Piaţa de leasing are un potenţial fabulos de creştere, dar mai sunt condiţii de îndeplinit legate de piaţă şi legislaţie. Finanţarea nebancară este necesară pentru că stimulează economia reală prin finanţarea companilor, dar trebuie să existe în continuare prudenţă

♦ Volumul total de active din zona instituţiilor financiare nebancare a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar rolul acestora a devenit din ce în ce mai esenţial ♦ Leasingul din România încă se află la stadiul de B2B, ceea ce conferă în continuare un spaţiu consistent de dezvoltare, iar după saturare există posibilitatea orientării către B2C ♦ Un posibil efect al plafonării dobânzilor la IFN-uri s-ar putea vedea la cei care se calificau mai greu la creditare.

Piaţa de leasing are un po­tenţial fabulos, cu spaţiu senificativ de dezvoltare, iar comparativ cu alte pie­ţe de leasing din alte state europene care au ajuns la saturaţie, cel puţin în zona de business to busi­ness (B2B), creşterea poate fi accele­ra­tă. Pe zona finanţărilor nebancare există de asemenea potenţial, iar im­portanţa pe care a căpătat-o se vede şi prin cifre, ajungând la circa 70 mld. lei active totale, faţă de 40 mld. lei în urmă cu 9-10 ani. Finanţările neban­ca­re stimulează economia reală, mai ales că finanţările, atât din zona de lea­sing, cât şi zona de finanţare neban­cară se duc în proporţie de 80% către companii. Pe de altă parte, tre­buie să existe în continuare prudenţă, în special pe zona populaţiei mai puţin bancabile. Acestea au fost câteva din concluziile la care au ajuns repre­zen­tanţii din zona instituţiilor finan­ciare nebancare, pieţei de leasing şi zona bancară, în cadrul conferinţei organizată de ALB România, la care Ziarul Financiar a fost partener media, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare.

„În ultimii 20 de ani s-a strâns o bogăţie de cifre, s-au întâmplat multe lucruri. De când s-a înfiinţat ALB s-au întâmplat multe lucruri. Am parcurs criza globală din 2009, criza COVID, razboiul din Ucraina, iar sectorul IFN-urilor este o reflectare foarte bună a ceea ce s-a întâmplat pe plan naţional şi international. Dupa criza globală am avut 7 ani de ajustări, iar din 2014-2015 avem o creştere robustă a sectorului IFN-urilor, care s-a păstrat în toate celelalte trei crize. Când ne uităm la total active valoare semnificativă, de la 40 mld. lei, acum contabilizăm 70 mld. lei total active la nivelul IFN-urilor“, a spus Florian Neagu, director direcţia stabilitate financiară, BNR.

El a mai explicat că IFN-urile au un rol esenţial în a finanţa companii, iar în ce priveşte creditele acordate firmelor, deja ne aflăm în zona verde de risc.

„IFN-urile au rol esenţial în a finanţa companii. Mai bine de 80% din toate creditele pe care sectorul IFN le acordă, se duc către creditarea econo­miei reale. Sectorul populaţiei rămâne important, însă când ne uităm la IFN-uri ne gândim în special la rolul lor în finanţarea firmelor. Cred că este bine ca această nişă să rămână. Pentru creditele acordate firmelor, deja suntem în zona verde de risc, ceea ce ar pleda pentru continuarea acestei dezvoltări pe aceleaşi baze prudente. Sectorul populaţiei are un nivel al neperformanţei ceva mai ridicat. Au fost multe IFN-uri care au furnizat finanţare către segmente ale populaţiei mai puţin bancabile, cu nevoi specifice, care câteodată se translatează printr-o capacitate mai dificilă de a rambursa“, a mai adăugat Florian Neagu.

Din perspectiva lui Richard Knub­ben, director general, Fede­raţia Europeană de Leasing, piaţa de lea­sing din România are un mare poten­ţial şi susţine se află abia la mijlocul ciclului de creştere.

„Cred că piaţa de leasing din România are mare po­tenţial. Sunteţi la milocul ciclului de creştere. Sprijinul IMM-urilor este substanţial. Dacă ne uităm la Olanda, piaţa este deja saturată. România încă este în zona de B2B, iar după saturare ar putea fi nevoie de o orientare către B2C. UK avea un sistem de regle­men­tare foarte liberal, era uşor să intri pe leasing şi îţi permitea să dez­volţi multe produse care se dedicau anumtor segmente. UK este probabil prima piaţă din afara SUA în care leasingul a prins amploare, faţă de alte pieţe când leasingul a devenit dominant abia la mijlocul anilor ’80“, a spus Richard Knubben.

În ceea ce priveşte Asociaţia Ro­mână a Băncilor (ARB), Florin Dă­nes­cu a adus în discuţie subiectul pla­fo­nării dobânzilor la IFN-uri susţi­nând că de fapt, impactul va fi pentru cei care se califică cel mai greu la creditare.

