Special

Prima zi a ZF Power Summit '14: Statul vrea investiţii în producţia de energie şi interconectare

Prima zi a ZF Power Summit '14: Statul vrea investiţii în producţia de energie şi interconectare

Foto: Marius Dumbrăveanu

26.02.2014, 20:14 262

Marii investitori din sectorul energiei, companii de utilităţi şi petrolişti, aşteaptă din partea statului semnalele în materie de strategie pentru a-şi decide direcţiile de investiţii pe viitor, fie că este vorba despre mixul de surse de generare a electricităţii sau despre redevenţele pentru exploatarea ţiţeiului şi gazelor naturale.

„Majoritatea companiilor de utilităţi se întreabă unde să investească. Tendinţa arată spre ţările emergente din afara Europei. E dificil de spus ce înseamnă acest lucru pentru România. Nu mă aştept la schimbări mari în ceea ce priveşte marii jucători, dar va depinde de evoluţia cadrului legislativ şi de reglementare“,a declarat Eric Stab, preşedinte- director general al GDF SUEZ Energy România, în prima zi a evenimentului ZF Power Summit '14.

Nevoia unei direcţii de dezvoltare viitoare în producţia de energie a fost, de altfel, punctată şi de Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie.

„Nu putem să ne lăsăm pe o singură sursă, trebuie să avem un mix raţional pe care strategia energetică va trebui să-l definească mult mai clar. Care este mixul cel mai eficient pentru România? La această întrebare va trebui să răspundă compania care va prelua realizarea strategiei energetice“, a spus Niţă.

Cealaltă temă importantă a primei zile din summit a fost legată de viitoarele „magistrale“ ale energiei şi gazelor, prin care România se va conecta la reţelele europene pentru a putea livra electricitate şi gazele care ar putea fi găsite în Marea Neagră către export.

„Nouă ne revine responsabilitatea de a fi siguri că resursele din Marea Neagră îşi vor găsi drumul spre pieţele externe. La sfârşitul zilei vom fi probabil exportatori neţi de gaz şi ar fi un dezastru pentru România să nu găsească loc în pieţele de export“, a declarat Petru Văduva, directorul general al Transgaz.


Principalele declaraţii din prima zi a ZF Power Summit '14

Urmează trei listări foarte importante pentru noi anul acesta: Electrica, Hidroelectrica şi CEO. Toţi banii obţinuţi din listări vor rămâne în companii pentru dezvoltare. Mizez foarte mult pe acest gen de acţiuni la bursă care pot să aducă bani în companie.

Realitatea este că avem nevoie de companii puternice, iar noi nu mai putem să rămânem în interiorul graniţelor ţării. Trebuie să ieşim afară, pentru că potenţialul energetic al României este mult mai mare decât al oricărui stat vecin. Pentru asta trebuie să ne batem să realizăm interconectările.

Nu renunţ la ideile bune. Suntem într-un proces de constrângere a reorganizării sistemului energetic naţional, dar cu certitudine noi nu putem să rămânem împărţiţi în companii care folosesc o singură sursă de producţie. Nu este normal şi nu se întâmplă nicăieri în Europa. Dacă mă întrebaţi pe mine, toate companiile de energie ar trebui să fuzioneze şi să facem una foarte puternică.

  • Virgil Metea, directorul general al Romgaz

Programul de investiţii al Romgaz e peste un miliard de lei, din care 70-80% e pentru explorare. Din 2008 până în prezent producţia de gaze s-a stabilizat şi a rămas aproape constantă în ultimii cinci ani, cu un declin de 1%.

Este clar că pe uscat descoperirile mari sunt foarte greu de întâlnit în acest moment ţinând cont de numărul mare de sonde. Pentru Romgaz, marea majoritate a resurselor e orientată spre explorare şi producţie, cu scopul de a menţine producţia actuală şi, de ce nu, de a o creşte.

Romgaz dispune de un cash de aproximativ 1,8 miliarde de lei, plasaţi în diferite bănci. Din punctul acesta de vedere am mers pe risc minim la felul în care am utilizat aceste resurse. Nu sunt investiţi în niciun fel de business. Ei sunt în depozite şi certificate de trezorerie. Aceşti bani arată o poziţie financiară bună, dar vor fi folosiţi dacă proiectele în care suntem implicaţi sunt costisitoare.

Având în vedere cât mai e de făcut pe gaz, în momentul actual nu vizăm o diversificare a producţiei. Este greu de spus dacă vom ajunge la nivelul Petrom în următorii zece ani, nu e imposibil, dar trebuie să fim raţionali.

  • Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom

„Autorităţile, când gândesc un sistem de fiscalitate, se uită la sume. Totul e să obţină cât mai mult venit din exploatarea acelor resurse. Ce e important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producţia. Interesul statului e să încaseze cât mai mult, al producătorilor să aibă un sistem predictibil.“

  • Kinga Daradics, country chairman MOL România

„Targetul nostru e de a ajunge la 15% cotă de piaţă până în 2015. În 2013 am deschis opt staţii, am anunţat deja anul acesta patru staţii şi sunt sigură că vom depăşi 150 staţii până la sfârşitul anului.“

  • Ileana Bălţatu, downstream executive director NIS Petrol

„Vrem o cotă de piaţă de aproxiamtiv 10%. În următoarele zile, maxim o lună, vom deschide trei noi staţii în România. Avem în prezent 14 staţii, vom deschide acele trei cel mai probabil până la sfârşitul lui martie. Până la sfârşitul anului vrem să dublăm numărul de benzinării.“

  • Cătălin Dumitru, vicepreşedinte Rompetrol Group

„Planurile sunt de întărire şi extindere şi vizează rafinăria Petromidia, unde vom continua procesul de modernizare. În retail, în România, avem în plan deschiderea a aproximativ 15 staţii noi şi un proces de rebranduire a peste 65 de staţii pe care le deţinem în România. În total, vorbim de investiţii de aproximativ 100 milioane de dolari, etapizat.“

  • Vasile Iuga, managing partner, PwC South-East Europe

„În lume, 65% din investiţii le face sectorul privat, 35% statele, dar nu neapărat guvernele, ci companiile deţinute de stat. E nevoie de un dialog între autorităţi şi sectorul privat care are capacitatea de a investi, pentru că variaţii brutale în regimul fiscal nu sunt bine-venite.“

  • Guy Bessis, managing director al Marsh Energy

„Cele mai mari prime din experienţa mea au venit întotdeauna din construcţia platformelor petroliere maritime şi a infrastructurii de sub ele. Dacă investeşti un miliard de euro într-o astfel de platformă, te poţi aştepta să plăteşti prime de zeci de milioane de euro.“

  • Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ România

„Preţul pentru consumatorii industriali poate fi de 80-85 de euro per MW. Pentru consumatorul final, în Franţa preţul e un pic mai mare,
90 de euro, dar sunt aranjamente disponibile pentru marii consumatori. Franţa păstrează
10% din energie pentru negocieri cu consumatorii mari.“

  • Eric Stab, preşedinte al GDF SUEZ Energy România

„Nu putem decât să salutăm interesul chinezilor în România şi în Europa. Vor fi ei oare peste tot, aşa cum a spus ministrul? Nu ştiu. Cred că investitorii chinezi au aşteptări similare de la predictibilitatea cadrului de reglementare.“

  • Luca D’Agnese, CEO Enel România

„O problemă este schimbarea abruptă a preţurilor. Dacă preţurile se schimbă peste noapte, consumatorii industriali se confruntă cu o ameninţare imediată a competitivităţii. România trebuie să investească în conservarea energiei.“

  • John Knapp, director general al ExxonMobil Exploration and Production România

„Comparaţia dintre Marea Neagră şi Marea Nordului arată cum pot fi dezvoltate resursele cu un mediu investiţional potrivit. Dacă vor ajunge la acelaşi nivel, nu ştiu, dar ExxonMobil şi Petrom vor merge în acea direcţie pentru a vedea dacă se poate întâmpla.“

  • Petru Văduva, directorul general al Transgaz

„Ca să transporte resursele din Marea Neagră, în investiţie sunt două etape. Una obligatorie este integrarea României pe coridorul de transport sud-est nord-vest. Acest proiect va costa în jur de 860 de milioane de euro. Dacă resursele din Marea Neagră vor fi la un alt nivel, avem în plan un al doilea coridor de transport, care va costa alţi 600 de milioane de euro.”

  • Ştefan Bucătaru, director general Transelectrica

„Un mix cât mai diversificat şi echilibrat e foarte important. Multe sisteme şi-ar dori diversitatea noastră. În egală măsură, un sistem foarte bine interconectat e mai stabil, asigură posibilitatea unei economii să joace rol regional, dincolo de rolul naţional. Sunt elemente care ar putea fi introduse, cum ar fi posibilitatea de a stoca energie. Sunt mai multe soluţii, cum ar fi centralele cu autopompare sau staţiile de acumulare cu baterii.“

  • Liviu Drăgan, CEO TotalSoft

„Softul nu e un suport pentru orice fel de activitate industrială. În ultmul timp s-au schimbat foarte multe lucruri. Noţiunea de self-service, de exemplu. Sunt foarte puţini clienţi care ştiu exact cât plătesc pe energia electrică. Paradigma s-a schimbat foarte mult şi noţiunea de transparenţă a costurilor se schimbă.”

„În ultima perioadă noi am avut şansa să lucrăm pentru companii din energetică şi din agricultură, care pentru perioada actuală fac investiţii. E foarte plăcut să lucrezi în IT când o companie investeşte.”

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.02.2014

AFACERI DE LA ZERO