PwC CEO Survey România 2025: Executivii rămân optimişti cu privire la evoluţia economiei în acest an, iar 43% dintre aceştia prevăd creşterea numărului de angajaţi. Principala problemă este legată de ce se întâmplă cu taxele şi impozitele

♦ Vedem o abordare moderat optimistă a directorilor generali ♦ Conform economiştilor, economia României va creşte cu 2% în acest an ♦ Alegerile prezidenţiale din mai şi evoluţia scenei politice ar putea influenţa direcţia ţării, acest lucru fiind valabil şi în Polonia.

Directorii generali au o abor­dare moderat op­ti­mistă în 2025, ju­mătate dintre aceştia considerând că eco­no­mia va creşte, iar cealaltă jumătate crede că va rămâne la fel sau chiar va scădea, arată cel mai recent raport PwC CEO România Survey, realizat de compania de consultanţă şi audit.

Daniel Anghel, country mana­ging part­ner al PwC România, şi Michał Mastalerz, country managing partner, PwC Polonia, au prezentat studiul în cadrul unei conferinţe organizate în parteneriat cu Ziarul Financiar.

„Vedem o abordare moderat op­ti­mistă a directorilor generali. Con­form economişti­lor, economia Româ­niei va creşte cu 2% în acest an. Ale­gerile prezidenţiale din mai şi evoluţia scenei politice ar putea influenţa direcţia ţării, acest lucru fiind valabil şi în Polonia“, a explicat Daniel Anghel.

Dezvoltarea economică a ulti­mi­lor ani a dus la creşterea salariilor în sectorul manu­fac­turier atât în Româ­nia cât şi în Polonia, acestea ajungând la 1.600 de euro în ţara noastră şi la 1.900 în Polonia.

„Un lucru bun din perspectiva îmbună­tă­ţirii condiţiilor de viaţă, dar dintr-o per­spec­tivă macroeconomică înseamnă o con­curenţă mai dură pen­tru a continua atra­gerea de investiţii, şi păstrarea aceluiaşi ritm de creştere“.

Ponderea directorilor generali din Româ­nia care cred că organizaţiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supravieţui în ur­mă­torul deceniu a fost de 38% în acest an.

„Nu putem să nu ne întrebăm dacă sunt prea optimişti, dar, cu siguranţă, viitorul ne va arăta acest lucru. Industriile asupra cărora s-a pus cea mai mare presiune pentru a se reinventa sunt telecomul, media şi producţia industrială. În aceste sec­toare digitalizarea şi decarbonizarea au adus schimbări majore“.

În acest timp, 43% dintre direc­to­rii gene­rali prevăd o creştere a numă­rului de anga­jaţi în următoarele 12 luni, iar 30% prog­nozează o scădere.

„Intenţia de a continua angajările ne poate indica o perspectivă pozitivă asupra economiei româneşti“.

Utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în procesele de business rămâne un subiect di­ficil de abordat de către executivi. Deşi utili­zarea acesteia a crescut, în România doar 28% dintre directorii generali se declară în­cre­zători în utilizarea AI în sistemele critice.

Cu toate acestea, jumătate dintre executivii români consideră că inteli­genţa artificială îmbunătăţeşte pro­duc­ti­vi­tatea, iar o treime dintre aceş­tia susţin că poate aduce şi creş­terea profitabilităţii.

„Peste jumătate dintre executivii români şi cei globali consideră că inte­li­genţa artificială îmbunătăţeşte pro­duc­tivitatea, iar 40% dintre directorii generali români spun că şi-au crescut profitabilitatea datorită AI. Ei văd beneficiile inteligenţei artificiale, dar încă nu sunt pregătiţi să o integreze complet în procesele lor interne“.

