Preşedintele Traian Băsescu a intrat în campanie electorală: Dacă nu avem bani de la buget, majorăm salariile din împrumuturi

Traian Băsescu a dezvăluit ieri la ProTV de unde ar urma să vină banii pentru majorarea sala­riilor bugetarilor, majorare pe care a cerut-o săptămână tre­cută în faţa Parlamentului: din împrumuturi dacă veniturile la buget nu o permit.

Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de la începutul anului de pe piaţa americană cu 2,25 mld. dolari, iar de pe piaţa internă cu 20,2 mld. lei, dublu faţă de primele trei luni ale lui 2010 şi cu 30% mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2011. Efortul financiar pentru majorarea salariilor bugetarilor este de aproximativ 800 mil. euro pentru lunile iunie-decembrie.

Ieri dimineaţă, la emisiunea "După 20 de ani" de la ProTv, şeful statului a explicat, răspunzând unei întrebări legate de fondul care ar urma să alimenteze creşterile salariale pe care el continuă să le numească "reîntregiri salariale": "Noi am anunţat atunci că a fost o măsură temporară (tăierea salariilor - n.n.), dar România nu mai poate ajunge în situaţia din 2009 şi 2010 pentru simplul motiv că e mult mai pregătită să facă faţă crizei. Acum avem o rezervă pe care să o folosim în cazul că nu se fac veniturile din încasările de stat. O rezervă din împru­muturi, dar o avem. Atunci nu puteam să luăm bani de pe piaţă."

Ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că Guvernul urmăreşte majorarea veniturilor populaţiei, dar în limitele care permit finanţarea acestei măsuri în anii viitori şi menţinând ţinta de deficit pentru acest an, de 1,9% din PIB.

Totodată, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a afirmat că Produsul Intern Brut estimat pentru acest an a urcat de la 580 de miliarde lei la aproximativ 609 miliarde lei, ca urmare a nivelului mai înalt anunţat pentru 2011, care a urcat de la 547 la 578 miliarde lei.

Gherghina a precizat că noul nivel de PIB pentru acest an este calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, în condiţiile în care deflatorul va fi cam la acelaşi nivel cu cel rezultat în 2011.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Gherghina a evitat un răspuns clar, arătând că execuţia bugetară a fost similară lunilor corespunzătoare din anii precedenţi, in­di­când un sold preliminar negativ de peste 2 mi­liarde de lei.

Raportat la PIB, deficitul bugetar s-a cifrat la 0,32%- 0,4%, ceea ce ar corespunde, în condiţii liniare, cu un deficit anual de 1,98% - 2,46% din PIB.

Având în vedere că în ianuarie s-a consemnat un excedent de un miliard de lei, rezultă că în a doua lună a anului deficitul a fost de peste 3 miliarde lei.

Bugetul pe 2012 este construit pe un deficit de 1,9% din PIB. Cel puţin până acum administraţia a dat asigurări că acest deficit nu va fi depăşit. Dacă s-ar opta pentru reducerea CAS, atunci ar creşte deficitul fondului de pensii (3,5 mld. euro în 2011), spune Traian Băsescu.

Ca întreaga Europă, România nu se află într-o conjunctură tocmai favorabilă. România ar putea înregistra o recesiune tehnică - două trimestre consecutive de scădere economică - minus 0,2% în T4 2011 faţă de trimestrul anterior.

După ce preşedintele a susţinut în faţa Parlamentului săptămâna trecută creşterea salariilor, miniştrii guvernului au încercat să explice cât de benefică este această majorare: creşte consumul şi stimulează astfel economia. Dar pentru asta bugetul trebuie să aibă bani, iar salariile au fost tăiate şi TVA majorată în 2010 la 24% tocmai pentru că bugetul nu avea bani.

La emisiunea citată de la ProTV preşedintele a fost însă optimist. "Din veniturile bugetului ar trebui să vină banii pentru majorarea salariilor", spune şeful statului. De asemenea, în opinia preşe­dintelui, reîntregirea salariilor ar trebui făcută într-un singur pas printr-o mărire de circa 15%, raportat la nivelul actual, după ce, la începutul lui 2011 bugetarii au recuperat o parte din salariile tăiate.

