♦ România să iasă din zona lanţului în care suntem undeva la bază – producem materie primă, care este folosită în alte industrii şi astfel pierdem plusvaloare. ♦ Reindustrializarea se poate face doar având o gândire de viitor. Trebuie să ne uităm cum vor arăta următorii 20 de ani în contextul economic european şi românesc.
Companiile au nevoie de predictibilitate pentru a implementa strategiile de dezvoltare dar şi de resursă umană cu competenţe pentru fiecare sector din industrie iar statul trebuie să asigure contextul, adică legislaţia potrivită, este concluzia speakerilor care au participat la evenimentul Reindustrializarea României. „2022, Momentul adevărului, ce facem cu industria?“, realizat de ZF în parteneriat cu ROCA Industry, Liberty, Enel X şi REI.
„Reindustrializarea va aduce competitivitate pe producţie, produse mult mai bine definite şi mai calitative, care se pot lupta cu produsele oricărui producător european. Scopul ar fi ca produsele româneşti să fie prezente pe piaţa internaţională“, a declarat în cadrul evenimentului Liviu Stoleru, CEO, ROCA Industry. El a mai precizat că factorii care te opresc în a decide să faci o investiţie nouă sunt timpii de aşteptare şi birocraţia. „Capacitatea de a face reindustrializare în mod real aparţine jucătorilor privaţi. Doar aceştia îşi pot asuma acest rol. Statul trebuie să asigure contextul, adică legislaţia potrivită (...) Părerea mea este că reindustrializarea se poate face doar având o gândire de viitor. Trebuie să ne uităm cum vor arăta următorii 20 de ani în contextul economic european şi românesc“, a declarat Stoleru.
Ajay Aggarwal, preşedinte al LIBERTY Steel Group Europa şi chairman of the board LIBERTY Galaţi, a spus că pentru a atrage noi investiţii este nevoie de mai multă infrastructură. „Dunărea este un dar de la Dumnezeu, dar infrastructura este foarte importantă pentru a face conexiunile. (…) Pe măsură ce această industrie se dezvoltă, va trebui să educăm oamenii. Noi angajăm în fiecare an câteva sute de oameni, dar nu este suficient şi cred că trebuie să schimbăm impresia despre industrie în general“.
Companiile îşi doresc predictibilitate. „Clienţii companii vor un calendar clar şi ghiduri în consultare ca să ştie cum îşi fac planurile de afaceri. Statul să îşi asume un calendar clar, scheme mulate pe nevoia reală. Pilonii pe care putem să facem relansarea economiei sunt infrastructura mare, să nu mai stai ore în vamă, infrastructura feroviară care este esenţială, toată Europa modernă merge pe căi ferate. Un alt pilon important sunt serviciile publice“, a spus Dan Bold, business development manager al REI.
Laurenţiu Brumaru, Head of sales and Marketing, Enel X Romania, a declarat că o corelare a industriilor va fi viitorul. „Cred că nu ar trebui să ne uităm la nişte industrii punctual, ci să vedem cum putem corela pentru a crea un grup de industrii. Mi-aş dori să încercăm să ieşim din zona lanţului trofic în care noi suntem undeva la bază – producem materie primă, care este folosită în alte industrii şi astfel, pierdem plusvaloare“.
Coloana vertebrală a dezvoltării unei economii este industria chimică, potrivit oficialului Chimcomplex. „Ceea ce a fost înainte de 1990 nu mai este în momentul de faţă.
Statul poate să ne sprijine în anumite finanţări, în domeniul protecţiei mediului, în pregătirea forţei de muncă, avem un plan de investiţii de 2,4 miliarde de euro până în 2024, investiţii prin majorare de capital, lansare de bonduri care fac jumătate din acest buget şi restul credite. Avem nevoie de forţă de muncă foarte calificată. Avem parteneriate cu Politehnica din Bucureşti şi IaşI“, a spus Virgiliu Băncilă, vicepreşedinte al Chimcomplex, grup care deţine platformele Borzeşti şi Oltchim, cel mai mare exportator cu capital privat românesc.
„Sunt trei piloni la care ne uităm, retehnologizare, digitalizarea, care nu mai este «nice to have» este «must» dar şi creşterea competenţelor resurselor umane“, a spus Adrian Butuc, CEO Bico Industries.
