♦ Mesajul marilor dezvoltatori la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2026 mizează pe nevoia urgentă a unui dialog real cu administraţia – în special cu Primăria Capitalei – care să deblocheze autorizaţiile de construire, PUZ-urile şi codul urbanismului, şi decizia strategică de a muta proiectele moderne dincolo de Bucureşti, spre Sibiu, Braşov, Constanţa şi Timişoara ♦ Oradea, unde reabilitarea şi consolidarea clădirilor vechi au transformat centrul, rămâne modelul pe care Capitala îl ignoră.
Primul trimestru din 2026 a adus pieţei rezidenţiale o scădere a tranzacţiilor, ofertă de locuinţe noi mai redusă şi preţuri în creştere cu 12% an/an. În paralel, livrările estimate pentru Bucureşti-Ilfov urcă la peste 20.000 de unităţi în 2026, cu 20% peste 2025, pe măsură ce şi construcţiile din rezidenţial au accelerat în primele două luni ale anului cu 13% faţă de perioada similară din 2025. Ecuaţia pieţei se polarizează: marii dezvoltatori intră în an cu portofolii vândute înainte de execuţie, în timp ce cumpărătorul final devine prudent după creşterea TVA cu 11-12% în preţ, iar autorizările în Capitală rămân blocate.
One United Properties a intrat în 2026 cu un portofoliu 2026-2028 contractat 74% – 353,8 milioane de euro de încasat –, după un 2025 cu vânzări de 174,1 milioane de euro (577 apartamente). One Floreasca Sunset, lansat pe 20 martie la 5.000 euro/mp, a vândut peste jumătate din unităţi în trei zile. „Credem în parteneriatele public-private şi credem că nu trebuie doar să cerem, trebuie să şi oferim“, spune Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division, în cadrul conferinţei ZF Tendinţe în rezidenţial 2026, organizată de ZF alături de HILS Development, One United Properties, Alesonor, Bellemonde, BRD Groupe Societe Generale, Cloud9 Residence Hagag Development Europe, Imobiliare.ro, casa de avocatură Pop, Briciu Crai, casa de avocatură Băncilă Diaconu, Redport, Speedwell şi EY. Compania a angajat 27 mil. euro în construirea a două şcoli – la One Lake District şi One Academy Club – şi pregăteşte o dezvoltare în Sibiu, piaţă pe care o consideră subdezvoltată: „Sibiul avea nevoie de dezvoltări noi.“ Pipeline-ul mai include One Cotroceni Towers, One City Club (211 unităţi pe Ramuri Tei) şi proiectul Rocar.
HILS Development are peste 3.000 de apartamente în construcţie, pe patru proiecte, şi ţinteşte o medie de 1.000 de livrări pe an în următorii trei ani. „Economia are nevoie în primul rând de stabilitate şi predictibilitate“, spune Bogdan Bălaşa, general manager, HILS Development.
Argumentul de cerere al companiei este stocul locativ învechit: „Dacă ne uităm la un stoc existent de aproximativ 900.000 de unităţi în Bucureşti, 80-90% este stoc vechi, dinainte de 1989, care nu mai îndeplineşte cerinţele minime locative.“ Hills Republica (18 hectare) este cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Capitalei.
Redport transformă fostele platforme industriale – The Level din Dămăroaia, Infinity Nord lângă Petrom City, Vitality Est – şi aşteaptă un cadru legislativ funcţional pentru a accelera. „La nivel de Europa traversăm o criză a locuinţelor accesibile. La nivel de România, lucrurile sunt tratate un pic contra-intuitiv – vorbim de creşteri de taxe, vorbim de un cod al urbanismului care de ani de zile zace în Parlament şi nu este pus în aplicare“, spune Bogdan Gubandru, COO.
HAGAG Development Europe are în execuţie 728 de unităţi – faza 2 H Pipera Lake şi faza 1 H East Residence –, cu prevânzări de 61-62% şi ţintă de 80% până la finele anului. Compania pregăteşte faza 3 H Pipera Lake (peste 500 apartamente) în Q3 şi iese din Bucureşti spre Braşov şi Constanţa, pe segmentul premium. „Autorităţile doar să ne permită şi să ne ajute să ducem la capăt dezvoltarea fără impedimente“, transmite Andreea-Maria Dumitru, chief marketing officer.
Riscul administrativ este cuantificat direct în sala de conferinţă. „Mă aşteptam ca autorizările să meargă mai repede. Nu este aşa“, spune Adriana Dobre, partener, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii, invocând „lipsa totală de transparenţă“ în primele luni ale noului mandat de la Primăria Capitalei. Nicoleta Vădeanu (Pop, Briciu, Crai) adaugă că „Legea Nordis“ aduce mecanisme care „pun o presiune pe dezvoltator şi legea devine mult prea rigidă“. În paralel, PUG-ul Capitalei din 2000 – „cu neconcordanţe între partea scrisă şi cea desenată“ – şi litigiile pe PUZ-uri menţin ecosistemul blocat.
Modelul de ieşire există deja în România. Oradea a folosit reabilitarea faţadelor şi consolidarea clădirilor istorice ca pârghie economică: politicile urbane coerente au generat creşteri de valoare pe piaţa imobiliară locală, au atras turism urban şi investiţii în retail şi HoReCa, transformând centrul într-un activ economic. Capitala funcţionează invers – tratează centrul istoric ca pe un subiect de litigii, nu ca pe o sursă de valoare. „Dialogul cu autorităţile este esenţial. Real estate aduce mulţi bani la buget, este un motor pentru economie şi ar merita mai multă atenţie. Până acum a fost doar la nivel teoretic“, spune Alexandru Pricop, SVN România.
În 2026, decizia investiţională e clară: marii dezvoltatori contractează multianual, ies din Capitală şi mută valoarea spre oraşele cu administraţie predictibilă. Bucureştiul rămâne cu cel mai mare stoc vechi al ţării – şi cu cel mai mic randament al dialogului instituţional.
Cloud9 Residence a demarat faza 3 cu 560 de apartamente şi caută terenuri în afara Capitalei. Speedwell livrează a doua clădire de la Paltim Timişoara şi lucrează la un al doilea proiect din oraş şi la unul pe platforma TINO din Braşov, cu arhitecţii de la ADNBA. Bellemonde extinde Bellemonde Residence cu 80 de unităţi din toamnă. Alesonor a livrat 300 din 690 de unităţi la Amber Forest, primul proiect european certificat LEED Platinum pentru oraşe. SVN România (Alexandru Pricop) estimează peste 20.000 de livrări în 2026 în Bucureşti-Ilfov şi un indice de accesibilitate de 8,6 ani de salarii medii pentru două camere.

Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division, One United Properties
♦ Suntem în plin proces de construire a două şcoli, o investiţie de 27 de mil. de euro. O şcoală în cadrul One Lake District şi una în cadrul One Academy Club.
♦ Avem un pipeline generos, la care muncim de foarte mulţi ani şi pe care vrem să îl oferim publicului, pentru că nevoia locativă încă există. One City Club va avea 211 unităţi locative pe strada Ramuri Tei, foarte aproape de Kaufland.
♦ Dezvoltările mixte sunt o reţetă de succes, pentru că dacă au şcoală, grădiniţă, dentist, coafor şi toate nevoile de proximitate pe care tu le poţi oferi, cu siguranţă atragi cât mai mulţi rezidenţi. Trăim într-o lume a vitezei şi avem nevoie să avem aproape de casă tot ceea ce ne dorim.
♦ Am fost pionieri în ceea ce priveşte modul în care ne dorim să construim şi modul în care ne dorim ca oamenii să locuiască în Bucureşti.
♦ 2025 nu a fost un an uşor, dar noi am terminat cu vânzări şi prevânzări de 577 de apartamente şi 768 de parcări, de 174 mil. de euro. Sunt nişte rezultate care arată, pe de o parte, nevoia locativă, iar pe de altă parte, profilul clientului care are încredere din ce în ce mai mult.
♦ Între 2026 şi 2028 avem prevânzări şi vânzări care ne mai aduc încă un cash în plus de peste 353 de milioane de euro.

