♦ PPP poate fi un instrument cheie pentru atragerea investiţiilor private în proiecte de infrastructură ♦ Primele proiecte ar trebui să aibă o dimensiune cuprinsă între 200 şi 500 mil. dolari ♦ Actuala legislaţie restricţionează modul în care entitatea privată mobilizează finanţarea ♦ Guvernul pregăteşte o strategie PPP pentru perioada 2024-2028.
România are nevoie nevoie de o lege şi de o strategie pentru Parteneriatul Public-Privat (PPP), astfel încât să transmită un semnal din partea guvernului că dezvoltarea proiectelor prin acest instrument reprezintă o prioritate la nivel local, după cum au explicat mai mulţi dintre vorbitorii prezenţi la Summitul Internaţional PPP „Viziune şi strategie pentru atragerea de investiţii private în infrastructura din România“, organizat de casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi IFC, în parteneriat cu Meridiam şi Ziarul Financiar.
„Nu toate ţările au o lege PPP specială pentru că prevederile aferente unui PPP sunt incluse în legea generală de achiziţii publice. În unele ţări este nevoie de o lege PPP, cum este şi în România, pentru a da un semnal, un mesaj din partea guvernului că promovarea proiectelor PPP reprezintă o prioritate pentru guvern, pentru a crea un cadru instituţional care să facă propice finanţarea şi implementarea proiectelor şi pentru a acoperi anumite goluri legislative“, a declarat Venera Vlad, director asociat şi senior banker în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Reprezentanta BERD a subliniat că PPP-urile sunt necesare pentru a atrage fonduri pentru proeicte de infrastructură, chiar dacă România beneficiază de finanţări europene generoase, întrucât acestea aduc alături de sectorul public atât finanţare, cât şi experienţă, management sau know-how din sectorul privat.
„Insist în a spune că parteneriatul public privat este tot o modaltiate de achiziţie publică. Elementul esenţial este o lege adecvată care îşi propune să creeze un echilibru contractual între cele două părţi, public şi privat, ştiind că este un parteneriat pe teremen lung, mai degrabă decât o delegare de servicii pentru care dăm instrucţiuni foarte precise partenerului privat“.
Astăzi, guvernul lucrează la o strategie pentru utilizarea PPP-urilor ca instrument în dezvoltarea proiectelor, iar IFC Europe consideră că există un potenţial ridicat în România pentru astfel de parteneriate.
„PPP rămâne un instrument pentru dezvoltarea infrastructurii şi este important să ne uităm la el şi chiar dacă am avut experienţe nefericite, ar trebui să învăţăm lecţii din ele. (...) Cred că ceea ce face ca un proiect PPP să fie de succes şi ce au în comun multe ţări care realizează proiecte prin PPP este cadrul legislativ. Cadrul legislativ şi instituţional trebuie să fie acolo, să fie clar şi să încurajeze proiectele“, a declarat Mehita Fanny, director regional pentru Europa în cadrul IFC Europe.
În ceea ce priveşte utilizarea PPP-urilor pentru proiecte de infrastructură rutieră, spre exemplu, primele proiecte lansate de România ar trebui să aibă o dimensiune şi o complexitate mai redusă, astfel încât să testeze modul în care este structurat şi implementat un astfel de parteneriat.
„Este importantă dimesiunea proiectului. Deci dimensiunea CAPEX trebuie selectată adecvat pentru primele proiecte PPP pentru infrastructură rutieră. În general, proiectele de sub 100 mil. dolari nu sunt atractive pentru potenţialii investitori, iar când proiectele se apropie de 1 mld. dolari ar putea deveni prea mari pentru finanţatori şi inaccesibile pentru guvern. Dimensiunea ideală este undeva între 200 şi 500 mil. dolari“, a explicat Almaz Karassayev, director de investiţii pentru transport rutier şi maritim în cadrul IFC Europe.
Av. dr. Florentin Ţuca,
managing partner, Ţuca Zbârcea & Asociaţii
► Mai avem dificultăţi legate de lipsa unei viziuni, dificultăţi, pe care eu ca avocat le-am întâlnit în adoptarea unor instituţii şi mecanisme specifice dreptului anglo-saxon într-o jurisdicţie ca a noastră. Şi poate cel mai important, lipsa unui limbaj comun şi a unui numitor comun pe care să îl împărtăşească toţi actorii implicaţi, autorităţi publice, instituţii finanţatoare, investitori privaţi, pe probleme absolut esenţiale în rezolvarea acestor mecanisme contractuale şi am în vedere poate cel mai important lucru: partajarea riscurilor.
► Cadrul legislativ s-a îmbunătăţit şi complicat în acelaşi timp (în ultimii 20 de ani – n. red.) şi graţie îmbunătăţirii şi complicării lui societatea pe care o reprezint a fost implicată în numeroase proiecte din domeniul infrastructurii grupate sub umbrela PPP, proeicte de anvergură, şi am acţionat atât în numele unor autorităţi pubice, respectiv societăţi finanţatoare, dar şi în numele unor investitori privaţi, sau mai ales în numele acestora.
