♦ Printre măsurile propuse se regăsesc achiziţia de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze noi, semaforizare inteligentă, construirea de piste pentru biciclete, spălarea carosabilului, încălzire rezidenţială, lucrări de infrastructură majoră – autostrada 0, centura municipiului Bucureşti, pasaje, poduri, lărgire intersecţii, lărgire bulevarde, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi.
Traficul de maşini de pe străzi este cauza principală pentru poluarea din Bucureşti, care depăşeşte, în anumite perioade ale anului, limitele admise. Primăria Generală a elaborat, în aceste condiţii, un plan cu măsuri pe care atât ea, cât şi primăriile de sector trebuie să le respecte pentru a atenua efectele poluării, însă chiar Primăria Generală a fost amendată de Garda de Mediu pentru nerespectarea lor.
„Pentru respectarea concentraţiilor admise ale calităţii aerului din municipiul Bucureşti, Primăria Muncipiului Bucureşti a fost obligată să elaboreze Planul de gestionare a calităţii aerului, plan care cuprinde măsuri de reducere şi menţinere a unui aer curat în aglomerarea Bucureşti“, spun reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu într-un răspuns formulat la solicitarea ZF.
Printre măsurile propuse se regăsesc achiziţia de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze noi, semaforizare inteligentă, construirea de piste pentru biciclete, spălarea carosabilului, încălzire rezidenţială, lucrări de infrastructură majoră – autostrada 0, centura municipiului Bucureşti, pasaje, poduri, lărgire intersecţii, lărgire bulevarde, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi.
Planul a fost aprobat pentru perioada 2018-2022 şi lui trebuia să i se supună direcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului general, direcţiile de specialitate din cadrul primăriilor din sectoarele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, precum şi Metrorex, CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) şi AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu). „Conform planului anual de activităţi, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti a efectuat controale la Primăria Municipiului Bucureşti şi la primăriile sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, pentru verificarea stadiului realizării măsurilor din Planul integral de calitate a aerului în municipiul Bucureşti“, mai spun reprezentanţii Gărzii de Mediu. „Pentru nerealizarea în totalitate şi la termen a măsurilor din plan, administraţiile publice locale şi centrale (adică Primăria Generală şi primăriile de sector – n. red.) au fost sancţionate contravenţional cu amendă în valoare de 7.500 de lei fiecare.“
Pentru Bucureşti şi zonele limitrofe, datele arată că traficul rutier este principalul generator de emisii de noxe. Nu este însă singurul. „Nivelurile totale de poluare reprezentând contribuţia cumulată la valorile concentraţiilor din aerul înconjurător sunt datorate traficului rutier, încălzirii rezidenţiale, activităţilor industriale, precum şi fondului de poluare regional. Aceste activităţi determină depăşirea, pe arii întinse din cadrul municipiului, a valorilor-limită/ valorilor-ţintă pentru PM 2,5 şi PM 10 (particule de mici dimensiuni/ praf). Aceste arii înglobează zona centrală a Capitalei, cuprinzând şi porţiuni mari din fiecare dintre cele şase sectoare.“
Reprezentanţii Gărzii de Mediu mai adaugă şi că au făcut în 2021 verificări pe şantiere, la instalaţii industriale, poluări accidentale, incendii de vegetaţie şi arderi de deşeuri, aplicând şi acolo sancţiuni în valoare de 11,55 milioane de lei. Garda Naţională de Mediu este un corp specializat de inspecţie şi control, iar comisarii pot lua măsuri de sancţionare, de suspendare/sistare a activităţii ca urmare a poluării şi deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare.
Indicele de calitate a aerului (ICA) măsurat de senzorii Aerlive din zona Cişmigiu, nu departe de kilometrul zero al Capitalei, arăta, pe 8 septembrie 2022, o valoare de 52, adică un nivel mediu al calităţii aerului respirabil. Spre comparaţie, cu două luni în urmă, pe 8 iulie 2022, nivelul era 19, potrivit aerlive.ro. Schimbările se pot explica prin creşterea traficului rutier odată cu încheierea concediilor şi începerea şcolii. Până la 50, nivelul de poluare este considerat scăzut şi foarte scăzut, însă de la 50 în sus apar problemele pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii.
Indicele de calitate a aerului Aerlive se determină pe baza concentraţiilor noxelor înregistrate de senzorii instalaţi de Ecopolis şi se calculează pe baza metodologiei franceze ce stă la baza Common Air Quality Index (CAQI), o iniţiativă care măsoară calitatea aerului în oraşele Uniunii Europene.
„Calitatea este definită printr-un număr pe o scară de la 0 la 100 şi, cu cât numărul este mai mare, cu atât mai proastă este calitatea aeruluiì, se arată pe site-ul Airly, o companie poloneză care a pus la punct o platformă bazată pe inteligenţa artificială pentru monitorizarea calităţii aerului.
Şantierele numeroase, copacii în număr redus şi traficul intens completează ecuaţia care duce la cantităţile enorme de praf care încarcă aerul şi pe care locuitorii Capitalei le inhalează zi de zi. Viaţa urbană este, în sine, generatoare de noxe şi de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie. O perdea verde forestieră ar fi de ajutor, dar despre ea doar se vorbeşte de ani întregi, fără ca ceva să se întâmple. Primăria Bucureştiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore. Până acum însă, totul este în continuare în stadiul de plan.
România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.