La finele săptămânii trecute, preşe­dintele PSD Victor Ponta a apreciat că majorarea salariilor în actuala conjunctură economică este riscantă pentru că s-ar putea ca ceea ce se dă acum să fie din nou tăiat după alegeri. Nu are nicio legătură majorarea salariilor cu alegerile, susţine şeful statului.

În cazul unei recesiuni în a doua parte a anului, nu se va ajunge iarăşi la tăieri de salarii, iar măsura nu aduce niciun câştig electoral partidului de guvernământ, spune preşe­dintele.

"Eu zic că nu aduce nimic (capital electoral - n.n.). După trei ani de austeritate, este foarte greu ca, dându-i omului înapoi ceva ce el a avut convingerea că i-ai luat pe nedrept, deci dându-i înapoi, să spună acuma îl votez".

De ce se majorează salariile acum în preajma campaniei electorale?

"Păi să mutăm alegerile atunci" a răspuns şeful statului, argumentând apoi: Au fost îndepliniţi parametrii din acordul cu FMI referitori la cheltuielile din buget cu salariile angajaţilor din sectorul public". El a adăugat că măsura s-ar fi impus de la 1 ianuarie anul acesta, însă semnalele din economie de la sfârşitul anului trecut au îndemnat la prudenţă.

"Noi am anunţat atunci (în 2010 - n.n.) că a fost o măsură temporară, dar România nu mai poate ajunge în situaţia din 2009 şi 2010 pentru simplul motiv că e mult mai pregătită să facă faţă crizei. Acum avem o rezervă pe care să o folosim în cazul că nu se fac veniturile din încasările de stat. O rezervă din împrumuturi, dar o avem. Atunci nu puteam să luăm bani de pe piaţă."

"Nu sunt adeptul creşterii economice prin consum"

Potrivit preşedintelui, măsura majorării salariilor va avea efect pozitiv pentru creşterea economică, ce ar putea fi afectată în a doua parte a anului de estimările de recesiune din UE: "Nu sunt un adept al creşterii prin consum, dar privind la ce urmează să se întâmple în UE, toate estimările ne spun recesiune în a doua parte a anului, trebuie compensat cu ceva, că vom avea probabil reducerile de exporturi. Măsura de reîntregire a salariilor va avea natura de stimulare a consumului dacă oamenii vor avea convin­gerea că suntem pe un drum de creştere".

Comisia Europeană susţine că evoluţia economiei României va depinde în acest an de consumul intern (Comisia a redus prognoza de creştere economică a României la 1,6%) întrucât zona euro va intra într-o recesiune moderată.

Şeful statului român susţine că, deşi nu este adeptul creşterii prin cosum, ideea coincide cu teoriile unor economişti distinşi cu premiul Nobel care critică măsurile de "austeritate absolută".

Dar consumul poate fi stimulat şi de o altă măsură - cea a reducerii contribuţiilor de asi­gurări plătite atât de angajat, cât şi de angajator, sugerată la începutul săptămânii trecute de premierul Mihai Răzvan Ungu­reanu. De ce nu scade CAS?

Pentru că ar reduce fondul de pensii şi aşa deficitar, argumentează preşedintele

"Nici eu nu am exclus discuţia legată de reducerea CAS şi este o presiune foarte mare din partea mediului privat. (...) Eu spun că este îndreptăţită, dar îmi pot exprima părerea că nu este momentul."

Băsescu a adăugat că i se pare mai "co­rectă" pentru acest moment măsura de reîntregire a salariilor bugetarilor deoarece, pe lângă îndeplinirea obligaţiei faţă de aceştia după tăierile din 2010, aceasta are şi avantajul că mai reduce deficitul structural de la fondul de pensii (prin contribuţiile mai mari datorită salariilor mai mari - n.n.).

Întrebat în legătură cu faptul că şi în sectorul privat s-au redus salariile în perioada de recesiune, preşedintele a răspuns că atunci când FMI a venit cu soluţia de mărire a veniturilor de creştere a cotei unice la 20%, nu s-a acceptat tocmai pentru a proteja sectorul privat.