„Contribuţia noastră a ARB pe acest subiect al plafonării dobânzilor la IFN-uri, am explicat că la cererea care este calificabilă la bănci se adau­gă cererea pentru IFN-uri, care este o cerere diferită, dar există, nu poţi să nu ţii seama de ea şi că această pla­fonare nu va face decât să elimine din cerere pe cei care sunt la sfârşit şi se califică cel mai greu la creditare. O instituţie ca să funcţioneze cu un preţ mai mic va trebui să elimine din riscuri astfel încât să nu aibă costuri prea mari. Elimini riscurile, ce cate­gorii de cereri? Cea mai riscantă“, a expicat Florin Dănescu. Pe acelaşi subiect, Florin Bâlcan, preşedinte, Consiliul de Credit de Consum, ALB, a explicat că realitatea este că insti­tuţiile financiare nebancare, pentru a finanţa suportă un cost dublu faţă de cât pune banca în piaţă, iar acesta este unul din motivele pentru care sunt mai scumpe.

„Adesea ne lovim de această idee că suntem scumpi, iar adevărul este că trăim realităţi diferite. Sunt destule elemente pe care le facem diferit faţă de bancă. Din perspectiva costului de finanţare, nu atragem depozite, deci trebuie să luăm de pe piaţa externă. Astăzi, un cost de finanţare este dublu faţă de ce pune banca pe piaţă. Din start am pornit că suntem mai scumpi. Ulterior, ne ducem la categorii mai riscante de clienţi, iar acest risc se va regăsi într-o dobândă mai mare“, a spus Florin Bâlcan.

Florian Neagu, director direcţia stabilitate financiară, BNR

♦ Volumul total de active din cadrul sectorului IFN a crescut semnificativ în ultimul deceniu. IFN-urile au rol esenţial în a finanţa companii. Mai bine de 80% din toate creditele acordate de sectorul IFN se duc către creditarea economiei reale, comparativ cu cifrele din sectorul bancar, unde ponderea este sub 50%.

♦ Sectorul bancar finanţează şi alte nevoie, guvernamentale. Dar ne bucurăm când vedem că pe sectorul IFN-urilor, dinamica arată o creştere a ponderii finanţării economiei reale în total active.

♦ Au fost momente când jumătate din firmele active nu îndeplineau cerinţa privind capitalul minim de 200 lei. În prezent nivelul este mult îmbunătăţit, dar cifrele arată că o treime din toate firmele din economie nu au capital.

♦ Avem cea mai mică intermediere financiară din Europa şi cel mai mare nivel al datoriilor comerciale în PIB.

Sebastian Ioan Hotcă, preşedinte, ANPC

♦ Rolul ANPC este şi de a colabora cu asociaţiile profesionale, crucial pentru a putea adopta legislaţia la nevoile reale ale pieţei. Uneori am identificat practici incorecte, omisiuni înşelătoare, care determină consumatorii să ia decizii incomplete.

♦ În 2023 am avut 5.030 de reclamaţii de la consumatori, o cifră în scădere. Trebuie să întărim practicile financiare responsabile.

♦ E nevoie de o implicare mai mare, de programe de educaţie. Înţelegerea termenilor, a condiţiilor duce la diminuarea deciziilor eronate şi, în final, a reclamaţiilor. Pentru o creditare responsabilă este nevoie de educaţie financiară.

♦ Responsabilitatea financiară este fundamentul pe care trebuie să construim. Nu doar prin condiţii contractuale clare, ci printr-o abordare holistică

Aurel Cătălin Giulescu, director general, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor

♦ Sunt sigur 99% că anul acesta vom avea cartea electronică în Bucureşti. Probabil la final de ianuarie va fi în toată ţara. Trebuie să avem 5 milioane de cărţi în circulaţie până în iulie 2026.

♦ Am dezvoltat un produs scalabil, cu un nivel de securitate ridicat şi care permite cetăţeanului să poată interacţiona cu autoritătile de la distanţă, fără prezenţă la ghişeu.

♦ Starea Civilă Digitală a implicat un sistem informatic de 38 mil. euro. A trebuit să conving câteva mii de ofiţeri de stare civilă, primari, preşedinţi de consilii judeţene, care se temeau că vor fi daţi afară.

♦ Avem 78 de milioane de acte de stare civilă încărcate deja în sistem şi vrem să încărcăm încă un milion până la finele acestui an.

Richard Knubben, director general, Federaţia Europeană de Leasing

♦ Piaţa de leasing din România are mare potenţial. Este la mijlocul ciclului de creştere. Sprijinul IMM-urilor este substanţial. În Olanda, piaţa este deja saturată. România încă este în zona de B2B, iar după saturare ar putea fi nevoie de o orientare către B2C.