Schimbarea în business trebuie să vină dinspre o mai bună comunicare la nivel de business, este greu să fii capitalist dar să aştepti să facă statul strategia, noi trebuie să ştim ce este de făcut, la nivelul unei industrii de nişă lipseşte această asociere între companii, este de părere Radu Burnete, executive director al Confederaţiei Patronală Concordia.
Trei sectoare pe care România poate construi în următorii 20 de ani sunt industria alimentară de înaltă procesare, industria chimică şi cea a componentelor electronice, este de părere Ionuţ Ilie, General Manager Ice Cream at Unilever South Central Europe – Bucharest.
Florin Spătaru, ministrul economiei
► Cred că României îi lipseşte acest „single point of contact“, în momentul în care vine un investitor şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară decizia trenează şi atunci se orientează acest investitor. Poate să bată la alte uşi. Este o bătălie internă la nivelul UE pentru relocarea acestor investitori.
► Avem cel puţin un investitor mare care îşi va declara opţiunea, suntem în discuţii cu mai multe companii, discutăm în mod regulat de solicitări de informare privind potenţiale investiţii, ne uităm la posibilitatea de relocare nu doar din Ucraina, Belarus şi Rusia dar la fenomenul mare de relocare inclusiv din zona asiatică.
► Industria auto este unul din pilonii principali ai industriei româneşti. Au fost programe în domeniul bateriilor şi pe micro electronică, primul program l-am ratat.
► Reindustrializarea este o prioritate şi o oportunitate, vedem o întrerupere a lanţurilor de aprovizionare, vedem că UE şi-a setat anumite obiective, dezvoltare sustenabilă, energie verde, producţie, nu poţi să dezvolţi aceste lanţuri de aprovizionare când te bazezi pe achiziţia de materii prime dintr-o zonă care nu funcţionează după aceste principii. Am iniţiat împreună cu ataşaţii economici din ambasade această comunicare pentru a atrage investiţii mari. Un investitor mare atrage zeci, sute, mii de investitori mici, acest factor de multiplicare este esenţial în dezvoltarea industrială a României. Sprijinirea unor astfel de investitori este posibilă cu condiţia de-a crea factorul de multiplicare, statul nu face decât să finanţeze o investiţie majoră având venituri prin acest factor de multiplicare, a mai spus ministrul.
► Multe state au creat o cursă a finanţărilor, asigurând linii de finanţare pentru anumite direcţii. România are capabilitatea de-a veni cu un plan customizat pentru fiercare investitor, să găsim soluţii pentru anumite direcţii, aceasta poate deveni mai atractivă decât o soluţie generică, a mai spus el.
► Cred că industria IT, cu toate componentele pe care le conţine este un sector în care trebuie să ne concentrăm. În 2022 industria arată diferit faţă de 1990, avem alte componente care duc la asigurarea produselor pe care le consumăm în fiecare zi. Noi am venit cu această zonă, cu zona conţinutului digital, a industriei de înaltă tehnologie, ce trebuie să fie dezvoltată.
Virgiliu Băncilă, vicepreşedinte al Chimcomplex
► Statul poate să ne sprijine în anumite finanţări, în domeniul protecţiei mediului, în pregătirea forţei de muncă, avem un plan de investiţii de 2,4 miliarde de euro până în 2024, investiţii prin majorare de capital, lansare de bonduri care fac jumătate din acest buget şi restul credite. Avem nevoie de forţă de muncă foarte calificată, şefi de proiecte. Avem parteneriate cu Politehnica din Bucureşti şi Iaşi, finanţăm studenţi, dar nu sunt suficiente aceste lucruri.
► Cifra de afaceri a crescut semnificativ în primele cinci luni şi exporturile cresc, nu sunt pieţe noi, am redirijat anumite cantităţi, ne-a avantajat creşterea semnificativă la unele produse, de exemplu la sodă caustică preţul a crescut de trei ori faţă de anul anterior.
► Coloana vertebrală a dezvoltării unei economii este industria chimică. Ceea ce a fost înainte de 1990 nu mai este în momentul de faţă. În industria chimică lucrează peste 100.000 de oameni, cifra de afaceri este de 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro se fac în ţară) şi 10 miliarde de euro s-au importat. Guvernanţii ar trebui să se gândească că este cazul ca industria chimică să fie dezvoltată. Produsele care se realizau în România înainte se realizează acum în cantităţi foarte mici, acestea ar fi direcţiile de dezvoltare ale chimiei şi petrochimiei.