"În sectorul privat salariile au crescut şi vedem pe orice statistică de la INS şi e foarte bine că au crescut."

Tehnocraţii "atotştiutori" au refuzat funcţia de premier

Preşedintele a mai spus la emisiunea citată, întrebat ce persoane s-au aflat pe lista sa pentru funcţia de premier, că a discutat cu tehnocraţi "care trec drept atotştiutori în economie", însă niciunul nu a vrut şi a recurs tot la o soluţie din mediul politic.

Preşedintele a făcut aceste declaraţii în contextul în care a fost întrebat ce alte perso­nalităţi, în afară de Mihai Răzvan Ungureanu, erau pe lista sa pentru funcţia de premier.

"Au fost mai mulţi. Şi pot să fiu şi foarte deschis. Am discutat cu foarte mulţi tehnocraţi, altfel vestiţi şi emiţători de puncte de vedere - ce trebuie să facă Guvernul, ce trebuie să se întâmple, ce viziune au ei. Sigur, adesea viziuni cu care cad în nas după ce se termină lungimea mesei, dar altfel foarte vocali. Am avut discuţii cu aceşti tehnocraţi", a spus preşedintele. Traian Bă­sescu a refuzat să dea nume.

Am rupt orice legătură cu Petrom

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, că a rupt orice legătură cu Petrom ca semn de protest faţă de profitul pe care l-a obţinut pe timp de criză, el adăugând că politica acestei companii este "incorectă".

"Eu sunt cel care a rupt orice legătură cu Petrom ca semn de protest pentru excesul de profit pe care l-a obţinut într-o perioadă de criză", a declarat preşedintele.

Întrebat ce înseamnă ruperea legăturii, Băsescu a explicat că trebuia să aibă o întâlnire cu Petrom, să meargă împreună cu reprezentanţii companiei la platforma marină. La observaţia că a mers cu cei de la Exxon, Băsescu a răspuns: "Da, pentru că am vrut să văd nava, dar nu cu OMV, pentru că

nu-mi place politica lor, este incorectă".

"Nu poţi să ceri unei firme să fie 100% morală, dar nici nu poţi să-mi arunci în faţă în fiecare zi: preţul mondial al petrolului este 120 de dolari barilul, când tu îl extragi din România cu 16 dolari. Aici mi se pare că este zona de lipsă de fair-play a Petromului", a spus preşedintele. Întrebat dacă se poate modifica contractul, el a menţionat: "Nu, din păcate contractul este scris de aşa natură încât nu se poate face nimic".

Reprezentanţii Petrom nu au comentat afirmaţiile şefului statului.

Grupul Petrom a înregistrat anul trecut un profit record în creştere cu 72%, la 3,759 mld. lei (887 mil. euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, şi vânzări record de 22,61 miliarde lei (5,3 miliarde euro).

Deutsche Bank: Majorarea salariilor fără creşterea veniturilor pune în pericol programul cu UE/FMI

Majorarea salariilor din sectorul public fără creşterea veniturilor bugetare ar putea pune în pericol programul României cu UE şi FMI, o astfel de măsură fiind principalul risc la care este expusă economia României, potrivit Deutsche Bank.

"Orice majorare de salarii care nu este însoţită de creşterea veniturilor bugetare poate pune în pericol programul cu UE şi FMI şi să inverseze unele dintre realizările impresionante în politica fiscală din ultimii doi ani", se arată într-un raport lunar al Deutsche Bank privind perspectivele pieţelor emergente.

Banca germană a revizuit în scădere estimarea referitoare la creşterea economiei României în acest an, de la 1,9% la 1,7%, în urma avansului peste aşteptări al PIB în 2011, de 2,5%, susţinut de agricultură şi exporturi, care a mărit baza de comparaţie.

Riscurile legate de derapajele fiscale se menţin din cauza alegerilor generale din noiembrie, dar par să fie relativ sub control, având în vedere istoricul guvernului în respectarea programului cu UE şi FMI şi faptul că opoziţia nu a prezentat o platformă politică alternativă, consideră Deutsche Bank.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels