

În acest context, hainele pot fi donate în grupuri de social media, către ONG-uri (DGASMB, Crucea Roşie, Samusocial, Banca de Haine etc.), în evenimente de donaţie, în magazine sociale (Taica Lazăr sau Bine Boutique) sau pot fi predate unor ateliere de creaţie care trans­formă hainele vechi în articole noi, conform reprezentanţilor Humana. 

Iar dacă doreşti să le vinzi, poţi apela la magazine second-hand, la târguri de profil, la platforme precum olx sau Vinted sau le poţi preda unor magazine în schimbul unor vouchere. Astfel, durata de viaţă a unui articol vestimentar creşte, iar impactul industriei vestimentare asupra mediului diminuat. 

Practic, reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producţia de haine noi, conform celor mai recente date. 

De la începutul acestui an, colectarea separată a textilelor utilizate a devenit obligatorie la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România, însă ţara noastră este departe de a avea o infrastructură pregătită pentru a ridica gradul de colectare care astăzi este cu mult în urmă faţă de ţările din vest. În multe localităţi, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare va fi realizată, în timp ce fabrici de reciclare sunt prea puţine pentru cantitatea care urmează să fie reciclată ca urmare a colectării obligatorii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025