► Chimcomplex Borzeşti este singura unitate care a rezistat în aceşti ani, în 2018 am reuşit să preluăm activele de la Oltchim, am devenit o companie mai mare, suntem cea mai mare companie cu capital românesc şi cel mai mare exportator cu capital românesc. Avem un program de dezvoltare a acestei industrii chimice, am făcut documentaţie, plecăm de la principiul că ceea ce putem face noi să facem singuri, să nu ne aşteptăm la nimeni să ne ajute, măcar să nu ne încurce.
Radu Burnete, executive director al Confederaţiei Patronale Concordia
► Resursa umană este o problemă cu care ne confruntăm, capital începem să avem, există finanţare, dar pe partea de forţă de muncă avem o problemă. Dacă nu investim în educaţie nu putem să ne industrializăm dacă oamenii nu sunt pregătiţi în aceste tehnologii noi.
► În Olanda există 215 asociaţii sectoriale care discută cu guvernul ce fel de investiţii vor să atragă, trebuie să avem şi noi o astfel de infrastructură sofisticată, companiile mari au lecţia asocierilor, aş vrea să văd antreprenori români venind împreună pentru că pot face lucruri împreună. Schimbarea în business trebuie să vină dinspre o mai bună comunicare la nivel de business, este greu să fii capitalist dar să aştepti să facă statul strategia, noi trebuie să ştim ce este de făcut, la nivelul unei industrii de nişă lipseşte această asociere.
► Este nevoie ca firmele să îşi suflece mânecele în povestea cu învăţământul vocaţional. Avem nevoie de educaţie umanistă în România, să te poţi adapta, să înveţi cum să înveţi, tehnologiile se schimbă foarte mult. Trebuie să înţelegi ce se întâmplă cu industria în care lucrezi, să faci pasul de respecializare, companiile pot ajuta, trebuie să devenim mai specializaţi în cum facem învăţământ educaţional.
Adrian Butuc, CEO, Bico Industries
► Industria materialelor de construcţii se uită spre eficienţă energetică, eficientizarea costurilor, nu există producător care să ignore zona de consum energetic. Sunt trei piloni pentru reindustrializare, viziunea pe care o avem este foarte importantă. Niciodată nu ne comparăm doar cu concurenţii locali, încercăm să vedem ce au făcut cei din vestul Europei, nu vrem să copiem sau să facem un remake, vrem să îi depăşim, etalonul nostru în business este cum putem să fim mai buni. Sunt trei piloni la care ne uităm, retehnologizare, digitalizarea, care nu mai este „nice to have" este „must" dar şi creşterea competenţelor resurselor umane. Obiectivul organizaţiei este să devenim mai buni în fiecare zi.
► Noi am finalizat în martie achiziţia unui centru de producţie în Republica Moldova, eram în top zece producători, ne-am unit cu echipa din Republica Moldova şI asta ne-a propulsat în top 5. Eram la 35% export, am intuit că va creşte exportul şi ne-am uitat către un partener. Cu calitatea produsului şi inovaţie câştigi pieţele. Trebuie să profităm de sectorul IT, avem un bazin de softişti incredibibil, nu suntem digitalizaţI în fiecare ramură din economie. Tinerii trebuie să înţeleagă că este datoria lor să contribuie la dezvoltarea României. Poate ar trebui ca liderii organizaţiilor să meargă mai des în şcoli, tinerii trebuie să vadă puterea exemplului.
Ajay Aggarwal, preşedinte, LIBERTY Steel Group Europa şi chairman of the board, LIBERTY Galaţi
► Avem nevoie ca România să crească. Avem nevoie de oameni. Pe măsură ce această industrie se dezvoltă, va trebui să educăm oamenii. Noi angajăm în fiecare an câteva sute de oameni, dar nu este suficient şi cred că trebuie să schimbăm impresia despre industrie în general.
► Oţelul sau industria nu se referă doar la fabricarea produsului şi la munca fizică. Există vânzări, conturi, finanţe, energie şi aşa mai departe. Trebuie să îi facem pe oameni să vadă din nou industria ca pe ceva atractiv.
