Pentru prima dată după 2008, România are o strategie energetică pe termen lung, document cerut în repetate rânduri de sectorul de profil care cumulează businessuri de peste 30 mld. euro. Oamenii din industrie spun că ar fi vrut însă mai mult de la Strategia Energetică 2030, documentul de circa 100 de pagini realizat de Ministerul Energiei condus de Victor Grigorescu, dar admit că este un început.
Rămâne responsabilitatea viitorului guvern să identifice soluţiile prin care până în 2030, peste 20 de miliarde de euro să fie pompate în sistemul energetic local, în toate ramurile sale.
Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns cei mai importanţi jucători din domeniul energetic care au acceptat din nou invitaţia ZF de a se aşeza la masa discuţiilor în cadrul conferinţei ZF Smart Energy: Cum îşi fac loc soluţiile inteligente în piaţa energiei din România.
Evenimentul de ieri a fost realizat cu sprijinul Nuclearelectrica, OMV Petrom şi Aqua Carpatica, mai bine de 100 de participanţi fiind prezenţi la această dezbatere.
„Trebuie să spun cu francheţe ca acest document (Strategia Energetică 2030 - n.red.) este o diagnoză, nu o strategie. E un bun început, avem o colectare de date de mare acurateţe, o imagine la zi, o radiografie, însă probabil avem noţiuni diferite despre ceea ce înseamnă strategie. Pentru mine o strategie înseamnă asumarea unor obiective pe care ne propunem să le atingem, dar şi căi prin care să le atingem“, a spus Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, firmă care asigură circa 20% din producţia de energie la nivel local.
În Strategia Energetică 2030 se menţionează clar faptul că programul nuclear va fi continuat, planurile României fiind de a mai construi două reactoare pe platforma de la Cernavodă, proiect în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru realizarea căruia se poartă discuţii cu un investitor chinez.
Tot în Strategia 2030 se mai precizează că cel mai probabil un astfel de proiect va avea nevoie de un fel de schemă de garantare a veniturilor, dar această idee nu este detaliată.
„Trebuie să ai canalizate investiţii, fluxuri de capital pentru ca obiectivele să fie atinse. Mi-ar fi plăcut să văd o dezvoltarea a mecanismelor de sprijin, un cadru, adică instrumente precum legi noi sau seturi de măsuri pentru atingerea obiectivelor“, a continuat Lulache.
Dincolo însă de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Nuclearelectrica mai are un proiect obligatoriu şi anume retehnologizarea Unităţii 1. Centrala de la Cernavodă funcţionează în prezent cu două reactoare nucleare.
Astfel, în zece ani, România va trebui să scoată din funcţiune Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, grup care asigură circa 10% din producţia de energie naţională, pentru a-i extinde durata de viaţă.
Lulache spune că primii paşi se fac de acum în contextul în care doar producţia unor piese poate dura chiar şi 6 ani. În total, modernizarea reactorului 1 de la Cernavodă este un proiect de circa 1,5 miliarde de euro iar ieşirea sa din sistem va reconfigura deodată, timp de circa doi ani de zile, întregul mix energetic al României.
„Probabil vom avea o creştere a importurilor, nu cred că ne putem baza că va bate vântul cu o mai mare viteză timp de doi ani. Este rezonabil să ne imaginăm o creştere a preţurilor. Am pus deoparte 300 milioane de euro pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, dar avem nevoie de 1,5 miliarde euro. Avem banii necesari demarării proiectului, însă mai avem nevoie. Cele mai mari provocări vor fi legate de găsirea resursei umane şi a reuselor financiare“, a completat Lulache.
Pentru o parte din piaţă însă, ieşirea unui reactor nuclear din schema de producţie ar putea fi o veste bună. Este cazul Complexului Energetic Oltenia, structură care reuneşte cele mai mari termocentrale din bazinul Olteniei şi care funcţionează pe bază de lignit. Complexul Energetic Oltenia a evitat la limită anul aceasta insolvenţa în contextul în care preţul mic al energiei pune o presiune uriaşă pe producătorul forţat să se lupte de la egal la egal cu energia hidro sau pe bază de vânt.
„Strategia ar fi trebuit să începă prin a repara ceea ce s-a distrus în 2000 cu separarea producătorilor pe surse de producere. Aceasta a fost greşeala capitală a sectorului energetic. Dacă nu reparăm greşeala din 2000 vorbim de o strategie fără sorţi de izbândă“, a menţionat Ionel Ilie, preşedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia.