♦ Un lucru interesant despre leasing este că atunci când economia este pe creştere, ne merge bine, iar când este pe scădere, îndatorare în situaţii excepţionale, precum coronavirus, ne merge rezonabil de bine şi atunci, pentru că odată ce accesul la finanţare devine mai dificil, segmentul de IMM-uri devine mai dependent de servicii de la companiile de leasing.

♦ Dacă ne uităm la 2024, peste 50% din IMM-uri sunt dependente de leasing, fie ca prima sau a doua opţiune de finanţare. Această pondere creşte.

Raluca Micu, şef serviciu monitorizarea plăţilor şi instrumentelor de plată, BNR

♦ România este printre puţinele ţări în care instrumentele de debit, cec-uri şi bilete la ordin sunt în continuare utilizate, pentru că au această funcţie de credit comercial pe care o utilizează companiile în ziua de azi. Trebuia să le aducem şi pe ele în actualitate, într-un mediu digital, şi să facem primul pas spre digitalizarea acestui proces.

♦ Nu putem vorbi despre digitalizarea instrumentelor de debit într-un mod accelerat. Credem că acest proces trebuie făcut gradual, să existe o perioadă intermediară.

♦ RoPay este un brand de ţară pentru o soluţie naţională de plată care să permită realizarea plăţilor instant între persoane şi comerţianţi folosind telefonul mobil.

Mihai Tecău, preşedinte directorat, Omniasig VIG

♦ Avem un proces simplificat de soluţionare a daunelor şi un proces continuu de digitalizare. Este un obiectiv principal şi vrem ca toată trasabilitatea activităţii să fie uşor de gestionat. În plus, expertiza pe asigurări nonauto „green” va fi esenţială în perioada următoare.

♦ Finanţările în leasing sunt la intersecţia dintre consum şi investiţii, un barometru sensibil al stării economiei. Bunurile vândute în leasing sunt protejate, la rândul lor, de asigurări.

♦ Leasingul şi asigurările sunt doi piloni fundamentali ai economiei. Atât timp cât leasingul creşte, vom veni cu soluţii bune de asigurare.

♦ Piaţa de asigurări are un decalaj faţă de piaţa bancară şi are nevoie de susţinere, dar atâta timp cât este stimulată, ea va creşte.

Cristian Păun, prof. univ. dr., Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

♦ România are un grad derizoriu de financiarizare, de 24%. O creditare responsabilă înseamnă să se întâmple creditarea, să fie o implicare mai amplă a băncilor şi IFN-urilor în finanţarea economiei reale.

♦ E nevoie de o sofisticare a industriei, mai multă concurenţă între jucători, mai mulţi jucători, o înţelegere mai bună a diferenţei dintre ei, o reglementare mai clară a sistemului, mai mult profesionalism.

♦ Plafonarea are efecte mai degrabă adverse decât cele aşteptate. Este o intervenţie a statului în mecanismul de formare a preţului în piaţă.

♦ 2025 ca şi cei de după nu vor aduce schimbri semnificative la inflatie, dobânzi, deficit. Vom avea în continuare aceeaşi spirală inflatie-salarii promovată de diferite mecanisme de guvernare.

Sorin Drăgulin, vicepreşedinte consiliul de credit de consum, ALB

♦ Creditarea responsabilă, vizavi de client, trebuie să acopere o nevoie reală a clienţilor. Reglementările sunt foarte clare, maxim 40% din toate veniturile. Avem aceleaşi produse şi respectăm aceleaşi reguli ca şi băncile.

♦ Legea 243 nu afectează jucătorii responsabili. Este o lege care elimină anumite excese în piaţă. Personal, eu nu cred că statul ar trebui să intervină, dar nu cred că legea în sine este un lucru rău.

♦ Digitalizarea duce la o experienţă mai bună pentru client, în relaţia cu banca, şi este un mijloc de eficientizare a costurilor.

♦ Probabil că anul viitor se vor întâmpla anumite lucruri pe piată, dar când ai o creditare responsabilă poti să treci şi peste perioade mai tulburi. Clienţii bancari sunt tot mai educaţi.

Florin Dănescu, preşedinte executiv, ARB

♦ Băncile şi IFN-urile vând produse ultra necesare economiei de piaţă, care multiplică rezultatul. În spatele unei poveşti de succes stă un finanţator. Să nu confundăm finanţarea economiei româneşti cu o problemă care poate produce rău economiei.

♦ România este pe ultimul loc la intermedierea financiară, avem 24% intermediere financiară la bănci, Europa are 90% media, SUA are 218%. Dacă vrem să facem economie de piaţă avem nevoie foarte mult de finanţare responsabilă.

