♦ O investiţie de peste 20 mil. euro, cea mai lungă linie de producţie din Sud-Estul Europei şi ambiţia de a exporta panouri sandwich cu vată minerală prin Portul Constanţa.
La aproape 64 de kilometri de Bucureşti pe autostradă – adică la jumătate de oră de la ieşirea pe A2 – şi la intersecţia dintre A2, DN3 şi DN3A, între Bucureşti şi Constanţa, o fabrică nouă îşi deschide porţile. TeraSteel, unul dintre primii trei producători de panouri sandwich – „cărămida“ proiectelor industriale, logistice şi comerciale – din România şi parte a Grupului Kingspan, lider mondial în soluţii de izolare şi anvelopare a clădirilor, a inaugurat sâmbătă, 28 februarie, cea de-a patra fabrică a sa – şi cea mai modernă de până acum.
Investiţia de peste 20 de milioane de euro – dintre care 8 milioane de euro reprezintă ajutor de stat – a fost realizată la Lehliu-Gară, în judeţul Călăraşi, într-un punct strategic pe harta logistică a României: acces pe drum rapid spre Constanţa, Bucureşti, Piteşti, Slatina şi Craiova, dar şi spre Moldova şi Ucraina. 61 de noi locuri de muncă, cea mai lungă linie de producţie din Sud-Estul Europei şi o ambiţie: să exporte panouri sandwich cu vată minerală prin inclusiv portul Constanţa spre Turcia, Dubai şi Emiratele Arabe Unite.
De ce Lehliu-Gară: gândire strategică
„Noi suntem unul dintre cei mai importanţi producători de panouri sandwich din România. Suntem top trei. Însă activăm foarte mult în nordul României. Acopeream sudul cu fabrica din Serbia. Însă am ajuns cu cele două fabrici la capacitate maximă de vreo 3 ani de zile“, explică Cosmin Pătroiu, CEO, TeraSteel, logica din spatele celei de-a patra fabrici.
Compania a evaluat patru - cinci locaţii şi a ales-o pe cea de la Lehliu-Gară, pentru motive care ţin de geografie şi de accesul la pieţe. „Constanţa cu Bucureştiul reprezintă 40% din piaţa de construcţii din România. Să fii cumva la mijloc e un mare avantaj. Apoi, portul Constanţa – expunerea la portul Constanţa pentru materia primă este foarte importantă. Accesul de aici spre Moldova românească, spre Republica Moldova, spre Bulgaria – este foarte facil“, adaugă Cosmin Pătroiu.
Gândirea strategică include şi perspectiva dezvoltării infrastructurii. Intrarea României în Schengen, autostrada A7 spre Moldova şi centura A0 a Bucureştiului creează, în viziunea CEO-ului TeraSteel, premisele unei explozii de cerere pe segmentul industrial. „Portul Constanţa e al doilea port ca mărime din Europa, după Rotterdam, şi nu îl valorificăm. Why not?“, îşi întreabă retoric Cosmin Pătroiu publicul prezent la inaugurare.
Mihai Gheaţă, secretar de stat, Ministerul Finanţelor:
Astăzi nu mai vorbim despre un şantier, ci despre o investiţie industrială reală care va contribui la dezvoltarea regională. Fiecare leu investit generează un efect de multiplicare între 4 şi 9.
260 de metri, dublu trăgător şi „Ferrari“: în inima fabricii
Turul fabricii de la Lehliu-Gară, ghidat de Cosmin Pătroiu, dezvăluie o infrastructură industrială construită pe altă scală faţă de fabricile existente ale companiei. Linia de producţie are 260 de metri liniari – dublu faţă de cea de la Bistriţa, care are 130 de metri. Este o linie combinată (combi), care poate produce atât panouri cu vată minerală, cât şi panouri cu spumă PUR/PIR – un modul pe care fabrica din Bistriţa nu îl are.
Tabla – materia primă – vine din surse multiple: Taiwan, India, Arabia Saudită, Turcia. Liberty Galaţi era un furnizor major, cu o pondere de 50%, însă situaţia combinatului a complicat acest flux. Fabrica are patru derulatoare de suluri de tablă, ceea ce permite continuitatea producţiei fără opriri – pierderea la schimbarea unui sul este de doar 5 metri, faţă de 80 de metri în alte configuraţii.
Tabla se profilează pentru rezistenţă – orice microprofilare adaugă rezistenţă structurală. Calitatea suprafeţei este critică: trebuie să fie fină, fără impurităţi, pentru că spuma sau vata trebuie să aibă aderenţă perfectă. Dacă se desprinde, panoul nu îşi face treaba – la presiunea vântului, poate cădea. „Totul e calculat inginereşte, nu după ureche – înălţimea clădirii, zona de zăpadă, zona de vânt“, explică Cosmin Pătroiu.