Pe de altă parte însă, Ilie spune că piaţa va fi singurul „organism“ care va dicta strategia în sectorul energetic.
„Consider că strategia adevărată o va face piaţa. Nu ar trebui să mai stăm cu mâna întinsă după ajutoare. Ar trebui să ne descurcăm prin forţe proprii şi să demonstrăm că avem locul nostru în piaţă. Noi sperăm să încheiăm anul undeva pe zero. Am avut o perioadă foarte grea, dar şansele de supravieţuire sunt reale. Am evitat insolvenţa. Complexul Energetic Oltenia are propria strategie de supravieţuire, nu de dezvoltare, până în 2030. Am încercat să facem tot efortul posibil pentru rentabilizare şi eficentizare. Am fost 19.000 când ne-am înfiinţat, acum mai suntem 14.400. Nu este uşor să disponibilizezi oameni“, a mai spus Ionel Ilie.
În cu totul altă situaţie se află Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România care anul acesta a devenit şi cea mai valoroasă companie în baza rezultatelor financiare obţinute după măsurile luate în perioada insolvenţei.
În primele 9 luni ale anului 2016, Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 1,13 miliarde de lei raportat la o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei.
Potrivit Strategiei Energetice 2030 Hidroelectrica ar urma să pompeze circa 800 de milioane de euro în proiecte de investiţii. În plus, anul viitor, 15% din acţiunile companiei ar urma să fie listate pe Bursă. Deşi în cazul multor companii listarea este văzută ca o modalitate de a aduce cash, reprezentanţii Hidroelectrica spun că ei se descurcă foarte bine, obiectivul acestui proces fiind cu totul şi cu totul altul. „Listarea nu are ca principal obiectiv banii. În schimb, listarea este esenţială pentru scoietate din considerente de stabilitate a managementului, din considerente de transparenţă şi de asigurare a funcţionării societăţii în condiţii de piaţă. Acei mulţi acţionari mici, dar vocali, vor lupta pentru dreptul la informare şi o pentru o conducere eficientă“, spune Ovidiu Agliceru, preşedintele directoratului Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, compania a învăţat să-şi facă singură planurile de dezvoltare, Strategia Energetică 2030 fiind doar un cadru mai larg în care se regăsesc liniile specifice deja adoptate de producător.
„Documentul (Strategia Energetică 2030- n.red) nu are suficiente planuri de acţiune. Aceste trebuie făcute de cineva care are mandat politic şi timp. Acest Guvern nu putea să meargă mai departe cu planurile de acţiune pentru că nu avea nici timp şi nici mandat politic pentru aşa ceva“, a subliniat însă Valeriu Binig, partener în cadrul departamentului de servicii de consultanţă în afaceri, EY România.
Potrivit acestuia, marele merit al Strategiei Energetice 2030 este că este un bun punct de plecare pentru viitorul Guvern.
„Îmi fac datoria să subliniez efortul extraordinar depus de Ministerul Energiei care şi-a propus după un an de zile să aibă un document privind strategia energetică. Pentru prima dată există nişte baze solide. S-a creat o bază completă de date, s-au făcut o multime de analize de senzitivitate care rămân valabile pentru următoarele decizii“, a mai precizat Valeriu Binig. Un alt capitol pe care îl tratează Strategia Energetică 2030 şi care a fost dezbătut şi de ZF alături de invitaţii săi a fost transformarea sistemului energetic local într-un sistem inteligent, care să permită un schimb de informaţii în timp real între diferitele categorii de „utilizatori.“ Mai mult, o dezvoltare sănătoasă în acest sens ar putea genera investiţii şi pe orizontală, se mai arată în proiectul de Strategie Energetică.
Anumite lucruri intră însă în contradicţie cu situaţia actuală a sistemului în care jumătate din Românie se încălzeşte la soba cu lemne, racordarea unui consumator la reţeaua de gaze poate dura şi opt luni de zile, iar durata întreruperilor în alimentarea cu energie se măsoară în continuare în ore, în contextul în care în economiile dezvoltate s-a ajuns la zeci de minute.
