• Leu / EUR4.6540
  • Leu / GBP5.1867
  • Leu / USD4.1197
Special

România la 100 de ani. Brandurile româneşti vor fi de acum înainte sursa de creştere pentru companiile locale: „Sfătuiesc toţi antre­prenorii să-şi cons­truiască branduri şi să nu renunţe foarte uşor la ele”

România la 100 de ani. Brandurile româneşti vor fi de acum înainte sursa de creştere pentru companiile locale: „Sfătuiesc toţi antre­prenorii să-şi cons­truiască branduri şi să nu renunţe foarte uşor la ele”

Autor: Georgiana Mihalache

3 dec 2018 402

În an de Centenar, Ziarul Financiar a adunat la aceeaşi masă clasa de business din cele mai mari oraşe din România în seria de conferinţe dedicate brandurilor româneşti. Investiţiile în branding pot duce mai departe afacerile antreprenorilor români, chiar şi peste hotare, după ce până acum companiile locale au mizat pe producţie şi outsourcing, au susţinut cei peste 40 de antreprenori din judeţele Cluj, Iaşi, Constanţa şi Timiş, prezenţi la evenimentele ZF organizate cu sprijinul Raiffeisen Bank România.

Circa 700 de invitaţi au fost prezenţi în total în cele patru oraşe în care ZF a ajuns anul acesta cu evenimentul Branduri româneşti.

Companiile româneşti trebuie să meargă după consumatori în toate mediile în care sunt aceştia - online, offline, pe reţelele sociale, pentru a se putea diferenţia în lupta cu giganţii internaţionali, iar antreprenorilor români le mai lipseşte doar curajul să construiască branduri globale, au susţinut invitaţii prezenţi la evenimentele ZF.

„Mi se pare important de scos în faţă şi de apreciat un brand românesc, vrem să creăm perspective, sunt cei care au avut anduranţa, încrederea, curajul, voinţa de a rezista. Vedem şi valul de lupi tineri care vor să înveţe, să înţeleagă şi să facă mai bine, să ducă brandurile româneşti mai departe“, a spus Felix Daniliuc, director executiv al Raiffeisen Bank Ro­mâ­nia.

La evenimentele ZF au participat antreprenori, dar şi specialişti în bran­ding, care au spus că un brand se construieşte zi de zi, cu investiţii constan­te şi atenţie la consu­matori.

Printre temele de discuţie din cadrul eveni­mentelor ZF s-a discutat de fiecare dată despre lipsa forţei de muncă, o problemă comună pentru majoritatea antreprenorilor români.

Una dintre soluţiile propuse de speakerii de la conferinţele ZF pentru a atrage românii care au plecat în străinătate stă şi în puterea brandului companiilor româneşti de a atrage angajaţii. Dacă pentru companiile cu zeci de ani de experienţă în business investiţia în brand a venit după ce firma activa deja de câţiva ani, pentru antreprenorii aflaţi la început de drum în afaceri promovarea începe din prima zi de activitate.

Există însă apetit pentru afaceri româ­neşti şi nişe pe care să intre generaţia viitoare de antreprenori.

Antreprenorii care dezvoltă branduri puternice pe piata românească fac o investiţie pe termen lung în businessurile lor. Mai mult, ei pot comunica mult mai bine cu clienţii, iar acest lucru îi poate diferenţia în lupta cu marile comşpanii internaţionale.

În dezvoltarea unui brand, nu doar bugetul este important, ci şi creativitatea, iar produsul care ajunge la consumator trebuie să aducă ceva nou faţă de cele ale competitorilor.

În contextul crizei forţei de muncă, antreprenorii trebuie să se adreseze şi angajaţilor companiei, pe care să-i motiveze, iar un brand puternic este soluţia pentru a-i atrage.

„Sfătuiesc toţi antre­prenorii să-şi cons­truiască branduri şi să nu renunţe foarte uşor la ele. Este tendinţă acum să faci produse pentru alţii“, a spus Vasile Armenean, fostul proprietar al Betty Ice.

Pentru Dedeman, de exemplu, cea mai mare firmă antreprenorială din România, care a ajuns la afaceri de 1,4 miliarde de euro în 2017, secretul este comunicarea constantă cu clienţii.

Reprezentanţii companiilor încep să conştientizeze din ce în ce mai mult cât de importantă este vizibilitatea pentru businessurile pe care le conduc, dar şi faptul că oamenii din companii contribuie semnificativ la evoluţia brandului şi la cum este acesta perceput de către consumatori.

Brandul reprezintă singura salvare a companiilor locale care se află în competiţia cu firmele multinaţionale şi numai o poziţionare corectă poate asigura antreprenorilor români un loc în piaţă.

În ultimii ani, generaţia nouă de branduri româneşti s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, astfel că pe piaţă au apărut nume noi, care merg după consumatori acolo unde sunt, la târguri internaţionale sau la festivalurile de muzică şi reuşesc să capteze o nişă în domenii unde numele internaţionale domină.

 

 

TIMIŞOARA

Opera Naţională Română din Timişoara

 

 

Daniel Cîrstea, CEO Profi

►Valoarea brandului e dată de oameni şi de interacţiunea dintre ei, brandul îl face puterea echipei. Construirea brandului nu poate fi făcută peste noapte. Viitorul va fi al businessurilor mici, antreprenoriale care să aibă know-how dintr-o anumită zonă.

Horia Cardoş, director general Agroland

►Antreprenorii trebuie să dea un nume companiilor astfel încât clienţii finali să poată recunoaşte cu uşurinţă acel brand. Credem că produsele de calitate trebuie consumate în zona unde sunt produse, nu să cheltuim resurse.

Ioan Biianu, proprietarul grupului de companii Glissando

►Brandul e puternic pentru că am investit mulţi bani, răbdare şi suntem constanţi, imaginea, culorile sunt aceleaşi. Nişele sunt făcute pentru companii româneşti, unde găsim o nişă e important să o dezvoltăm.

Adrian Păşcuţă, director executiv al Agenţiei pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului

►Sunt peste 8.000 de firme care au semnat contracte prin programul Start-Up Nation şi au primit finanţare în prima ediţie, în ediţia a doua vor fi circa 10.000 de companii. La a doua ediţie sunt permise şi francizele.

Romeo Dunca, proprietarul Dunca Expediţii

►Cea mai mare pierdere a unei ţări nu sunt banii, clădirile. Puterea unei naţiuni stă în puterea celor care o alcătuiesc de a genera lucruri materiale. Aş dori României să poată să beneficieze de forţa românilor care pot să ridice ţara.

Ştefan Foldi, fondator Rawckers

►De fiecare data trebuie să fii atent la consumator şi să te adaptezi cerinţelor. Lucrăm în fiecare zi la construcţia brandului, înseamnă pasiune, muncă.

Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro

►Ne-am dezvoltat pe baza Facebookului şi a reţelelor de socializare. Ne-am promovat singuri. Majoritatea celor care ne trec pragul sunt tineri, dar nu numai. Tinerii vin să-şi discute afacerile la care se gândesc, vor să încerce, să devină avocaţi, doctori.

Codruţa Georgiu Lambrino, business unit manager la Cramele Recaş

►Trebuie să fii prezent pe canalele de comunicare, să mergi la consumator. Aş dori ca toţi care vor să devină antreprenori să vadă oportunitatea şi să profite de ea, să ştie că au un drum greu, dar aşa era şi în trecut.

 

 

CLUJ

Statuia lui Matei Corvin din Piaţa Unirii, Cluj-Napoca

 

Raul Ciurtin, fost acţionar Albalact

►Cred că un brand trebuie să îşi definească consumatorul şi să îşi ţină promisiunea. Brandurile româneşti au menirea să înţeleagă consumatorul din România mult mai repede ca brandurile străine. Este foarte important să poată identifica un român în spatele unui brand.

Marcel Borodi, CEO Net Brinel

►În spatele unui nume trebuie să existe un conţinut, iar în cazul nostru conţinutul s-a bazat pe IT şi perseverenţa de a face acelaşi lucru în aceeaşi piaţă. Transferul de imagine de la o reputaţie internaţională la una naţională a reprezentat un pilon pentru noi.

Felicia Tulai, proprietar Luna Solai

►Am identificat nevoia consumatorului de produse sănătoase şi am decis să încerc să creez un brand într-o piaţă în care uleiul, zahărul sau sarea nu erau legate de niciun fel de brand. Am încercat să dăm încredere consumatorului.

Levente Szell, director general Agrosel

►Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele. Un brand înseamnă un diferenţiator între produsele de calitate. Trebuie să creştem educaţia românilor de a consuma produse locale.

Mircea Todoran, director general Mirdatod, Telemea de Ibăneşti

►Am ales să ne diferenţiem prin numele localităţii în care producem, e foarte greu să te baţi cu concurenţa care există pe piaţa lactatelor. Recomand tuturor antreprenorilor comerţul modern, pentru că asistăm la închiderea multor magazine de cartier.

Radu Lăzăroiu, director general Borsec

►Trebuie să treacă mult timp până să ajungem să avem branduri care să aspire la recunoaştere globală, cred că acest lucru se va întâmpla când o companie va ajunge la afaceri de 500-600 milioane de euro.

Radu Lupaş, cofondator Salad Box

►Partea cea mai grea nu este să îţi pui sigla peste tot, ci direcţia, produsul, poziţia pe piaţă sau calitatea serviciilor. De asemenea, să reuşeşti să transmiţi valorile care mai apoi să deschidă uşile.

Cosmin Moldovan, director general carmangeria Moldovan

►Când am deschis firma, în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de buni angajatori.

 

 

IAŞI

Palatul Culturii din centrul oraşului Iaşi

 

Vasile Armenean, fost proprietar Betty Ice

►Brandul se construieşte foarte greu şi este foarte uşor să-l strici. Am reuşit să dovedim că brandurile româneşti sunt performante în exterior şi pasul următor este să avem companii puternice româneşti.

Victor Deleanu, director general Casa de vinuri Cotnari

►Cotnari era un brand tradiţional, pe care toată lumea îl cunoştea, însă noi, la a doua generaţie, ne doream altceva. Am targetat sistemul de HoReCa, zona de vinuri premium şi clienţii tineri din mediul urban.

Grigore Horoi, preşedinte Agricola Internaţional

►În 2010 am stabilit ca direcţie strategică creştere şi diferenţiere pentru că eram conştienţi că într-o piaţă nu tocmai structurată nu trebuie să intrăm într-o competiţie de preţ cu competitorii noştri. Pentru acest lucru trebuie să facem produsele altfel şi să comunicăm consumatorului beneficiile.

Patricia Fiterman, CEO Fiterman Pharma

►Construirea unui brand nu se opreşte niciodată, la fel precum creşterea unui copil este o muncă şi o grijă continuă şi necesită multă răbdare. Suntem prezenţi în social media pentru că toată lumea este acolo.

Corneliu Enache, proprietar, Barleta

►Barleta nu este perceput ca un brand pentru că fabrică nişte pungi care sunt aruncate. Ne-am axat pe clienţi de renume. Lucrăm cu toate supermarketurile din România, cu marile întreprinderi din panificaţie şi morărit, cu fast-food, avem şi export.

Genoveva Cojocaru, proprietar Ulei Zorian

►În prezent suntem mult mai cunoscuţi tocmai prin faptul că am văzut importanţa brandului unui produs. Exportăm, suntem căutaţi de cei din afară. În spatele brandului este calitatea, perseverenţa pentru a menţine calitatea produsului.

Forin Cucu, manager Sofiaman

►Nu avem branduri cu adevărat mari în acest domeniu (al producţiei de pijamale - n.red.), este o industrie care nu poate fi foarte mult automatizată, necesită foarte multă forţă de muncă.

Florin Rotaru, director tehnic ENEA România

►Am fost un brand românesc care a crescut foarte repede ca un brand de angajator. Stăm pe o mină de aur, IT-ul este un exemplu de exploatare a minei de aur în România. Sunt şi altele în alte domenii.

Florin Irimescu, proprietar Vale Putna

►Dacă nu ai un brand puternic, nu poţi vinde. Trebuie să adăugăm valoare şi brandului. La noi încă mai e o şansă pentru micul antreprenor şi să crească pentru că în străinătate marile branduri au ocupat din piaţă.

Ionel Păsărică, proprietar Capra Noastră

►Berea pe care o producem este un produs de nişă. Ne-am gândit că trebuie să avem un brand puternic pentru a ne bate cu marile firme care sunt deja prezente în piaţă.

Cătălin Ivan, director de marketing Dedeman

►Secretul este comunicarea constantă, grija faţă de clienţi. Promovarea te ridică, dar tot ea te coboară. Tratează cu atenţie clienţii şi furnizorii şi te vor răsplăti şi te vor recomanda.

 

 

CONSTANŢA

Cazinoul din Constanţa, o clădire emblematică pentru oraş

 

Radu Ruşen,directorul Şantierului Naval Constanţa

►Am încercat să consolidăm tradiţia brandului Şantierul Naval Constanţa, care este un brand construit pe oameni care lucrează în societate de generaţii. Ne confruntăm cu o lipsă a forţei de muncă şi trebuie să ne promovăm pentru a atrage resurse din piaţa muncii pentru a ne face cunoscuţi.

Viorel Panait, director general Comvex

►Brandul este ceea ce te face recunoscut. Inteligenţa tehnică românească este capabilă de lucruri care pot fi recunoscute peste tot. Este important să avem echipe, oameni motivaţi, un vector care să însufleţească acele echipe.

Călin Ile, director general IBIS Continental Hotels

►Este important să vorbim de branding pentru că tursimul atrage prin imagine, prin experienţă. Din ce în ce mai mult mergem pe ideea de autentic, să se promoveze brandurile locale.

Lucian Gherghiţă, administrator al Constantin Nautics

►Canalele noastre principale de promovare sunt cele din online, ne axăm pe reţelele sociale. Am încerat să mergem acolo unde sunt clienţii noştri, am fost la festivalurile de muzică.

Omer Susli, proprietar Homelux

►Trebuie să avem curaj să investim în branding. Ca să creezi un brand trebuie să intri în sufletul şi în creierul tuturor oamenilor. Fiecare leu investit în publicitate vine înapoi.

Vlad Ciprian, director general Braiconf

►O construcţie strategică, pas cu pas, duce la loialitatea clientului, cel mai important lucru pentru un brand. Brandul trebuie construit în fiecare zi din fiecare acţiune pe care o faci, mai pui o cărămidă la brandul pe care îl ai.

Zoe Ghiuri, proprietara Cramei Rasova

►Când vine vorba de brand, nu bugetele fac diferenţa, ci creativitatea. Au fost şi bugete cheltuite degeaba. Străinii sunt fascinaţi să guste varietăţi româneşti, începem să avem turişti străini, sunt curioşi.

Faruk Erduran, manager Şcoala Spectrum Constanţa

►Aveţi nevoie de oameni educaţi pe care să-i angajaţi în businessuri. Din păcate, mulţi dintre ei merg să studieze în străinătate. Ar fi un câştig pentru România dacă am putea să-i aducem înapoi în România să-şi continue carierele.

Laurenţiu Bănescu, cofondator Berea Zăganu

►Consumatorul este cel care decide. Cred că diferenţierea este ceea ce caută consumatorii. Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi.

Magda Bei, proprietara Graphtec Design

►Ne-am dorit internaţionalizarea după 20 de ani pe piaţă. Vom fi câţiva pionieri în piaţă care vom demonstra că se poate. Magazinele online vor fi businessul nostru în viitor.

Oana Stan, cofondatoarea Techir

►Industria cosmetică îţi permite să inovezi şi să te diferenţiezi. Am trecut printr-un proces de rebranding, am îmbunătăţit sigla, ne-am definitivat câteva elemente cheie despre identitatea brandului.

Valentin Ancuţa, proprietar Derpan

►Nu e o reţetă sigură pentru construcţia unui brand. Multinaţionalele vin cu formule sigure de afară în care ştiu cât trebuie să scoată. Ca antreprenor român, e greu să gândeşti singur acest lucru.

 

Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România

►Vrem să punem în lumină ceea ce reprezintă patrimoniul din România. Ne interesează şi cei care pleacă din România. Brandurile ne ajută să păstrăm în ţară foarte mulţi dintre românii care pleacă. Ştim că noi avem oameni cu care să mergem mai departe şi să ducem România acolo unde ne-o dorim cu toţii. Brandurile reprezintă un exemplu clar de responsabilitate.

Adrian Docea, creative director Heraldist&Wondermarks

►Brandingul este investiţie pe termen lung, pentru că valoarea brandului creşte, un brand nu se construieşte în două luni. Avem o energie de a construi brand made în România.

E timpul să construim branduri mari, globale.

 

georgiana.mihalache@zf.ro

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6540
Diferență: 0,1183
Ieri: 4.6485
Azi: 4.1197
Diferență: 0,8223
Ieri: 4.0861
Azi: 5.1867
Diferență: 0,2803
Ieri: 5.1722
Azi: 4.1341
Diferență: 0,3666
Ieri: 4.1190