♦ ARB are în pilonii săi strategici digitalizarea, iar digitlizarea înseamnă principalul multiplicator al economiei româneşti

♦ Discutăm numai din perspectiva aceasta de politically correct şi nu vrem să discutăm că avem nevoie de finanţare în România pentru a avea o poveste de succes, iar băncile şi IFN-urile trebuie sprijinite, nu încurcate

Florin Bâlcan, preşedinte consiliul de credit de consum, ALB

♦ Versiunea de Lege 243 la care s-a ajuns este o lege care ajută consumatorul, îi dă mai multe posibilităţi, o rată mai redusă, sumă mai mare, termen diferit. Credem că poate corectează nişte excese din piaţă, dar mai ales credem că permite jucătorilor oneşti să continue să-şi exercite rolul.

♦ Adesea ne lovim de această idee că suntem scumpi, iar adevărul este că trăim realităţi diferite. Sunt destule elemente pe care le facem diferit faţă de bancă. Din perspectiva costului de finanţare, nu atragem depozite, deci trebuie să luăm de pe piaţa externă. Ulterior, ne ducem la categorii mai riscante de clienţi, iar acest risc se va regăsi într-o dobândă mai mare.  

♦ Costul de finanţare este dublu faţă de ce pune banca pe piaţă.

Radu Ciocoiu, vicepreşedinte consiliul de leasing, ALB

♦ Nu putem evita digitalizarea, facem parte dintr-o industrie care trebuie să gestioneze riscurile, de credit, operaţional. Sistemele noastre, politicile interne trebuie să protejeze consumatorul şi să îi ofere o experienţă bună.

♦ Securitatea cibernetică este o provocare. Noi avem responsabilitate faţă de clienţi şi faţă de toţi stakeholderii pe care îi avem, acţionari, colegi, societate. Securitatea a devenit esenţială pentru toate industriile interconectate, cum este cea financiară.

♦ Atacurile cibernetice au crescut foarte mult, odată cu digitalizarea, şi trebuie să acordăm atenţie acestui aspect.

♦ ESG este un concept foarte discutat. El este, în realitate, responsabilitate. Este imposibil să nu fie un deziderat pentru industria de finanţări. Faţă de mediu, societate şi guvernanţă.

Daniela Bodîrcă, preşedinte consiliul de leasing ALB

♦ Ne-am luat în serios rolul şi vrem să sprijinim industria în tranziţia spre digital. Am început cu semnătura electronică şi acum suntem implicaţi în toate discuţiile, pe diferite subiecte, în relaţia cu autorităţile şi jucătorii.

♦ Avem mari speranţe de la BNR să avem biletul la ordin digitalizat. Aşteptăm şi digitalizarea ANAF. Suntem o punte de legătură între instituţii şi companii.

♦ e-Factura, e-Transport au fost provocări, dar am reuşit ca implementarea să fie facilă, de ambele părţi, şi al reglementator şi la industrie.

♦ Vrem să susţinem creşterea creditării, intermedierea financiară, atât la persoane fizice, cât şi la companii.

Florentin Brăcea, director general, DRPCIV

♦ În decembrie 2023, aveam aproape 10 milioane de vehicule, acum avem 10,7 mil., iar până la finalul anului probabil o să atingem 11 mil. Posesori de permise de conducere avem vreo 7 mil. Avem mai multe autovehicule decât posesori de permise.

♦ În Bucureşti, anul acesta avem înmatriculate 208.000 maşini, dintre care 64.000 înmatriculate în leasing, deci undeva la 31%. La nivel naţional, din 1,2 milioane de maşini înmatriculate în acest an, doar 5% o reprezintă cele în leasing.

♦ Până la finalul anului vom operaţionaliza şi certificatul de înmatriculare pentru ce care şi-au pierdut certificatul sau nu au modificat date.

♦ Digitalizarea este o nevoie şi este clar că în epoca telefoanelor mobile, avem nevoie să comunicăm mai repede şi să facem operaţiunile mai rapide.

Alin Negrescu, tax partner, KPMG

♦ Cred că măsurile de digitalizare ale ANAF sunt benefice tuturor participanţilor la acest circuit economic, fie că vorbim de intermediere financiară sau creditare. Din perspectiva anului viitor, eu mă aştept ca cel puţin pe zona de inspecţie fiscală să vedem deja nişte beneficii.

♦ Pe zona fiscală, digitalizarea a avut în ultimii ani o dinamică accelerată. Am început în 2021 cu tot acest pachet de e-reporting, acum început cu SAF-T, am continuat cu e-Factura, iar anul viitor este ultima fază de implementare.

♦ Toată lumea aşteaptă şi beneficiile implementării acestor măsuri, care ar trebui să vină în special în zona de simplificare a procesului de inspecţie fiscală, a procesului de administrare fiscală, beneficii pe care le-am văzut şi noi în alte state care au implementat aceste măsuri.