Michał Mastalerz, country mana­ging partner, PwC Polonia, a punctat o serie de probleme macroeconomice prezente în ambele ţări, precum in­flaţia mare, lipsa per­spectivei adop­tării monedei euro, precum şi creş­terea datoriei publice. „Atât în Ro­mânia, cât şi în Polo­nia, in­fla­ţia a fost printre cele mai ridi­cate din Europa în perioada pande­miei şi acum a răz­boiului, rămânând una dintre cele mai ridicate la 5%. Nu există perspective pentru adoptarea monedei euro. În vremuri turbu­lente trebuie să ai o mo­nedă puternică pen­tru a rezista presi­u­nilor. Al treilea subi­ect ar fi da­toria publică. În am­bele ţări se apropie de 60% din PIB, care totuşi nu este un nivel catastrofic, există ţări cu un nivel al datoriei şi mai ridicat. Totuşi, trebuie să fim atenţi la deficitul bugetar, de aproximativ 6-7% atât în România cât şi Polonia“.

La dezbatere au mai participat şi Anna Grabowska, executive vice pre­si­dent of the management board, Zabka Polska şi mana­ging director, Zabka International; Mihai Bordea­nu, mana­ging director, Dacia South Eastern Europe, country head Româ­nia at Groupe Renault; Alessio Me­ne­gazzo, CEO & country manager, PPC Româ­nia; Dragoş Anastasiu, consilier onori­fic al preşedintelui interimar al Româ­niei pentru relaţia cu mediul de afaceri şi ministrul de finanţe, Tánczos Barna.

Aceştia au punctat necesitatea con­tinuării inves­tiţiilor în ţara noas­tră, a dezvoltării capacităţilor de cer­ce­tare şi inovare, precum şi a elabo­rării unor strategii pentru absorbţia mai eficientă a fondurilor europene.

Daniel Anghel, country managing partner, PwC Romania:

► Ce mă preocupă? Cred că mă preocupă cum am putea să creştem mai repede, astfel încât să ne uităm mai atent la Polonia. Cred că este un exemplu bun de urmat ca ţară, iar pragmatismul şi ţinta lor de dezvoltare au fost întotdeauna foarte sus.

► Oportunităţile sunt pe masa noastră. Colegii vorbeau despre PNRR, nearshoring, relocare, tranziţie energetică, energie verde. Acestea sunt câteva dintre oportunităţile pe care România le are în acest moment. Important este să le valorificăm.

► Avem şi riscuri, evident. Inflaţia, dependenţa de consumul intern, pe care ne-am bazat foarte mult în ultima perioadă, şi deficitul bugetar, care planează deasupra noastră. Ne întrebăm: facem reforma cheltuielilor bugetare sau creştem taxele?

► Am ajuns la o datorie publică de aproximativ 55% din PIB destul de repede, în 30 de ani. Trebuie să spun că am fost singura ţară care a început de la zero.

► Un avantaj al antreprenorilor polonezi este că au reuşit să dezvolte afaceri în regiune şi există multe exemple de multinaţionale, dar şi companii mici care s-au extins în ţările vecine.

► Investiţiile străine în România au fost atrase în preajma aderării la Uniunea Europeană, NATO şi, sper eu, şi la OECD.

► Noi avem o forţă de muncă extrem de bine educată, care poate vorbi limbi străine fluent şi foarte uşor, şi putem crea o percepţie foarte bună în rândul investitorilor, atrăgând mai mulţi bani către această zonă. În ultimii patru ani, salariul minim pe economie din România s-a dublat.

Michał Mastalerz, country managing partner, PwC Polonia:

► Un aspect care mă îngrijorează profund din perspectivă geopolitică este ce decizie ar putea lua Donald Trump când se va trezi mâine dimineaţă. Pur şi simplu nu am un răspuns la asta, iar acest lucru este destul de îngrijorător.

► Al doilea aspect este legat de Polonia. Am menţionat că alocăm aproximativ 5% din PIB pentru apărare. Problema este că, aşa cum am observat înainte de crearea fondului, cea mai mare parte a acestor bani ajunge în SUA şi Coreea de Sud, de unde cumpărăm armament. Am realizat că trebuie să corectăm acest lucru, este benefic pentru apărare, dar nu şi pentru economia poloneză. De aceea, ne dorim să dezvoltăm o industrie locală în domeniul apărării.

► Ai menţionat multe aspecte, NATO, UE, iar pentru tânăra generaţie din Polonia, la fel ca pentru mine, acestea reprezintă baza securităţii şi prosperităţii. Nu cred că acest lucru se va schimba. Un factor care a contribuit la prosperitatea economică a fost forţa de muncă ieftină, însă acest model este pe cale să se încheie, aşa cum am discutat şi în cadrul prezentării.

Mihai Bordeanu, country head România at Groupe Renault/Dacia:

► Înainte să vin aici, aveam o întrebare care nu mi-a dat pace toată noaptea, una foarte simplă. Noi fabricăm maşini. Noi fabricăm şi vindem maşini. Aşadar, întrebarea este clară: Cum putem fabrica mai multe maşini şi cum putem vinde mai multe maşini? Iar corolarul acestei întrebări este: Cum va arăta noul cod fiscal? Este o chestiune extrem de practică şi pragmatică. Modificările fiscale ne pot afecta direct capacitatea de a vinde maşini în România. E un aspect simplu, dar crucial. Sunt o mie de întrebări pe această temă. Deocamdată însă nu avem o mie de răspunsuri.

► De ce suntem atât de pesimişti? Mi-e greu să înţeleg această atitudine, mai ales când cifrele arată că, în ultimii ani, am alergat mai repede decât alţii.

► Putem însă să privim şi din alt unghi. De exemplu, dacă analizăm sectorul energetic, observăm că plătim energia de două ori mai scump decât în Spania şi de două ori şi jumătate mai scump decât în Franţa. Acest lucru ne afectează competitivitatea, indiferent de unde cumpărăm energia, pentru că există un cost de bază per kilowatt şi taxe suplimentare peste acesta.

Alessio Menegazzo, CEO & country manager, PPC România:

► România are nevoie de investiţii anuale de aproximativ 1 - 1,5 miliarde de euro în reţele electrice, de medie, joasă şi înaltă tensiune, pentru a putea susţine tranziţia energetică. O mare parte din aceste investiţii, aproximativ 80%, ar merge către antreprenori români, pentru că nu poţi construi infrastructură cu firme din Finlanda. Este imposibil.

► Aşa cum este evident pentru toată lumea că trebuie să investim în autostrăzi, ar trebui să fie la fel de evident că trebuie să investim în infrastructura energetică. Fără această investiţie, tranziţia energetică rămâne doar un concept, iar România va continua să fie mai puţin competitivă din cauza costului ridicat al energiei.

► Trebuie să abordăm această problemă într-un mod coerent, altfel pierdem timp şi oportunităţi.

► Unul dintre obiectivele clare pentru viitor este reducerea costului energiei în Europa şi în România. Acesta este unul dintre scopurile mele. Dar nu poţi face acest lucru cu o baghetă magică.

Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui României pentru relaţia cu mediul de afaceri:

► Există oportunităţi fantastice, dar trebuie să acţionăm. Sectorul privat trebuie să accelereze, iar pe de altă parte, trebuie să analizăm capacitatea noastră administrativă de a absorbi fondurile disponibile. Aici întâmpinăm probleme serioase legate de lipsa de competitivitate şi, foarte des, şi acesta este un aspect care ne diferenţiază de Polonia, lipsa de pragmatism.

► Avem acum 150 de miliarde într-un program SAFE, pe înarmare. Am inclus în PNRR foarte multe programe care nu erau mature, şi atenţie, SAFE este tot pe patru ani. Industria de înarmare este un motor extraordinar care se turează. În industria de apărare avem atât companii de stat, cât şi private. Oportunitatea este extraordinară, dar trebuie să ne mişcăm rapid şi să încheiem parteneriate.

