• Leu / EUR4.7556
  • Leu / GBP5.5125
  • Leu / USD4.2732
Special

Recensământul, doar vârful aisbergului. România nu mai ştie să se numere. Câţi români? Câţi bugetari? Câte companii de stat? - Greu de răspuns

Autor: Iulian Anghel

2 nov 2011 5807

Recensământul s-a încheiat, dar controversele abia încep să apară. Prost organizat, el nu reprezintă decât suma confuziilor introduse în societate de instituţiile statului. Lipsa de competenţă a clasei politice, care insistă să-şi numească oameni în posturi-cheie din administraţie, în mod normal rezervate tehnicienilor, a fost ilustrată anul acesta nu numai prin bâlbâielile de la referendum.

Ziarul Financiar a arătat că Guvernul nu ştie câţi bugetari există, fiind date contradictorii, câţi funcţionari lucrează pentru fonduri europene, că există confuzii privind numărul de contracte de după apariţia Codului muncii sau că Ministerul Economiei nu ştie care sunt primii 100 de exportatori.

În ceea ce priveşte recensământul, acesta s-a încheiat ieri prin anunţarea de către Statistică a unui număr de 19. 599.506 persoane şi a 8.387.153 de locuinţe recenzate. Cele 19,5 mil. de persoane nu înseamnă însă populaţia României din 2011, aşa cum s-a grăbit Statistica să precizeze imediat printr-un comunicat, ci doar persoanele recenzate. Datele provizorii despre populaţie vor fi aflate la începutul anului vi­itor: "Numărul persoanelor recenzate nu este egal cu numărul de persoane cuprinse în populaţia stabilă a României deoarece: nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda autoînregistrării; nu cuprinde persoanele din spaţiile colective de locuit; nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MApN, MAE, MAI etc.; include parte din persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodăriei din ţară)".

Vom şti aceste lucruri în ianuarie, în funcţie de variabilele amintite. De ce au fost introduse ele? Statistica nu a explicat ieri.

Confuziile precum cele privind obligativitatea CNP au fost asumate la nivelul INS, dar nu şi al Ministerului de Interne, care a coordonat recensământul. "Multe confuzii sunt întreţi­nute. Este mult mai convenabil să fie raportate cifre mai mici ale deficitului bugetar sau ale şomajului. Mai sunt şi unele confuzii care derivă din incompetenţă", spune Liviu Voinea, de la Grupul de economie aplicată.

Voinea a amintit confuziile legate de investiţiile străine, unde există trei genuri de raportări, cele legate de diferenţa de creştere economică - nivel de trai.

În Statele Unite salariile bugetarilor sunt comunicate cu nume, prenume şi funcţie. În România a fost nevoie de mai mulţi ani de insistenţe, inclusiv din partea ZF, pentru ca salariile bugetarilor să fie făcute publice. Atunci s-a văzut că unii dintre consilieri aveau, practic, venituri mult mai mari chiar decât miniştrii şi de aici întrebarea: este normal ca un ministru să ia mai puţin decât sub­alternul său?

Dar multe alte întrebări nu-şi găsesc încă un răspuns.

În contextul discuţiilor privind fondurile europene, ZF a so­licitat Guvernului numărul de an­gajaţi pe fonduri europene, iar Guvernul nu a putut să-l co­mu­nice. Şi în privinţa tuturor anga­jaţilor la stat sunt probleme. Pentru că INS şi Ministerul Finanţelor ţin separat două "registre" şi, evident, numără după metode diferite.

Ministerul de Finanţe spune că există 1,36 milioane de bugetari, cei de la Institutul Naţional de Sta­tistică 1,1 milioane. De unde dife­ren­ţa? Din raportări dife­rite. Atunci la ce instituţie ne raportăm în momentul în care Gu­vernul transmite că a redus schema bugetară cu "X" număr de angajaţi?

În privinţa cifrei şoma­ju­lui, aceleaşi raportări di­ferite. În România exis­tă două rate ale şo­ma­ju­lui: cea calculată în fie­ca­re lună de Agenţia Na­ţio­na­lă pentru Ocupa­rea Forţei de Muncă (ANOFM) şi cea pu­bli­ca­tă trimestrial de către INS, adică rata BIM (Biroul Interna­ţional al Muncii). Rata ra­por­tată de ANOFM se calcu­lea­ză pe baza

de­claraţiilor persoa­ne­lor care se înscriu la agen­ţiile pentru ocu­­pare, iar cea a INS se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gos­podării şi care include şi persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se în­scriu la agenţiile pentru şomeri. De aici pa­ra­doxuri precum acela că rata şo­ma­jului scade, dar cea a angajărilor nu creşte.

La Ministerul Fi­nan­ţelor se discută despre deficitul bu­ge­tar "pe cash" sau pe ESA. Euro­stat, oficiul de statistică a Uniunii Euro­pene, a pus problema cu câteva luni în urmă, când INS i-ar fi oferit date ero­nate despre deficitul bu­ge­tar al Ro­mâ­niei în 2010. Între timp, Eu­rostat şi-a retras observaţiile, dar pro­blema ră­mâ­ne şi ea este aceea că date care nu tre­buie puse sub semnul întrebării sunt.

Ieri a expirat termenul-limită până la care firmele trebuia să depună online no­ua aplicaţie de înregistrare electro­ni­că a salariaţilor (REVISAL) la inspec­to­ratele teritoriale de muncă. Însă cu o zi înainte parolele nu funcţionau, iar acest lucru i-a determinat pe anga­ja­tori să formeze din nou cozi la ghişee.

Recensământul încheiat este doar vârful aisbergului unui fapt îndelung demonstrat: România nu mai ştie să se numere

La Guvern se discută de ani de zile despre restructurarea companiilor de stat. Despre reducerea pierderilor lor. Dar introducerea managementului privat întârzie. Mai mult, şi aici există date diferite. Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional ca lista com­paniilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul defi­ci­tului bugetar să fie semnificativ re­strânsă, de la 30 la doar 10 societăţi mari. Pe cele mari le ştim. Dar pe cele mici? Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, într-o declaraţie recentă: "În acest moment, nimeni nu ştie câte com­pa­nii de stat sunt în economie. Noi am iden­tificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Nu­mă­rul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent".

În privinţa pensiilor există şi aici multe bătăi de cap pentru că datele de bază nu comunică între ele. Oficiile de pensii nu au date de la evidenţa populaţiei şi de aici confuzii.

Pot să fie eliminate confuziile?

"Unele confuzii pot să fie eliminate prin educaţie financiară sau prin creş­te­rea nivelului de competenţă al fac­to­ri­lor de decizie", spune Liviu Voinea.

10 întrebări la care România se chinuie să răspundă

1. Câţi români sunt?

2. Câţi bugetari sunt în România?

3. Câţi angajaţi se ocupă de gestionarea fondurilor europene?

4. Care sunt pierderile firmelor de stat şi câte sunt ele?

5. Care este cu adevărat cea mai mare companie*?

6. Care sunt primii 100 de exportatori?

7. Care este preţul caselor?

8. Care este adevăratul deficit bugetar?

9. Câte contracte de muncă s-au semnat după introducerea Codului muncii?

10. Câte tractoare sunt în România?

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7556
Diferență: 0,1769
Ieri: 4.7550
Azi: 4.2732
Diferență: -1,2388
Ieri: 4.2719
Azi: 5.5125
Diferență: 3,5795
Ieri: 5.5278
Azi: 4.3243
Diferență: -0,6867
Ieri: 4.3002