Bogdan Bălaşa, general manager, HILS Development
♦ Avem în momentul de faţă în construcţie mai bine de 3.000 de apartamente, care vor fi finalizate în următorii trei ani, deci vom menţine o medie a livrărilor de 1.000 de unităţi pe an. Chiar şi la momentul acesta, avem un stoc de 200 de apartamente finalizate care sunt la vânzare, ceea ce consider că este un atu foarte important.
♦ Lucrăm la patru proiecte, trei în zona de est, unul în zona de Nord. La HILS Nord, în prima fază pe care am lansat-o la vânzare sunt 600 de apartamente, dar avem un total de 1.200 de apartamente autorizate acolo şi tot proiectul pe cele 10 hectare va avea 2.700 de apartamente
♦ La HILS Sunrise, care este lângă magazinul IKEA, avem în primă fază 700 de apartamente, care vor fi finalizate o parte anul acesta şi o parte anul viitor. Aici mai avem încă cinci hectare pe care vom construi în viitor următoarele faze ale proiectului.
♦ Avem proiectul HILS Titanium, care are practic ieşire direct în bulevardul Theodor Pallady, un proiect de aproximativ 1.200 de apartamente în proximitatea staţiei de metrou Nicolae Teclu. Şi acolo am recepţionat prima fază, aproximativ 500 de apartamente şi următoarele 700 de apartamente le vom recepţiona anul următor.
♦ Cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Capitalei este proiectul HILS Republica, dezvoltat pe 18 hectare. Am recepţionat prima fază anul trecut, în luna iulie. Acum lucrăm la faza a doua, pe care o vom lansa în curând, încă 370 de apartamente.

Bogdan Gubandru, COO, Redport
♦ Noi am pornit la drum tocmai cu ideea aceasta de a deveni un inovator urban. Considerăm că prea mult timp Bucureştiul s-a dezvoltat cu intervenţii punctuale, câte un bloc construit printre case sau în alte locuri.
♦ Am identificat această nevoie de transformare a vastelor zone foste industriale în zone noi, redate oraşului şi facem acest lucru prin proiecte mixte. Zona Străuleşti, de fapt cartierul Dămăroaia, a fost primul punct de interes pentru noi, unde am identificat această, nevoie de a interveni la scară largă.
♦ Odată ce am intervenit în acea zonă şi am început proiectul The Level au venit alături de noi alţi dezvoltatori de renume. Vedem acum şcoli private care funcţionează foarte bine, vedem zone sportive şi de agrement. Deci zona se dezvoltă într-un mod coerent în momentul de faţă şi ne bucurăm să constatăm acest lucru.
♦ Am adăugat în portofoliul nostru şi proiectul Infinity Nord. Vom începe construcţia primei faze în decursul acestui an, în funcţie de obţinerea autorizaţiei de construire şi pregătirea lucrărilor. Este o dezvoltare de dimensiuni mari, o dezvoltare mixtă. Continuăm dezvoltarea oraşului Petrom City, acest oraş în oraş, acolo.
♦ Dacă ne uităm la un stoc existent de aproximativ 900.000 de unităţi, vedem că undeva de mai bine de 80% -90% este stocul vechi stoc dinainte de 1989, din care, la fel, aproximativ 80 -90% este un stoc care nu mai îndeplineşte cerinţe minime locative şi care nu mai poate oferi un standard de trai decent.