„UE obligă România să aibă 80% din punctele de consum contorizate cu aceste tipuri de contoare denumite smart meter (contoare inteligente - n.red.). Deoarece acest tip de investiţie vizează recupererea costurilor de la consumatorul final, analizăm care sunt costurile, dar şi efectele pozitive în piaţă. Instalarea unui smart meter costă în medie 100 euro. Pentru o familie din România 100 de euro este mult, practic este contravaloarea energiei electrice pentru un an. Am început să introducem câteva smart meter în programe pilot. Există elemente benefice şi anume consumatorii pot să stabilească consumul, calitatea energiei electrice. Introducerea de contoare inteligente va ajuta dezvoltarea reţelelor de tip smart“, a spus Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
România are deja producători bine dezvoltaţi de sisteme inteligente de măsurare a energiei, unul dintre aceştia fiind AEM Timişoara. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a terminat anul trecut cu un business de 314 milioane de lei (circa 71 de milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de 2014.
„Prin contoarele inteligente consumatorul casnic, clientul final, va primi o situaţie a consumului de energie electrică lunar, săptămânal sau chiar şi la 15 min în funcţie de ceea ce este stipulat în contractul de furnizare. Va putea lua decizii mai bune de gestionare a consumului, facturarea se face pe consumul real, nu pe cel estimativ cu perioada de regularizare. În plus având acest profil de consum pe intervale de timp definite, clientul va lua decizii mai bune pentru a minimiza consumul de electricitate sau gaz“, a spus Călin Moica, director strategie AEM Timişoara. Potrivit acestuia, circa 54% din producţia companiei merge la export, unul dintre cei mai importanţi clienţi fiind italienii de la Enel, companie care are de altfel cel mai ambiţios plan în ceea ce priveşte montarea de contoare inteligente pentru operaţiunile din România. „Până acum am livrat în Italia în jur de 700.000 de contoare“, a completat Moica. Reprezentantul AEM Timişoara a mai spus că pentru moment compania nu are intenţia de a-şi extinde producţia şi în alte zone ale soluţiilor smart din domeniul energetic.
Alexandru Teodorescu, acţionar Renovatio, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte eoliene din România, spune însă că nu este exclus ca firma pe care o reprezintă să înceapă o investiţie în domeniul staţiilor electrice de încărcare. Renovatio este dezvoltatorul primei reţele de staţii electrice de încărcare, Renovatio e-charge, de pe plan local. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, în acest moment, Renovatio a ajuns la o reţea de 14 staţii electrice, prima fiind deschisă în parcarea Kaufland din Barbu Văcărescu (Bucureşti). Din acestea, trei staţii sunt rapide, iar până la finalul anului vor fi montate alte 4 unităţi, câte una în Cluj şi Sibiu şi încă două în Bucureşti. „Boomul de maşini electrice care există în Norvegia, Olanda, Germania se datorează sprijinului pe care statele respective l-au dat utilizatorilor de vehicule electrice. Spre exemplu, în Novegia au tăiat taxele de înmatriculare. În Austria, Germania sunt încurajate companiile prin faptul că nu există TVA la achiziţia de maşinii electrice“, a spus Teodorescu. Potrivit acestuia, România nu va avea cum să experimenteze o dezvoltare semnificativă în domeniul mobilităţii electrice fără intervenţia statului. „Problema principală în dezvoltarea unuei reţele de staţii de încarcare electrică este următoarea: cei care vor să dezvolte spun că nu există maşini , cei care vor maşini spun ca nu există reţea. Noi am încercat să spargem asta. Investim masiv în dezvoltarea reţelei, dar în acelaşi timp ne-ar plăcea să vedem un un sprijin din partea statului“, a completat Teodorescu.
Casele care-şi produc singure energia apar şi ele în peisaj, dar răspândirea acestui model de trai este abia la început în contextul în care nu există încă un cadru legislativ care să răspundă la anumite întrebări cum ar fi ce se întâmplă cu energia produsă care nu se consumă sau la ce preţ este injectată în reţea. Amber Gardens, un proiect imobiliar dezvoltat de Alesonor, este o astfel de investiţie în care casele sunt construite pe principiile eficienţei energetice, unele dintre ele fiind dotate cu panouri solare. Firma Alenosor a fost fondată în 2003 de patru parteneri greci, cu investiţii în imobiliare, retail şi telecom. „Casele pasive au cele mai stricte standarde energetice şi pot atinge o reducere consumul de energie de până la 90% faţă de o casă normală.