Vata minerală – cu densitate de minim 100 kg/mp – vine din Turcia şi din România, de la Ploieşti. Se taie şi se întoarce pentru a schimba orientarea fibrelor, ceea ce îi conferă rezistenţă. Trăgătorul dublu, de 42 de metri, este cel mai lung din România – la Bistriţa sunt 30 de metri –, iar viteza de producţie este cu 25% mai mare. „Acum e Ferrari“, spune zâmbind Cosmin Pătroiu.
Fabrica are două staţii de tăiere (la Bistriţa este doar una) şi poate produce panouri de până la 19,5 metri lungime – un avantaj major la clădirile industriale de mari dimensiuni, unde se reduce numărul de îmbinări.
Efectul Kingspan: „Anvergura este mult mai mare“
TeraSteel face parte din Grupul Kingspan din 2021. Achiziţia de la Grupul TeraPlast a fost finalizată pe 28 februarie – exact cinci ani înainte de inaugurarea fabricii de la Lehliu-Gară. David Kasik, Managing Director al Kingspan CEME (Central Europe & Middle East), a participat la eveniment şi a povestit cum s-a „născut“ această investiţie.
„Nu m-am întâlnit în toată viaţa mea cu cineva căruia să-i pese atât de mult de clienţi, de valoare, de calitate. Cosmin este un antreprenor adevărat. Mintea lui lucrează 24/7“, a spus David Kasik. „Într-o zi a venit şi a spus: David, trebuie să ne extindem, trebuie să ne creştem capacitatea, trebuie să servim clienţii mai bine. A pregătit un business plan fantastic, l-a prezentat proprietarului nostru, Gene Murtagh, care l-a aprobat imediat.“
Pentru Cosmin Pătroiu, apartenenţa la Kingspan schimbă perspectiva. „Se schimbă gândirea. Anvergura este mult mai mare. Probabil că încă gândim ca o firmă românească, este adevărat. Însă expunerea internaţională pe care o oferă Grupul Kingspan e fantastică.“
TeraSteel îşi propune acum să atace pieţe noi cu panouri de vată minerală: Turcia, Dubai, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită. „Avem producători de vată minerală în România, producem panouri în România, putem încărca foarte uşor din Portul Constanţa. Haideţi să vedem companii româneşti care exportă în Turcia! Noi tot timpul importăm din Turcia. Avem curajul să mergem în Turcia, în Kazahstan, Azerbaidjan“, îşi provocă retoric Cosmin Pătroiu publicul.
Provocări şi oportunităţi: forţa de muncă, carbonul şi Ucraina
Principala provocare rămâne forţa de muncă. „Deşi avem linii automatizate şi digitalizate, trebuie să învăţăm oamenii să nu greşească. Pentru că output-ul per persoană este foarte mare. Şi în momentul în care o persoană greşeşte, pierderea poate fi foarte mare“, spune Cosmin Pătroiu. Educaţia angajaţilor este un obiectiv central, cu transfer de know-how de la fabricile din Bistriţa şi Leskovac.
Mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) reprezintă o altă provocare. „Este un challenge pentru toată lumea, nu doar din punct de vedere al banilor, ci şi din punct de vedere al faptului că legislaţia nu este clară. Dar noi, ca o companie foarte mare, trebuie să provizionăm maxim. Şi asta, probabil, ne poziţionează ca fiind mai scumpi. Noi trebuie să lucrăm pe safe side“, explică CEO-ul TeraSteel.
Oportunitaţile? Sunt multiple: pieţele de export, proximitatea cu sudul României, dezvoltarea autostrăzii A7 spre Moldova şi, nu în ultimul rând, reconstrucţia Ucrainei. „Aşteptăm să vedem ce se întâmplă în Ucraina“, spune Cosmin Pătroiu, iar Mihai Gheaţă, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, confirmă: „Foarte probabil Ucraina, pentru că la un moment dat va trebui să înceteze şi războiul şi acolo va fi o piaţă importantă.“
Statul - partener sau obstacol?
Inaugurarea fabricii de la Lehliu-Gară a fost şi un moment de reflecţie asupra relaţiei dintre mediul de afaceri şi stat. Mihai Coteţ, vicepreşedintele Senatului, a spus că „statul trebuie să fie partener al investiţiei, şi nu obstacol. Predictibilitatea şi stabilitatea legislativă nu sunt privilegii pentru mediul de afaceri. Sunt condiţii pentru dezvoltare.“
Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a fost mai direct şi în replică a subliniat că „zeea ce dumneavoastră (Mihai Coteţ – n.red.) aţi spus sună foarte bine şi ar fi o variantă ideală – ca statul să fie partener. Din păcate, e repetent în continuare.“ Radu Moldovan a amintit că la deschiderea fabricii TeraSteel din Leskovac, Serbia, nu a participat niciun reprezentant de rang înalt al MAE, în condiţiile în care aceasta era prima companie cu capital integral românesc care deschidea o fabrică în afara graniţelor după 1990.