► Acum, din fericire, avem o strategie oficială la nivelul Ministerului Finanţelor şi pentru PPP 2024-2028, pe care ministerul vrea să o pună în lucru prin unitatea de management al investiţiilor şi sperăm că se va ţine de cuvânt.
► În 2002 a fost adoptată Ordonanţa 16, primul act normativ privind PPP şi în baza acelui act au început negocierile pentru măreţul proiect Bucureşti-Braşov. El a fost finalizat, abandonat, reluat, şi îmi aduc aminte că am fost prezent în acest proiect din trei posturi, de consultant pentru pregătirea legislaţiei, de consultant al autorităţii publice, în speţă Ministerul Transporturilor şi, într-o altă fază a proiectului, consultant al investiorului privat. Mi-aduc aminte că în 2004 acel proiect a fost iniţiat şi în 2005 reziliat de partea română.
► Din experienţa pe care noi am acumulat-o în aceste proiecte de succes şi în proiectele care au eşuat am constatat că PPP şi implementarea proiectelor de PPP s-au confruntat cu câteva dificultăţi pe care poate astăzi le analizăm şi poate găsim un limbaj comun.
Mehita Fanny,
director regional pentru Europa, IFC Europe
► Guvernele au nevoie de angajamente, pentru că guvernele sau entităţile publice sunt garanţii în parteneriatele PPP. Au nevoie de anajamente ferme, viziune, trebuie să fie selectivi, nu totul merge prin PPP.
► Trebuie să existe un pipeline, pentru că este costisitor să pregăteşti şi să implementezi PPP. Este important ca o ţară să aibă un flux de proiecte, astfel încât replicarea şi scalarea să optimizeze costurile şi apoi are nevoie de oameni dedicaţi. Guvernul sau autorităţile publice au nevoie de oameni dedicaţi la stadiul de pregătire, în timpul implementării şi în timpul supravegherii, pentur că multe proiecte de PPP eşuează în timpul supravegherii pentru că nu există continuitate în supraveghere.
► Pentru operatorii privaţi este important să vină într-un mediu în care lucrurile sunt foarte clare, în care nu există riscul pentru compania privată să se renegocieze după semnarea PPP-ului. Este important să fie clar în acordul PPP cine ce are de făcut.
► Pentru creditori şi investitori este important ca PPP-ul adus în faţa lor să fie bine structurat, iar riscul dintre public şi privat trebuie să fie bine alocat şi echilibrat.
► Cel mai important grup din PPP este societatea civilă. PPP-urile sunt făcute pentru ei, pentru beneficiari, deci trebuie să fie accesibile, trebuie să fie practice, utile şi sustenabile.
David Delgado Romero,
partener, director pentru Europa Centrală şi de Est, Meridiam
► Vreau să aduc NetCity ca exemplu de cum sunt deja făcute lucrurile în România. Avem un PPP care este în desfăşurare, ştim că nu este fără provocări, dar este un exemplu bun de proiect prin care înţelegem că astăzi funcţionează, avem o relaţie apropiată cu municipalitatea şi sperăm că vom putea să replicăm acest exemplu în alte oraşe din România.
► Suntem interesaţi să continuăm să investim în România şi vrem să folosim această platformă pentru a fi deschişi la discuţii cu sectorul public. Mă bucur să văd la acest eveniment reprezentanţi din municipalităţi, precum şi reprezentanţi din guvern şi sperăm că vom putea să intrăm cu ei în oportunităţi concrete pe viitor.
► De multe ori în discuţia despre PPP-uri avem ideea că dacă finanţăm prin PPP va fi mai ieftin. Cred că este o conversaţie foarte complexă pe acest subiect, trebuie să analizăm, dar sunt proiecte în care vedem că putem obţine şi finanţare foarte competitivă dacă proiectele sunt structurate corespunzător.
► Cred că avem nevoie de un campion din sectorul public care să stea în spatele proeictului şi dacă avem pe cineva care este doritor să susţină proiectul şi să treacă prin tot ce înseamnă pregătirea unor astfel de proiecte complexe, achiziţii, alocări, monitorizare, cred că avem ce ne trebuie pentru a avea succes, cel puţin pe prima parte a proiectului. Apoi discutăm despre cine va fi partenerul pe partea privată, dar mingea este în sectorul public.
Av. drd. Iuliana Leon,
managing associate, Ţuca Zbârcea & Asociaţii
► Este nevoie de acest summit pentru a debloca potenţialul parteneriatelor public privat din România, pentru a-l utiliza pe scară largă. Este nevoie că toţi actorii implicaţi să fie conştienţi de potenţialul acestui mecanism contractual care funcţionează în alte state învecinate, sperăm să funcţioneze şi la noi.
► Am observat că legislaţia nu este adaptată pentru proiectele PPP ci mai degrabă un act normativ destinat achiziţiilor publice. Absolut incompatibil cu conceptul PPP, în sensul că avea prevederi mult prea detaliate, la nivelul de legislaţie secundară.