► În prezent, avem circa 7.000 de angajaţi. Numărul lor trebuie să crească, iar forţa de muncă trebuie să fie din ce în ce mai tânără şi mai calificată.
► Principalele provocări sunt conflictul de la graniţă, preţurile la energie, dar cu toate aceste probleme, vin şi mari oportunităţi. Din punctul nostru de vedere, acestea sunt vremuri pentru o cale rapidă către oţel verde.
► Avem primul nostru proiect solar de 50 MW, care începe să se desfăşoare deja anul acesta la Galaţi, pe terenul nostru. Este o oportunitate uriaşă pentru România.
► Pentru a atrage noi investiţii, avem nevoie de mai multă infrastructură. Dunărea este un dar de la Dumnezeu, dar infrastructura este foarte importantă pentru a face conexiunile.
► Cred că industria va deveni automatizată, digitalizată şi ecologică. Acum 10-15 ani, nimeni nu vorbea despre asta, dar acum, „verde“ este un cuvânt în vogă.
Liviu Stoleru, CEO ROCA Industry
► Capacitatea de a face reindustrializare în mod real aparţine jucătorilor privaţi. Doar aceştia îşi pot asuma acest rol. Statul trebuie să asigure contextul, adică legislaţia potrivită.
► Factorii care te opresc în a decide să faci o investiţie nouă sunt timpii de aşteptare şi birocraţia.
► Părerea mea este că reindustrializarea se poate face doar având o gândire de viitor. Trebuie să ne uităm cum vor arăta următorii 20 de ani în contextul economic european şi românesc.
► Reindustrializarea va aduce competitivitate pe producţie, produse mult mai bine definite şi mai calitative, care se pot lupta cu produsele oricărui producător european. Scopul ar fi ca produsele româneşti să fie prezente pe piaţa internaţională.
► Generaţiile tinere sunt tot responsabilitatea statului din punct de vedere al educaţiei şi al adaptării lor la piaţa muncii.
► Reindustrializarea înseamnă un efect negativ semnificativ mai mic asupra mediului. Statul român ar trebui să stimuleze acei oameni de afaceri care decid să investească în tehnologii moderne ce reprezintă, de fapt, poluatori mai mici decât tehnologiile vechi.
Laurenţiu Brumaru, head of sales and marketing, Enel X Romania
► Astăzi, zona de energie cred că este capabilă să suporte toată creşterea pe care industria din România o va face în perioada următoare. Tot ceea ce ar trebui să facem noi este fim o companie care să educe piaţa.
► Fără investiţii în zona de eficienţă energetică nu se poate. Din perspectiva noastră, vedem această perioadă ca pe o oportunitate. Devenind mai eficienţi, cred că putem deveni mai competitivi.
► Dacă acum câţiva ani, foarte multe investiţii în eficienţa energetică mergeau către zona de retail, încet-încet, lucrurile s-au schimbat. Avem contracte acum cu multe companii din industrie.
► Cred că nu ar trebui să ne uităm la nişte industrii puctual, ci să vedem cum putem corela pentru a crea un grup de industrii. Mi-aş dori să încercăm să ieşim din zona lanţului trofic în care noi suntem undeva la bază – producem materie primă, care este folosită în alte industrii şi astfel, pierdem plus valoare.
► Trebuie să găsim acel facilitator, care să ne ajute să punem lucrurile în ordine. Cred că această corelare a industriilor va fi viitorul. Cred că trebuie să avem din fiecare sector câte puţin, nu putem face faţă doar cu o industrie.
Dan Bold, business development manager al REI:
► Clienţii îşi doresc foarte mult predictibilitate de la autorităţi. Vedem un apetit mare al companiilor care doresc să îşI pregătească capacităţi proprii de producţie de energie electrică pe panouri fotovoltaice. Companii din producţie, procesare de alimente îşi pun panouri fotovoltaice. Bani avem în piaţă, ce ne lipseşte este ca statul să pună un cadru instituţional corect, antreprenorii/business-urile private sunt principalii jucători
► Proiectele sunt în construcţie, beneficiarii privaţi ştiu ce vor să facă, sunt multe industrii unde avem import masiv, prin urmare avem o cerere neonorată în piaţă. Prin urmare cred că dacă aş face o fabrică, eu, ca jucător, aş avea succes. Companiile vor un calendar clar şi ghiduri în consultare ca să ştie cum îşi fac planurile de afaceri. Statul să îşi asume un calendar clar, scheme mulate pe nevoia reală.