Răzvan Brasla, CEO, Cloud9 Residence
♦ Suntem optimişti pentru că piaţa s-a maturizat. Piaţa a adus o schimbare de comportament în cadrul dezvoltatorilor. Este o piaţă a dezvoltatorilor solizi şi stabili, puternici financiar. Care au siguranţa că livrează proiectele până la final. Aşa că şi consumatorii trebuie să fie optimişti şi să aibă încredere că nu vor mai fi problemele care apăreau în trecut pe piaţa imobiliară.
♦ Vedem interes din partea clienţilor, ei studiază mult produsul, dar până închid o tranzacţie vin şi de 3-4 ori pe şantier, pentru că vor să vadă progresul. Eu cred că vânzările vor fi tot mai greu de accesat în perioada următoare, pentru că tranzacţiile vor fi finalizate tot mai aproape de finalul lucrărilor.
♦ Studiem terenuri de 2-3 hectare şi în afara Bucureştiului şi vrem anul acesta să facem pasul în afara Capitalei.

Alexandru Pricop, managing partner SVN Residentialist, SVN Romania
♦ Sunt peste 20.500 de apartamente care vor fi livrate în Bucureşti până la finele anului, o creştere de 20% faţă de 2025.
E foarte bine. O astfel de ofertă în Bucureşti şi Ilfov permite clienţilor să îşi aleagă casa dorită. Cererea există în continuare.
♦ Gradul de accesibilitate este acum la 8,6 faţă de 7 anul trecut. În 2022 era 8,3 şi acela a fost cel mai bun an din real estate. Asta înseamnă că ai nevoie de 8,6 ani de salarii medii ca să îţi poti lua un apartament de 2 camere în Bucureşti, la o medie de 2.100 euro/mp. În 2008, gradul de accesibilitate era de 3 ori mai mic, aveai nevoie de 25 de ani şi ceva de salarii.
♦ Anul trecut a fost şi cel mai bun an în turism. Suma cheltuită de români în afara ţării putea acoperi tot stocul actual de locuinţe.
♦ Sunt multe proiecte de infrastructură, care duc la creşterea indicatorilor din economie.
Şi toate aceste aspecte mă duc spre un optimism realist.

Nicoleta Vădeanu, senior managing associate, Echipa de Avocaţi Pop Briciu Crai
♦ Poate era nevoie de Legea Nordis ca să redea încrederea consumatorilor. Mecanismele prin care se specifică că preţul va fi folosit doar în proiect sunt de bun augur. Însă există şi anumite aspecte care pun presiune pe dezvoltator şi legea devine mult prea rigidă. Avem acele mecanisme prin care, teoretic, se impune dezvoltatorului cum să folosească banii în proiect, în funcţie de stadii de execuţie. Va fi nevoie ca dezvoltatorul să găsească surse financiare alternative, ceea ce poate să ducă şi la blocarea proiectului.
♦ Ideea legii este foarte bună, direcţia este bună, problema sunt aceste mecanisme care pot să aducă piedici în piaţă.
♦ Era o interpretare a instanţelor de judecată că anularea PUZ-ului conduce automat la anularea autorizaţiei de construire. Decizia CCR spune că autorizaţiile de construire nu se anulează automat, însă asta nu înseamnă că nu mai pot fi anulate.

Ioana Necula, CEO & fondatoare, Genesis College
♦ E foarte important ca serviciile conexe zonelor rezidenţiale să fie de bună calitate. O şcoală privată bună poate fi o ancoră importantă în procesul de vânzare. Am văzut zona Străuleşti ancorându-se şi crescând mult datorită campusului nostru.
♦ Această reglementare pe care au primit-o dezvoltatorii, de a avea o şcoală privată în proiect, nu cred că e bine înţeleasă de ei. Am participat la multe negocieri şi discuţii şi am explicat că modelele de bune practici de afară fac ca şcoala să fie o ancoră. Ei în continuare văd şcoala ca pe un chiriaş, o tranzacţie comercială.
♦ Cererea pentru şcoli private este foarte mare. Atragerea familiilor tinere ţine în primul rând de partea educaţională oferită de proiect.
♦ Cred într-o dezvoltare împreună cu dezvoltatorul, pentru a oferi serviciile educaţionale. Nu vreau să cumpăr clădirea, nu sunt dezvoltator imobiliar, nu vreau să construiesc.