Este o reducere foarte mare a energiei, astfel că o familie poate economisi în 20 de ani până la 50.000 euro doar din eficienţa energetică a casei. Folosim panouri fotovoltaice care funcţionează în paralele cu un sistem de stocare a energiei pe baterii“, a precizat Alex Skouras, managing partner Alesonor, dezvoltatorul proiectului Amber Gardens.
Proiectul Amber Gardens are o suprafaţă totală de 5 hectare, se află în Otopeni, şi va avea în final 60 de case. „Sunt de părere că energia verde nu o să mai fie un lux spre care numai anumite persoane se vor îndrepta. Oamenii trebuie să se gândească câţi bani vor economisi la sfârşitul lunii şi ce va însemna acest lucru pentru copiii şi familiile lor.
Cred că piaţa este pregătită pentru mai multe dezvoltări de locuinţe verzi“, a mai precizat Skouras.
Ieri, în jurul orei 19:00, circa 50% din energia din România era regenerabilă, cel mai important producător fiind proiectele eoliene care aveau o cotă de peste 25%.
În timp ce proiectele regenerabile de mari dimensiuni au avut la bază scheme de sprijin foarte generoase, realizarea unui cadru legal pentru proiectele mici, aşa cum este cazul caselor pasive întârzie. ANRE dă asigurări că lucrează şi în această zonă.
Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica
„Trebuie să spun cu francheţe că acest document (Strategia Energetică 2030 - n. red.) este o diagnoză, nu o strategie. E un bun început, avem o colectare de date de mare acurateţe, o imagine la zi, o radiografie, însă probabil avem noţiuni diferite despre ceea ce înseamnă strategie. Pentru mine o strategie înseamnă asumarea unor obiective pe care ne propunem să le atingem, dar şi căi prin care să le atingem.
Trebuie să ai canalizate investiţii, fluxuri de capital pentru ca obiectivele să fie atinse. Mi-ar fi plăcut să văd o dezvoltarea a mecanisemelor de sprijin, un cadru, adică instrumente precum legi noi sau seturi de măsuri pentru atingerea obiectivelor.
Oprirea Unităţii 1 de la Cernevodă pentru retehnologizare reprezintă o şansă pentru Compexul Energetic Oltenia(...) Probabil vom avea o creştere a importurilor, nu cred ca ne putem baza că va bate vântul cu o mai mare viteză timp de doi ani. Este rezonabil să ne imaginăm o creştere a preţurilor.
Am pus deoparte 300 mil. euro pentru rethonologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, dar avem nevoie de 1,5 miliarde euro. Avem banii necesari demararii proiectului, însă mai avem nevoie. Cele mai mari provocări vor fi legate de găsirea resursei umane şi a reuselor financiare.“
Ionel Ilie, preşedinte directorat Complexul Energetic Oltenia
„Strategia ar fi trebuit să înceapă prin a repara ceea ce s-a distrus în 2000 cu separarea producătorilor pe surse de producere. Aceasta a fost greşeala capitală a sectorului energetic. Dacă nu reparăm greşeala din 2000 vorbim de o strategie fără sorţi de izbândă.
