♦ La 107 kilometri de Bucureşti, dintre care 80 pe autostrada 3 şi centura Ploieştiului, o uzină îngheţată în timp îşi caută un nou destin. Automecanica Moreni, fostul gigant care producea transportoare blindate pentru armata română, a rămas cu 300 de angajaţi din peste 4.000 câţi avea în perioada de glorie ♦ Acum, un proiect românesc promite să rescrie istoria: VLAH, Vehiculul de Luptă Autonom Hidramat, primul blindat ce ar putea fi fabricat integral în România după 1989 ♦ Miza depăşeşte însă producţia: dacă comenzile vor atinge 10.000 de unităţi, Mercedes-Benz promite să mute producţia de motoare în România ♦ CEC Bank a avut rol de finanţator principal, acoperind mai mult de jumătate din resurse, restul provenind din operaţiunile proprii ale companiei.
Într-o vineri de noiembrie, pe platforma industrială de la Moreni, unde dalele de beton crăpate şi trotuarele degradate amintesc de anii '80, se doreşte scrierea unui nou capitol în istoria industriei de apărare româneşti. BlueSpace Technology, o companie privată românească specializată în cercetare şi dezvoltare, a prezentat prototipul VLAH – o platformă modulară blindată de 10 tone, cu autonomie de 600 de kilometri şi viteză maximă de 110 km/h. Ar fi primul vehicul militar de acest tip proiectat şi construit integral în România după căderea comunismului, dacă din stadiul actual de prototip se va avansa la producţia de serie.
„Modul în care opinia publică a reacţionat la VLAH demonstrează cât de mare este nevoia unei astfel de platforme modulare care să ofere industriei de apărare româneşti flexibilitate, mentenanţă rapidă şi costuri rezonabile”, declară Constantin Pintilie, CEO BlueSpace Technology, în timp ce prezintă vehiculul aflat în configuraţie completă.
De la privatizări eşuate la parteneriat public-privat
Povestea VLAH nu ar fi fost posibilă fără sinergiile dintre sectorul privat şi industria naţională de apărare. Proiectul a început în 2022, când BlueSpace Technology a semnat un parteneriat cu firma slovacă Zetor Engineering, cele două companii deţinând împreună drepturile de proprietate intelectuală. Producţia va fi asigurată într-o asociere cu Uzina Automecanica Moreni, filială a Companiei Naţionale Romarm, însă pentru aceasta este nevoie de o comandă fermă.
„Uitaţi că VLAH-ul este astăzi în Automecanica Moreni şi n-ar fi ajuns aici probabil dacă nu aveam curiozitatea de a încerca să descopăr companiile româneşti care au în ADN-ul lor cercetarea şi dezvoltarea”, explică Ştefan-Radu Oprea, Secretarul General al Guvernului şi fost ministru al economiei. „Management privat într-o companie de stat înseamnă foarte multe, toată lumea are de câştigat.”
Automecanica Moreni are o istorie de peste cinci decenii în producţia de vehicule militare. Înfiinţată în 1969, uzina a produs peste 13.000 de transportoare blindate amfibii până în 2007. România şi fosta URSS erau, de altfel, singurele ţări din Pactul de la Varşovia care fabricau transportoare blindate pe roţi. Însă după 1990, producţia a scăzut dramatic – mai puţin de 100 de transportoare în 16 ani – iar numărul angajaţilor s-a prăbuşit de la 4.500 la aproximativ 300 în prezent.
Constantin Pintilie, CEO, BlueSpace Technology: „Tot în afară de cutie, suspensii şi transmisie, totul va fi făcut în România. Mercedes-ul promite că la o cantitate peste 10.000 de unităţi realizează o producţie în România”
Miza strategică: 10.000 de vehicule şi producţie de motoare Mercedes-Benz în România
Dincolo de simbolistica primului blindat românesc post-decembrist, proiectul VLAH are o miză industrială majoră. Constantin Pintilie explică faptul că Mercedes-Benz ia în calcul transferul producţiei de motoare în România dacă volumele vor depăşi 10.000 de unităţi. „Tot în afară de cutie, suspensii şi transmisie, totul va fi făcut în România. Mercedes-ul promite că la o cantitate peste 10.000 de unităţi realizează o producţie în România”, precizează CEO-ul BlueSpace Technology.
Cifra nu este întâmplătoare. În 2018, Armata Română a avansat o licitaţie pentru exact 10.000 de astfel de vehicule. „Nu ştim astăzi dacă au o nevoie similară sau nu, dar probabil că da – acest car de transport poate asigura protecţia militarilor în câmp de luptă”, adaugă Pintilie. Actuala configuraţie a vehiculului permite transportul a 5 persoane cu spaţiu de stocare sau 9 persoane în variantă cu spaţiu limitat.
Cabina oferă protecţie conform standardelor NATO pentru protecţie balistică şi contra minelor. „Deci putem, în varianta asta, să avem o producţie cu graniţele închise”, subliniază Constantin Pintilie, referindu-se la capacitatea de a produce integral în România în caz de conflict.