Mădălina Arsene, sales manager, Speedwell România
♦ Speedwell a intrat în 2026–2027 cu un portofoliu de proiecte mixte echilibrat.
♦ Avem patru proiecte în dezvoltare - The Ivy din Băneasa, unde am livrat a treia clădire şi o construim pe a patra, cu 35% deja vândută.
♦ Urmează să începem şi construcţia celei de-a cincea clădiri spre finalul anului.
♦ La Queen’s District, lângă Cloud 9, am început vânzările la finalul anului trecut şi construcţia în acest an, cu circa 45% din primele două blocuri deja vândute.
♦ Proiectul Paltim, în Timişoara, unde acum livrăm a doua clădire din cadrul ansamblului.
♦ Lucrăm pe partea de design pentru dezvoltarea celei de-a treia clădiri.
♦ Proiectul cel mai nou pe care îl vom pune în vânzare este Glenwood Estate, un proiect de case – mai precis 209 unităţi – unde vom începe vânzările chiar de săptămâna viitoare.
♦ Cererea este relativ echilibrată. O vedem atât în Bucureşti, pe proiectele pe care le dezvoltăm, cât şi în Timişoara, atât pe segmentul investiţional, cât şi pe cel de locuire.

Vlad Camburu, director executiv retail lending, BRD Groupe Société Générale
♦ Vedem o piaţă în maturizare pe zona de creditare imobiliară, cu clienţi care compară mult mai mult.
♦ Devine critic să ai o zonă de consiliere extrem de bună pentru că, în general, creditarea ipotecară este un produs care are şi un factor de presiune, deoarece te angajezi pe o perioadă lungă de creditare.
♦ Nu există o reţetă standard pe zona de creditare, niciun produs care să devină peste noapte inovator în piaţă.
♦ Este foarte important să evaluezi corect profilul clientului, să înţelegi ce îşi doreşte şi să îl ajuţi cu o soluţie care este potrivită pentru el.
♦ Avem un risc legat de volatilitate, iar această volatilitate, mai ales pentru un produs pe care îl contractezi pe 20–30 de ani, poate conta foarte mult.
♦ Aş zice că, pe termen scurt, zona de încredere în mediul de afaceri şi în angajamentele pe termen lung poate tempera cererea în acest moment.

Adriana Dobre, partener, Băncilă Diaconu şi Asociaţii SPRL
♦ Astăzi mai sunt doar câteva PUZ-urile coordonatoare de sector în vigoare.
♦ Acestea au fost foarte utile la momentul adoptării lor, în perioada 2011–2013, pentru că au permis dezvoltarea unor terenuri care anterior erau încadrate ca spaţii verzi sau neconstruibile.
♦ Au facilitat inclusiv investiţii publice în infrastructură.
♦ Din păcate, astăzi ne întoarcem la un PUG învechit, care încă de la momentul adoptării, în anul 2000, era cunoscut ca fiind imperfect.
♦ Ar trebui să existe o documentaţie urbanistică mai coerentă şi mai modernă, care să permită dezvoltarea şi să reducă aceste litigii şi dispute instituţionale interminabile.
♦ Creşterea TVA reprezintă o problemă nu doar pentru cumpărători persoane fizice, ci şi pentru dezvoltatori, în situaţiile în care investiţia nu este finalizată.
♦ Nu doar blocajele administrative creează dificultăţi, ci şi riscurile fiscale asociate proiectelor imobiliare nefinalizate.