Consider că strategia adevărată o va face piaţa. Nu ar trebui să mai stăm cu mâna întinsă după ajutoare. Ar trebui să ne descurcăm prin forţe proprii şi să demonstrăm ca avem locul nostru în piaţă. Noi sperăm să încheiăm anul undeva pe zero. Am avut o perioadă foarte grea, dar şansele de supravieţuire sunt reale. Am evitat insolvenţa. Complexul Energetic Oltenia are propria strategie de supravieţuire, nu de dezvoltare, până în 2030. Am încercat să facem tot efortul posibil pentru rentabilizare şi eficentizare. Am fost 19.000 când ne-am înfiinţat, acum mai suntem 14.400. Nu este uşor să disponibilizezi oameni.“
Ovidiu Agliceru, preşedinte directorat Hidroelectrica
„Listarea nu are ca principal obiectiv banii. În schimb, listarea este esenţială pentru scoietate din considerente de stabilitate a managementului, din considerente de transparenţă şi de asigurare a funcţionării societăţii în condiţii de piaţă. Acei mulţi acţionari mici, dar vocali, vor lupta pentru dreptul la informare şi o pentru o conducere eficientă.“
Valeriu Binig, partener în cadrul departamentului de Servicii de Consultanţă în Afaceri, EY Romania
„Documentul (Strategia Energetică 2030- n.red) nu are suficiente planuri de acţiune. Aceste trebuie făcute de cineva care are mandat politic şi timp. Acest Guvern nu putea să meargă mai departe cu planurile de acţiune pentru că nu avea nici timp şi nici mandat politic pentru aşa ceva. Îmi fac datoria să subliniez efortul extraordinar depus de Ministerul Energiei care şi-a propus după un an de zile să aibă un document privind strategia energetică. Pentru prima dată există nişte baze solide. S-a creat o bază completă de date, s-au făcut o multime de analize de senzitivitate care rămân valabile pentru următoarele decizii.“
Niculae Havrileţ, preşedinte Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
„UE obligă România să aibă 80% din punctele de consum contorizate cu aceste tipuri de contoare demunite smart meter (contoare inteligente ñ n.red.). Deoarece acest tip de investiţie vizează recupererea costurilor de la consumatorul final, analizăm care sunt costurile, dar şi efectele pozitive în piaţă.
Instalarea unui smart meter costă în medie 100 euro. Pentru o familie din România 100 de euro este mult, practic este contravaloarea energiei electrice pentru un an. Am început să introducem câteva smart meter în programe pilot. Există elemente benefice şi anume consumatorii pot să stabilească consumul, calitatea energiei electrice etc. Introducere de contoare inteligente va ajuta dezvoltarea reţelelor de tip smart.
Datorită dezvoltării tehonologie, preţurile contoarelor inteligente au scăzut foarte mult, la 60-70 euro, şi se vor reduce în continuare.“
Călin Moica, director strategie AEM Timişoara
„Prin contoarele inteligente consumatorul casnic, clientul final, va primi o situaţie a consumului de energie electrică lunar, săptămânal sau chiar şi la 15 min în funcţie de ceea ce este stipulat în contractul de furnizare. Va putea lua decizii mai bune de gestionare a consumului, facturarea se face pe consumul real, nu pe cel estimativ cu perioada de regularizare. În plus având acest profil de consum pe intervale de timp definite, clientul va lua decizii mai bune pentru a minimiza consumul de electricitate sau gaz. La momentul actual 54% din cifra de afaceri merge la export, din care o bună măsură merge pe proiecte de contoarea inteligente. Până acum am livrat în Italia în jur de 700.000 de contoare.“
Alexandru Teodorescu, acţionar Renovatio
„Boomul de maşini electrice care există în Norvegia, Olanda, Germania se datorează sprijinului pe care statele respective l-au dat utilizatorilor de vehicule electrice. Spre exemplu, în Novegia au taiat taxele de înmatriculare. În Austria, Germana sunt încurajate companiile prin faptul că nu există TVA la achiziţia de maşinii electrice.
Problema principală în dezvoltarea unuei reţele de staţii de încarcare electrică este următoarea: cei care vor să dezvolte spun că nu există maşini , cei care vor maşini spun ca nu există reţea. Noi am încercat să spargem asta. Investim masiv în dezvoltarea reţelei, dar în acelaşi timp ne-ar plăcea să vedem un un sprijin din partea statului.“
Alex Skouras, managing partner Alesonor, dezvoltatorul proiectului Amber Gardens
Casele pasive au cele mai stricte standarde energetice şi pot atinge o reducere consumul de energie de până la 90% faţă de o casă normală. Este o reducere foarte mare a energiei, astfel că o familie poate economisi în 20 de ani până la 50.000 euro doar din eficienţa energetică a casei. Folosim panori fotovoltaice care funcţionează în paralele cu un sistem de stocare a energiei pe baterii.
Sunt de părere că energia verde nu o să mai fie un lux spre care numai anumite persoane se vor îndrepta. Oamenii trebuie să se gândeasca câţi bani vor economisii la sfârşitul lunii şi ce va însemna acest lucru pentru copiii şi familiile lor.
Cred că piaţa este pregătită pentru mai multe dezvoltări de locuinţe verzi, iar noi pregătim mai multe proiecte, căutăm să cumpăram noi terenuri şi suntem deschişi la parteneriate.
Fotografii: Mihai Dăscălescu/MediafaxFoto
