♦ Un aspect important care caracterizează piaţa locală când vine vorba de echipamentele electrice şi electronice este că o treime (34%) din stocul existent este de regulă refolosit, fie prin vânzarea pe platforme tip marketplace, fie prin donarea către alte persoane.
Ţinta de colectare a 65% din deşeurile care reprezintă echipamente electrice şi electronice (DEEE) în România în următorii ani este mai degrabă nerealistă, ţinând cont că, până acum, pe plan local, nu au fost atinse niciodată ţintele propuse pe această categorie de deşeu, este o remarcă din raportul „The Future of Recycling in Romania in the European Context“, realizat de compania de consultanţă Roland Berger. Cel mai realist scenariu este cel în care România va colecta între 50% şi 60% din deşeurile de tip DEEE până în 2026, pornind de la premisa că „presiunea reglementărilor va accelera procesele de colectare“.
Totodată, adaugă realizatorii studiului, „dezvoltarea infrastructurii de colectare rămâne relativ lentă, împiedicând potenţialul de creştere“.
Un aspect important care caracterizează piaţa locală când vine vorba de echipamentele electrice şi electronice este că o treime (34%) din stocul este existent este de regulă refolosit, fie prin vânzarea pe platforme tip marketplace, fie prin donarea către alte persoane. Un sfert dintre echipamentele de acest tip ajunge însă în locuri nepotrivite, cum ar fi la groapa de gunoi.
„Disponibilitatea infrastructurii de colectare rămâne un obstacol, în condiţiile în care punctele municipale de colectare a DEEE sunt insuficiente. Totodată, sistemele informale de colectare – cum ar fi colectorii stradali – reprezintă o practică ce este comună, dar nereglementată“, se mai arată în acelaşi studiu.
În 2021, rata estimată de colectare a DEEE în România a fost cuprinsă între 30% şi 40%, în anul anterior fiind înregistrată o rată de colectare de 38%.
Reciclarea acestor tipuri de obiecte este cu atât mai importantă cu cât cele mai valoroase materiale care se găsesc în acestea – plastic, aluminiu, cupru, fier – au înregistrat vârfuri de preţ în 2022.
Potrivit unui studiu realizat de Ecotic, o organizaţie de transfer al responsabilităţii producătorilor de echipamente electrice, 10,5% din echipamentele electronice şi electrocasnice de mici dimensiuni sunt păstrate în casele românilor chiar dacă sunt nefolosite sau stricate. În alte ţări europene, procentele sunt mai ridicate: Italia (29%), Olanda (17%), Marea Britanie (14%) şi Slovenia (12%). În cifre exacte cele 10,5% sunt cuantificate în 17.000 de tone. O treime din acestea sunt nefuncţionale şi chiar şi în acest context doar 8% din români au gânduri viitoare de debarasare, iar 42% declară că le vor păstra în continuare.