Răzvan Ionescu, CCO, Imobiliare.ro
♦ Primul trimestru a continuat o tendinţă de încetinire pe care am văzut-o în T4/2025, atât din punctul de vedere al cererii, cât şi al ofertei în piaţa imobiliară.
♦ Dacă ne uităm la oferta pe segmentul nou, am înregistrat scăderi importante, în funcţie de oraşe. Majoritatea oraşelor din ţară au avut scăderi de peste 20%.
♦ În ceea ce priveşte preţurile, acestea au continuat să crească - la nivel naţional, în primul trimestru, am văzut un avans de 12% faţă de anul anterior.
♦ În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, datele ANCPI au arătat o situaţie destul de dificilă în lunile ianuarie şi februarie.
♦ Vedem o mică revenire în luna martie, astfel încât scăderea numărului de tranzacţii se situează sub 20% faţă de anul anterior.
♦ O mare parte dintre potenţialii cumpărători se află încă în aşteptare, aşteptând semnale că situaţia economică se stabilizează.

Andreea-Maria Dumitru, chief marketing officer, HAGAG Development Europe
♦ Noi suntem într-un business în care fără optimism nu putem nici măcar începe, dar să avansam mai ales în contextul ultimilor ani, în care ştim cu toţii că nu a fost neapărat uşor pentru dezvoltatori.
♦ Locuinţele construite acum 20 de ani nu mai răspund standardelor actuale şi atunci sunt foarte mulţi cumpărători care doresc să facă un upgrade şi se uită către ceea ce se construieşte în prezent.
♦ Ce trebuie să facem noi ca să iasă totul cum trebuie este să construim într-un fel anticipativ şi să încercăm să anticipăm ce are nevoie clientul nu în momentul în care livrăm, adică peste 2-3 ani de la lansare ci în următorii 5-10 ani, pentru că astfel putem asigura relevanţa produsului nostru pe o perioadă îndelungată.
♦ Anul acesta lucrăm şi ne dorim să finalizăm spre finalul anului, cel târziu în primele luni ale anului viitor faza 2 din Pipera Lake, faza 1 din H East Residence, deci vorbim de un total de 728 de unităţi.

Victor Terheş, chief commercial officer, Bellemonde
♦ Optimismul în cazul dezvoltatorilor trebuie să fie prezent pretutindeni. Altfel nu am mai proiecta şi livra pe piaţă produse în care oamenii să-şi ducă viaţa. Dacă ne raportăm la ultimii 7-8 ani, nu am avut ani în care să nu fim loviţi de câte un element surpriză.
♦ Este drept că astăzi, mai mult decât în ultimii ani, statusul de impredictibilitate este mai mare luând în calcul situaţia atât internă, dar şi mondială. Este foarte important ca dezvoltatorii să reuşească să creeze valul de încredere al cumpărătorilor, astfel încât piaţa să rămână în activă.
♦ Avem două proiecte deja începute, respectiv Bellemonde Residence, un proiect care are în componentă 164 de unităţi locative, apartamente şi vile. În paralel, un proiect de sine stătător, Bellemonde Privee unde, dezvoltăm 52 de unităţi locative, inclusiv case.
♦ În toamna acestui an preconizăm extensia ansamblului Bellemonde Residence cu un teren de 3 hectare, pe care, de altfel vom livra alte 80 de unităţi locative.