Mihai Gheaţă, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a explicat că schema de ajutor de stat a fost deblocată în 2022, după ce fusese blocată, şi că fiecare leu investit în astfel de proiecte generează un efect de multiplicare între 4 şi 9. „Concepţia de la Ministerul Finanţelor este că noi suntem parteneri de business – finanţe şi investitor“, a subliniat Gheaţă, adăugând că un nou pachet de relansare economică a fost adoptat recent.
Vasile Iliuţă, preşedintele CJ Călăraşi, a recunoscut că procesul de autorizare a fost complicat – „nu trebuie să le complice cineva, se complică natural“ –, dar că s-a reuşit într-o echipă, cu sprijinul primarului Iulian Acomei din Lehliu-Gară şi al arhitectului-şef al judeţului.
De la garaj la uzină: povestea TeraSteel
Cosmin Pătroiu a încheiat discursul de la inaugurare cu o fraza care rezumă parcursul companiei: „Am plecat dintr-un garaj – sau atelier, cum îi spunem noi – din Bistriţa. Am făcut o fabrică în Leskovac şi aici am creat o uzină. Fiecare metru pătrat de aici înseamnă ambiţia echipei noastre. Echipa TeraSteel, care suntem împreună de cel puţin 15, 20, 25 de ani.“
Radu Moldovan a pus lucrurile în perspectivă numerică: „Înţeleg că aţi atins anul trecut 90 de milioane de euro cifră de afaceri. În acest an, cu această nouă capacitate de producţie, pe care veţi face peste 6 milioane de metri pătraţi de panou sandwich – hai să nu facem un target foarte greu, la 150, dar la 115-125, Doamne ajută!“
Întrebat dacă mai are apetit pentru alte fabrici, Cosmin Pătroiu răspunde cu pragmatism: „Apetit există. Haiţi să facem şi pe aceasta să funcţioneze, să ne consolidăm poziţia în piaţă. De ce nu?“
TERASTEEL ÎN CIFRE
Cifră de afaceri 2025: 90 milioane euro (fabricile din România şi Serbia)
Angajaţi total: peste 230
Fabrici: 4 (Sărăţel, Bistriţa, Leskovac – Serbia, Lehliu-Gară)
Capacitate totală: peste 6 milioane mp panouri sandwich/an
Export: peste 50% din producţie, în 25 de ţări
Parteneri B2B: peste 800 anual, la nivel naţional şi internaţional
Parte din Kingspan Group: din 2021 – lider mondial în soluţii de izolare
Certificări: ISO 9001, 14001, 45001, ISO 37301:2021
DATE CHEIE – FABRICA TERASTEEL LEHLIU-GARÂ
Investiţie totală: peste 20 milioane euro (dintre care 8 mil. euro ajutor de stat)
Suprafaţă totală: 55.000 mp
Capacitate suplimentară: 1,8 milioane mp de panouri termoizolante/an
Linia de producţie: 260 metri liniari – cea mai lungă din Sud-Estul Europei
Tip linie: combi (PUR/PIR + vată minerală)
Angajaţi: 61
Energie verde: 1.300 panouri fotovoltaice, capacitate 550 kW (instalate de TeraPlast)
Pieţe deservite: Sudul României, Ucraina, Bulgaria, R. Moldova, Turcia, EAU, Arabia Saudită.
Mihai Coteţ, vicepreşedintele Senatului:
♦ Statul trebuie să fie partener al investiţiei, şi nu obstacol. Predictibilitatea şi stabilitatea legislativă nu sunt privilegii pentru mediul de afaceri. Sunt condiţii pentru dezvoltare.
♦ Fiecare loc de muncă creat aici înseamnă stabilitate pentru o familie. Fiecare metru pătrat produs aici înseamnă mai multă forţă industrială pentru România.
Vasile Iliuţă, preşedintele CJ Călăraşi
♦ Cosmin Pătroiu şi Grupul Kingspan au dat viaţă unui judeţ în care investiţiile au venit mai greu.
Cosmin Pătroiu, CEO, TeraSteel
♦ Constanţa cu Bucureştiul reprezintă 40% din piaţa de construcţii din România.
Să fii la mijloc e un mare avantaj. Portul Constanţa este al doilea port din Europa, după Rotterdam, şi nu îl valorificăm. Why not?“
David Kasik, managing director, Kingspan CEME
♦ Nu m-am întâlnit în toată viaţa mea cu cineva căruia să-i pese atât de mult de clienţi, de valoare, de calitate. Cosmin Pătroiu este un antreprenor adevărat. Mintea lui lucrează 24/7.
Radu Moldovan, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud
♦ Mă bucur că au avut curajul să fie prima companie cu capital integral românesc care se duce în afara graniţelor României. După cele patru fabrici, îţi las din nou o provocare, Cosmine.