► Pilonii pe care putem să facem relansarea economiei sunt infrastructura mare, să nu mai stai ore în vamă, infrastructura feroviară care este esenţială, toată Europa modernă merge pe căi ferate. Un alt pilon important sunt serviciile publice, este greu să atragi oamenii din diaspora fără servicii publice. Este important ca statul să trateze contributorul ca un partener echitabil, omul se va simţi bine dacă este tratat cu respect..
► Este nevoie de consistenţa actului politic, oameni care să vină din mediul de business şi să ia decizii politice şi să avem partea de alocarea mai multor bani pentru sănătate şi învăţământ. Revoluţia să vină din fiecare din noi, fiecare să îşi facă treaba cum trebuie.
Ion Bican, managing director, CER Cleaning Equipment (Kärcher)
► Cred cu tărie că românii au calităţi foarte bune, dar este esenţial ca atunci când îi punem într-un anumit context să le oferim aceleaşi mijloace. Dacă au aceleaşi tehnologii, aceleaşi oportunităţi ca cei din vest, este clar că vor performa.
► Circa 90% din aspiratoarele grupului Kärcher sunt fabricate la Curtea de Argeş. Trebuie să ne asigurăm că există aceleaşi condiţii. Noi am crescut producţia cu 50% faţă de anul trecut şi vom investi peste 10 mil. euro anul acesta.
► Există impedimente, dar convingerea mea este că nimic nu este imposibil.
► Problema educaţiei, a resursei umane este esenţială. Suntem în faza în care avem multe proiecte pe care putem să le dezvoltăm, dar în care avem nevoie de anumite competenţe cheie, ce nu se găsesc, iar unele dintre ele nu sunt dezvoltate nici în cadrul facultăţilor.
► Există un impact direct al războiului în business pentru că grupul vindea 10-15% din producţie în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pe de altă parte, este vorba şi despre impactul indirect al preţului materiilor prime, dar şi de incertitudine şi componenta emoţională – avem sute de angajaţi în Rusia, Ucraina.
► Lumea nu va mai fi cum a fost acum 20 de ani. Trebuie să ne adaptăm foarte repede. Orice criză, pe cei tari îi va face şi mai tari, însă pe cei slabi îi va pune într-o situaţie şi mai complicată.
►Avem nevoie de predictibilitate. Orice decizie majoră trebuie să fie anunţată şi dezbătută cu cel puţin şase luni înainte.
Ionuţ Ilie, general manager, Ice Cream at Unilever South Central Europe – Bucharest
► Avem nevoie de politici publice conectate la viitor pe care acum nu le simţim şi nu le vedem.
► Dincolo de piaţa mică, unde concurezi cu vecinii tăi, cu prietenii şi cu industriile cu care faci afaceri, există şi piaţa mare. Atunci, lipsa de infrastructură te pune în poziţia de a avea costuri logistice foarte mari.
► Avem acest exod mare de oameni care din păcate nu se mai întorc în ţară. Noi avem două fabrici în zona Prahova, unde deja lipsa de forţă de muncă se simte. Oamenii sunt plecaţi în Italia, Spania sau Germania. Din păcate, nu cred că avem o soluţie în această zonă.
► Oamenii nu mai vin să muncească doar pentru pachetul salarial atractiv. Vin pentru uşurinţă în lucru cu administraţia, pentru infrastructură educaţională şi pentru săntate.
►Trei sectoare pe care putem construi dezvoltarea României în următorii 20 de ani sunt industria alimentară de înaltă procesare, industria chimică şi cea a componentelor electronice.
► Am pus pe hold nişte investiţii în pandemie, dar există acum un plan de investiţii în Ploieşti. în Betty Ice există un plan de investiţii care acoperă 9 mil. euro şi vine din mai multe direcţii: nevoia de extindere a fabricii şi un upgrade de mediu şi calitate.