Alex Skouras, cofondator & managing partner, Alesonor
♦ Piaţa este clar una pe care trebuie să o înţelegem: să absorbim situaţia, să o înţelegem şi, în consecinţă, să reacţionăm la ea. Trebuie să fim şi optimişti. De aceea suntem aici.
♦ În ultimii cel puţin 23 de ani de când sunt în România, lucrurile au devenit din ce în ce mai reziliente şi mai mature în piaţă. De fiecare dată, piaţa reacţionează la diverse evenimente, fie din interiorul ţării, fie din afara ei, aşa cum se întâmplă astăzi la nivel global. Noi absorbim şi înţelegem aceste schimbări. În final, piaţa devine mai rezilientă, mai matură.
♦ În prezent, suntem în mijlocul procesului de construcţie şi livrare a proiectului Amber Forest, un proiect de 31 de hectare dezvoltat în mai multe faze. Am livrat deja aproximativ 300 de unităţi către clienţi,familii care locuiesc deja în Amber Forest. Aproape o treime din parc, adică aproximativ 5 hectare de spaţii verzi comune, a fost deja deschisă şi pusă la dispoziţia rezidenţilor.
♦ Am început construcţia unui club sportiv care va fi gata primăvara viitoare. Ne dorim să construim un concept de „oraş de 15 minute“, cu toate facilităţile necesare în apropiere.

Andrei Şerbescu, partener & fondator, ADNBA
♦ Lucrăm de aproape 25 de ani pe piaţa din România. Lucrăm preponderent în zona de rezidenţial, dar avem şi clădiri de birouri şi un campus şcolar.
♦ Proiectul rezidenţial la care lucrăm este pe platforma industrială TINO din Braşov, aflat într-o zonă protejată. Am agreat cu Ministerul Culturii ca o serie de case de pe acest amplasament să fie păstrate. Cinci case vor fi renovate, apoi vor fi integrate clădiri noi, similare, pentru a avea imaginea specifică Braşovului vechi, prin arhitectură şi cromatică.

Arhitect Dan Voiculescu
♦ Facem multe proiecte de mare anvergură, sustenabile. Sperăm că infrastructura de urbanism să fie inclusă în proiecte, să vedem trasportul public integrat, centura urbană, infrastructura feroviară a Bucureştiului, comunităţi cu şcoli şi spaţii verzi. Contează mult ca lucrurile să fie gândite de la început. Trebuie să gândim mai mult în viitor, pe funcţionalităţi, pe management de oră. Valoarea unui oraş e dată de comunitatea integrată în dezvoltare.
♦ Toţi facem concepte frumoase, toţi căutăm sensul dezvoltării urbanistice într-o comunitate sustenabilă.

Andrei Comanac, arhitect, Amber Forest
♦ Evoluţia în arhitectură ar trebui să se îndrepte tot mai mult către utilizator, către relaţia lui cu mediul şi mai puţin către acele cartiere-dormitor care au dominat mult timp.
♦ Amber Forest este un proiect centrat pe comunitate, pe design la scară umană, pe diversitate şi integrarea funcţiunilor pentru realizarea oraşului de 15 minute.
♦ A fost creionat complet de la zero, pe 32 de hectare, într-o zonă de dezvoltare oarecum haotică, după cum, din păcate, se întâmplă destul de des în Ilfov.
♦ Am dorit să construim un pol urban în care să oferim omului cât mai multe din ce are nevoie, ca să nu mai fie forţat să facă acea navetă continuă cu oraşul. Pentru asta nu am proiectat doar partea de rezidenţial, ci am adus în interiorul complexului şi şcoală, grădiniţă.

Lukas Bobotis, fondator, Bobotis Architects
♦ One Lake Club este un proiect de aproximativ 110.000 de metri pătraţi de suprafaţă locuibilă, echivalent, mai mult sau mai puţin, de fapt chiar echivalent cu suprafaţa Parcului Herăstrău, doar că împărţită pe niveluri.
♦ Avem aici cinci clădiri rezidenţiale, iar una dintre ele trebuia să fie o clădire branded.
♦ Ca arhitecţi, în biroul nostru încercăm întotdeauna să proiectăm lucruri care să reziste în timp.
♦ Pe de o parte, proiectăm clădiri funcţionale, pentru că, dacă ridici o clădire care nu este funcţională, atunci este inutilă.
♦ Pe de altă parte, vrem să oferim clădiri care să reziste în timp şi să aibă identitate de design.