► Cred că Europa începe să se trezească. Am fost la Consiliul European acum câteva zile şi sentimentul este că Europa începe să se trezească. S-a discutat la Consiliul European despre faptul că trebuie să accelerăm simplificarea şi debirocratizarea, exact aceasta a fost tema.

► Modelul de cheap labor force nu ne mai ajută şi nici nu ar trebui să ni-l mai dorim. Lumea se schimbă. În România, din punctul meu de vedere, am fost mult prea mult timp dominaţi de mentalitatea „what's in it for me“, atât în politică, cât şi în antreprenoriat şi educaţie. Acest model trebuie să se schimbe fundamental. Trebuie să ieşim din logica „Ce am eu de câştigat?“ şi să ne îndreptăm spre „Ce putem face împreună?“.

Tánczos Barna, ministrul finanţelor:

► Voi face tot posibilul ca anul acesta Codul Fiscal să nu sufere modificări semnificative, adică să nu apară impozite noi şi să nu crească taxele existente. Ne vom baza pe veniturile estimate, prognozate şi colectabile, astfel încât să menţinem stabilitatea sistemului fiscal până la sfârşitul anului.

► Se vede foarte clar că sistemul de colectare a taxelor şi impozitelor pe resurse umane, pe salarii, pe venituri, funcţionează. Modificările de la guvern, se reflectă imediat în încasările din impozitul pe salarii, încasări pe CAS, CASS. Este un semnal bun.

► Dacă ne uităm la programul de şapte ani, fondurile structurale UE 2014-2021, avem o rată de absorbţie de 98%. Aceasta este o statistică oficială, deci nu mai poate spune nimeni că România nu face absorbţie.

► Foarte mulţi antreprenori români se mulţumesc cu prea puţin. După ce ajung la un nivel, încep să stagneze. Nu vor să crească şi mai mult, nu vor să iasă din România să cucerească pieţele de afară, nu vor să arate că sunt performanţi şi în afară, deşi ar avea capacitatea şi instrumentele necesare.

► Vin de la o înfiinţare de bancă, un moment festiv în care BID, Banca de Investiţii şi Dezvoltare, s-a lansat oficial şi avem încă un instrument pentru a putea ajuta IMM-urile, inclusiv să iasă din România şi să facă investiţii afară.

► Sunt foarte multe ţări, chiar vecine României, care fac acest lucru: ajută investitorii să meargă afară, să cucerească alte pieţe. Trebuie să avem mai multă încredere în noi înşine şi să ne dorim mai mult, ca antreprenori, să cucerim alte pieţe, să facem mai multe investiţii şi, atunci, cu siguranţă, lucrurile vor merge mai bine.

Anna Grabowska, director general al Zabka Internaţional, companie poloneză din retail, prezentă în România sub brandul Froo:

► Am intrat pe piaţa din România anul trecut, prin achiziţia pachetului majoritar al unui distribuitor angro, Dream Daniel Distributi, şi, în paralel, ne-am dus şi în zona de retail. În prezent, avem aproape 90 de magazine în Bucureşti şi Piteşti, sub brandul Fru, deoarece am considerat că Zabka nu se potriveşte în română.

► Sunt foarte optimist că, în aceste vremuri dificile, putem transforma dezavantajele în avantaje. Indiferent cu ce idee nouă se trezeşte Donald Trump, pentru Europa acest lucru este un semnal de trezire. Şi este un lucru pozitiv. Cel puţin ştim că economia europeană, în ansamblu, este puternică, vastă şi ne putem baza pe propriile resurse.

► În ceea ce priveşte modelul economic, este important să menţionăm că investiţiile străine din Polonia şi România, de-a lungul anilor, au contribuit la integrarea ţărilor noastre în lanţul global de aprovizionare. Totuşi, nu acoperim începutul acestui lanţ, adică cercetarea şi dezvoltarea (R&D). Asta înseamnă că ne lipsesc inovaţia şi capacităţile necesare pentru a dezvolta lucruri noi, nu doar pentru a le produce conform unor reţete predefinite.