♦ Regele Charles al III-lea a contribuit la înfiinţarea Circular Bioeconomy Alliance (Alianţa pentru Bioeconomie Circulară), coordonată de EFI, care lucrează cu parteneri din întreaga lume pentru a investi în natură, şi nu doar în consum.
România are peisajele rurale cel mai bine conservate din Europa, se bucură de bogăţie naturală, păduri seculare şi echilibru între natură şi societate, iar pentru a păstra aceste valori trebuie valorificate fondurile publice. Sunt câteva dintre ideile pe care actualul Rege Charles al III-lea le-a rostit în primăvara acestui an în una dintre vizitele sale în România.
Într-un discurs susţinut pe 30 mai 2022 la Sibiu, în deschiderea conferinţei European Forest Institute – EFI (Institutul Forestier European), Regele Charles al III-lea, care purta la acea vreme titulatura Prinţul de Wales, spunea, printre altele, că „pădurile sunt literalmente coloana vertebrală a vieţii şi a naturii pe planeta noastră“. „România are o oportunitate fără precedent de a acţiona şi de a valorifica Fondul de Redresare şi Rezilienţă, pentru a dezvolta şi implementa soluţii inovatoare bazate pe natură.“
Evenimentul de la sfârşitul lunii mai a avut ca temă biodiversitatea forestieră, marcând lansarea proiectului SUPERB - cel mai mare proiect transnaţional de refacere a pădurilor din Europa. Regele Charles al III-lea a contribuit la înfiinţarea Circular Bioeconomy Alliance (Alianţa pentru Bioeconomie Circulară), coordonată de EFI, care lucrează cu parteneri din întreaga lume pentru a investi în natură, şi nu doar în consum.
Circular Bioeconomy Alliance îşi propune să faciliteze relaţiile dintre investitori şi comunităţile locale pentru a crea cadre regenerative, care promovează incluziunea şi lanţuri valorice durabile care funcţionează în folosul naturii şi al oamenilor. Alianţa lucrează cu comunităţile locale din mai mult de cincisprezece ţări de pe patru continente, pentru a restaura mii de hectare de terenuri.
„Această muncă include şi România, deoarece legătura intrinsecă dintre viaţa noastră umană şi capitalul natural este una pe care românii au înţeles-o prea bine de secole. În niciun alt loc din Europa nu am găsit peisaje atât de bine conservate şi atât de productive, care să poată funcţiona la o scară atât de mare. Acest lucru, în opinia mea, poate fi explicat prin bogăţia naturală a României, unde se găsesc unele dintre cele mai întinse suprafeţe de păduri seculare de pe continent şi unde, de exemplu, există 200 de specii de fluturi, faţă de doar 40 în ţara mea, Marea Britanie“, a spus regele Charles al III-lea.
Toţi cei care călătoresc aici au ceva de învăţat din modul în care România a putut să se bazeze pe abordări regenerative pentru a crea ecosisteme bogate în specii şi peisaje bogate din punct de vedere socio-ecologic, în zone precum Transilvania, unde oamenii încă trăiesc în armonie cu natura, a completat el.
„Peisajele rurale ale României, de care mă bucur personal de ani de zile, au o semnificaţie aproape spirituală, dar şi socială, economică şi ecologică, care ar trebui să inspire alte ţări din Europa să restabilească echilibrul dintre natură şi societate. Biodiversitatea de aici, din România, rămâne pentru mine unică în Europa – alături de pădurile seculare mixte, regăsim dimensiunea şi calitatea populaţiei de mamifere mari, precum ursul, râsul şi lupii; şi incomparabilele pajişti antice de munte şi câmpie, care oferă bogăţia fără pereche a florilor sălbatice.“
Monarhul a mai adăugat că, „dacă sunt gestionate în mod sustenabil şi holistic, pădurile sunt, de asemenea, o resursă regenerabilă cheie pentru tranziţia către o bioeconomie circulară. O astfel de tranziţie este, trebuie să spun, necesară urgent, deoarece, după ce ne-am bazat timp de mai bine de 100 de ani pe o economie lineară şi dependentă de combustibili fosili, am ajuns într-un punct critic. Lumea, în multe privinţe, a devenit prea mare pentru planeta noastră“, a completat cel care este astăzi regele Charles al III-lea.
De-a lungul anilor, el a fost unul dintre cei mai entuziaşti promotori ai României şi, cu precădere, ai Transilvaniei. În casele pe care le deţine la Viscri şi Valea Zălanului, transformate în pensiuni, au ajuns turişti din toate colţurile lumii.
„O bioeconomie circulară presupune investiţia în trei motoare care se consolidează reciproc: biodiversitate, inovare şi comunităţi locale şi indigene, deseori uitate în acest proces. Aceste trei aspecte sunt indispensabile pentru a restabili capitalul natural şi a gestiona în mod durabil sistemele biologice pentru a produce alimente, energie, servicii ecosistemice şi soluţii inspirate de natură, pentru decarbonizarea economiei, generând în acelaşi timp noi locuri de muncă şi prosperitate. Sunt acum semne că există, în sfârşit, un interes tot mai mare pentru a investi în aceste soluţii, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.“