Finanţare privată cu sprijin bancar
Investiţia în proiectul VLAH a depăşit „mai multe milioane de euro”, conform lui Constantin Pintilie, care refuză să cuantifice suma exactă. „Nu e o sumă pe care să o contorizăm astăzi, pentru că scopul este fabulos – acea de a asimila tehnologie şi de a înţelege cum se face. Nu are un preţ.”
CEC Bank a avut rol de finanţator principal, acoperind mai mult de jumătate din resurse, restul provenind din operaţiunile proprii ale companiei.
Următorii paşi includ operaţionalizarea, testarea şi setarea parametrilor operaţionali. BlueSpace Technology îşi propune ca maşina să poată fi fabricată într-un ritm accelerat de aproximativ 200 de unităţi pe an.
La finalul primului trimestru din 2026, prototipul ar trebui să fie complet funcţional, moment de la care vor începe testările dinamice. Când producţia se va apropia de nivelul maxim anticipat, 180 de angajaţi ai celor două companii vor lucra pentru fabricarea VLAH.
Ştefan-Radu Oprea: Pentru că se poate şi în România ar trebui să devină marcă înregistrată a ţării noastre. Trebuie să ridicăm vălul de pe ochii decidenţilor şi să arătăm capacitatea reală a ingineriei şi inovaţiei româneşti
Programul european SAFE şi strategia industriei de apărare
Contextul european oferă oportunităţi suplimentare. Programul SAFE stimulează industria de apărare europeană prin achiziţii comune, cu condiţia ca 65% din producţie să fie realizată în Europa. „Legea cooperării industriale permite să definim interesul esenţial de securitate al României, conform articolului 346 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, explică Ştefan-Radu Oprea. „În baza legii din România, putem impune ca anumite componente, produse, proiecte să fie fabricate în România.”
Strategia naţională pentru industria de apărare, prima în 35 de ani, oferă cadrul legal pentru astfel de decizii. Aceasta a fost elaborată de grupul de lucru de la Ministerul Economiei în timpul mandatului lui Oprea şi permite, prin decizia CSAT, definirea acordurilor de cooperare industrială la fiecare achiziţie.
Gabriel Purcaru, primarul municipiului Moreni: Pe poarta fabricii Automecanica, de-a lungul anilor, au trecut peste 10.000 de oameni care şi-au desfăşurat activitatea aici. Cel mai mare număr de angajaţi pe care l-a avut fabrica în acelaşi timp a fost de 4.150
Pieţe externe şi independenţă strategică
BlueSpace Technology nu se bazează exclusiv pe comenzile interne. „Nu ne putem baza că cineva astăzi din România ne-ar da o comandă care ar acoperi această nevoie de a convinge marii producători să facă transfer. Ne focusăm pe a convinge diverşi clienţi externi din diferite puncte ale globului”, explică Constantin Pintilie.
Strategia companiei este de a căuta clienţi internaţionali pentru a demonstra potenţialilor parteneri că firma românească trebuie luată în seamă.
Compania cehă care furnizează suspensiile promite transfer de proprietate intelectuală în România, cutiile de viteze ZF se produc deja local, iar obiectivul final rămâne producţia de motoare Mercedes-Benz pe teritoriul naţional. „Pentru asta trebuie să ne atingem acest target minunat – pentru noi şi pentru ţară”, concluzionează Pintilie.
„Pentru că se poate şi în România ar trebui să devină marca înregistrată a ţării noastre. Trebuie să ridicăm vălul de pe ochii decidenţilor şi să arătăm capacitatea reală a ingineriei şi inovaţiei româneşti”, încheie Ştefan-Radu Oprea. Depinde acum de comenzi, de pieţe şi de voinţa politică dacă drumul de la Moreni va duce spre renaşterea industriei de apărare româneşti.
Moreni: un oraş care aşteaptă renaşterea industrială
Gabriel Purcaru, primarul municipiului Moreni, cunoaşte bine istoria uzinei care a definit oraşul. „Pe poarta fabricii Automecanica, de-a lungul anilor, au trecut peste 10.000 de oameni care şi-au desfăşurat activitatea aici. Cel mai mare număr de angajaţi pe care l-a avut fabrica în acelaşi timp a fost de 4.150”, rememorează edilul. Astăzi, Moreni are aproximativ 16.500 de locuitori, iar mulţi tineri au plecat în străinătate.
Administraţia locală vrea să pregătească terenul pentru reindustrializare. În parcul industrial din vecinătatea Automecanica lucrează deja peste 1.000 de angajaţi, iar un nou parc industrial este în curs de finanţare. Mai mult, există o pistă de testare care în trecut deservea autovehiculele fabricate aici şi care va fi readusă la standarde pentru testarea VLAH.
Transferul de competenţe între generaţii rămâne o provocare. „Cel mult 5-7 ani mai putem face transferul între generaţii”, avertizează primarul. Pentru a contracara această tendinţă, unul dintre cele două licee din Moreni a înfiinţat o clasă de învăţământ dual cu 24 de elevi care au făcut deja practică la Automecanica şi au văzut proiectul VLAH de la început.