► Pentru a fi un business industrial profitabil, avem nevoie de predictibilitate, instituţii publice înalt profesionalizate, infrastructură şi forţă de muncă.âââ
Adrian Sandu, ACAROM
► Gradul de multiplicare în industria auto în economie este de 1 la 5 şi 1 la 7. Industria auto are 230.000 de angajaţi direcţi, deci în total un milion de angajaţi ţin de industria auto şi cu sectoarele conexe. Cifra de afaceri se ridică la 27,5 mld euro, industria auto a ajuns la 30% din exporturile naţionale. l În acest moment nu există maşină produsă în Europa care să nu aibă măcar o componentă produsă în România, chiar şi Ferrari sau Bugatti au cel puţin o componentă produsă în România. Din cauza lipsei forţei de muncă în industria auto salariile au început să crească, sistemul de compensare bonusare este extrem de motivant, sunt bonusuri de producţie, veniturile au crescut, creşti competitivitatea creşti şi veniturile. Dacă producătorul de vehicule declară intenţia că va fabrica un anumit model atunci producătorul de componente îşi adaptează procesul de fabricaţie. Există o competiţie acerbă între producătorii de subansamble. Vedem deja maşina viitorului pe şosele, maşini hibride, electrice.
► Tranzitul în vămi este îngreunat pentru că nu suntem membri Schengen, portul Constanţa începem să ştim să îl folosim acum, avem Dunărea care poate fi canal de transport principal, dar mai trebuie dragată şi ea să nu îngreunăm transportul, mai avem nevoie de infrastructara de educaţie.
Ioan Călinescu, profesor, Facultatea de Chimie Aplicată şi ştiinţa Materialelor, Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB)
► Problema forţei de muncă este reală. în acest context, noi am fost tot timpul deschişi către parteneriatul cu industria.
► În general, în procesul de învăţământ, studenţii se duceau în practică peste tot şi era obligaţia fiecărei unităţi industriale să îi managerieze, să îi consilieze, să îi ajute. Acum, relaţia dintre universitate şi societăţile comerciale se construieşte mai greu, dar atunci când se construieşte, rezultatele sunt foarte bune.
► Este foarte important ca această colaborare să pornească încă din procesul educaţional. Astfel, această legătură creşte, iar şansele de a oferi o forţă de muncă calificată cresc şi ele. Dacă am avea o legătură suficient de puternică între univeristăţi şi agenţii economici, atunci lucrurile ar merge ceva mai bine.
► Locurile de muncă în chimie nu sunt neapărat foarte atractive pentru tineri. Ca să devină atractive, este nevoie de crearea unor serii de avantaje economice din partea societăţilor comerciale.
►În facultate la noi, absolvenţii sunt circa 150-200. în anul întâi intră 250-300. Un sfert dintre ei pleacă în străinătate. Dintre cei care rămân în ţară, maxim jumătate dintre ei lucrează în domeniul studiat.
► Nu poţi vorbi despre reindustrializare, despre menţinerea şi atragerea forţei de muncă, dacă nu vorbeşti şi despre sistemul de educaţie. Inclusiv pregătirea care trebuie să fie mai bună în sistemul educaţional este tot o rotiţă din acest întreg angrenaj. Legătura dintre învăţământ şi unităţile productive trebuie realizată fizic şi practic.
Cosmin Buzăianu, actionar, fabrica de ambalaje Electric Focşani
► Pandemia ne-a arătat ce defecte aveam – înainte comercializam doar produse făcute de noi în România. Am început să distribuim, astfel, şi produsele pe care nu le fabricăm aici. Am încercat să lucrăm cu ţări din apropiere.
► Toate investiţiile pe care le-am făcut în perioada aceasta s-au bazat pe economia circulară, pe folosirea materialului reciclat. Am investit în sisteme de stocare şi amestecare a materialului reciclat şi în sisteme de coextrudare.
► Pentru a exporta în străinătate, avem nevoie de capacităţi mult mai mari de producţie. Businessul nostru este dezvoltat pentru consumul intern şi pentru concurenţa de aici.
► Avem nevoie de o nouă fabrică pe care sperăm să o începem anul următor. Ar fi nevoie de un buget de aproximativ 5 mil. euro pentru această fabrică.
► Suntem optimişti în ceea ce prieşte forţa de muncă. Am adus oameni şi din afară, din India şi Turcia.
► Singurele nevoi ale noastre, unde sunt implicate şi autorităţile, ar fi accesul la fonduri, să nu mai dureze ani de zile până le obţinem şi să avem mai multe parcuri industriale.