► Am realizat un studiu cu privire la legislaţia altor state şi am observat că în toate statele membre europene nu există această reglementare, doar Ucraina este pe aceeaşi lungime de undă cu noi.
► Sperăm ca legea să se modifice în România cât mai curând şi avem semnale în acest sens, sperăm într-o formă satisfăcătoare derulării acestor proiecte. În alte state nu sunt aceste cerinţe, sunt la nivelul de bune practici, de ghiduri.
Mihai Precup,
secretar de stat, Ministerul Finanţelor
► Este nevoie de o platformă comună în care să lucreze şi statul şi privatul şi experţii din avocatură. Această platformă se numeşte parteneriatul public-privat, care reprezintă o metodă modernă de a debloca nişte investiţii strategice.
► Legat de parteneriatele publice private, chiar dacă nu au fost utilizate în România, cred că este o schimbare de mentalitate. Să pui practic privatul să lucreze împreună cu statul pentru proiecte strategice de investiţi – o schimbare de mentalitate atât din partea mediului public, cât şi din partea statului.
► Vedem peste tot în jurul României acest PPP. De ce nu am putea să le avem şi în România? Imaginaţi-vă dacă Elon Musk putea să trimită vreo rachetă în spaţiu fără un parteneriat cu statul american? Tot aşa şi pentru guvern, avem nevoie de privat pentru expertiză pe care o are pentru a debloca investiţii strategice.
► Astăzi în România nu avem o problema de natură financiară. Avem 29 mld. de euro din PNRR. Avem un buget de investiţii record alocat anul trecut înspre investiţii ale guvernului. Avem nevoie de expertiză privatului şi a instituţiilor financiare internaţionale pentru a debloca investiţii strategice în România
Aknur Jumatova,
director de investiţii (sectorul sănătate), IFC Europe
► În România este nevoie de spitale, numărul de paturi de spital pe cap de locuitor este unul dintre cele mai reduse. De asemenea este nevoie ca paturile de spital să se ridice la nivelul aşteptărilor pacienţilor.
► Construcţia unui spital în PPP numai cu bani de la partenerul privat este complicată, pentru că statul are acces la bani mai ieftini. Unul dintre elementele cheie este că sectorul public se poate concentra strict pe serviciile clinice şi nu pe administrare.
Mariana Ioniţă,
secretar general în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
► Legat de Comarnic-Braşov, eu am îndrăznit să ascult sfatul Băncii Mondiale, să asigurăm maturitatea unei documentaţii. Studiul de fezabilitate făcut înainte de aderarea la UE nu mai este de actualitate şi avem nevoie de o documentaţie serioasă.
► Ca atare, ne-am alocat o perioadă destul de mare şi descurajantă, de cinci ani. Mâine avem o analiză de proiect pentru a stabili varianta cea mai bună pe care să ne implementăm următorii paşi, respectiv să trecem la studiul geotehnic.
Ary Naom,
director regional pentru Europa Centrală şi de Sud-Est la IFC Europe
► De ce PPP? Acesta nu este singurul mod de a dezvolta infrastructura. Cu toate acestea, suntem convinşi că PPP are un rol specific pe care îl va juca.
► Concret, avem nevoie de o companie de stat care să deţină centrale eoliene sau de energie oricând şi la preţ competitiv? Ai nevoie de un aeroport de stat? Este nevoie să construim şi să deţinem un spital dacă doctorii pot manageria mai bine un spital? Guvernul poate investi în pregătirea doctorilor. PPP răspunde la toate aceste întrebări.
► Punctul principal aici este că PPP nu este o soluţie miraculoasă, dar este un instrument extraordinar pentru multe probleme pe care le are România astăzi.
Ziad Alexandre Hayek,
preşedinte al Asociaţiei Mondiale a Unităţilor PPP & Profesioniştilor/ World Association of PPP Units & Professionals (WAPPP)
► Este nevoie de voinţă politică. Aceasta este la baza parteneriatelor publice-private. Mediul public trebuie să înţeleagă că parteneriatele publice-private sunt cheia dezvoltării. Dacă nu este sprijin politic, nu este parteneriat public-privat.
► Este nevoie de încredere în aceste parteneriate de la cele mai înalte niveluri guvernamentale. De aceea multe ţări precum Brazilia au reuşit.
Diogo Faria de Oliveira,
founder of Defining Future Options, general secretary of the UNECE, international specialist, Centre of Excellence in PPP for Water & Sanitation
► Am avut nevoie de reforme şi investiţii în sistemul de livrare a apei. Noi (Portugalia – n. red.) am început reformele în 1993, România în 2007 (...) Prima parte a investiţiilor de care a fost nevoie a venit din partea sectorului public, dar a doua a venit în parteneriate publice-private.
► Efectul reformelor a fost că acoperirea reţelei de apă a crescut la 97%, de la 81% în 1993. Acum calitatea apei potabile este de 99%, în 1993 era de 50%.
Mariana Câju,
consilier, Primăria Ploieşti
► Pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale am identificat nevoia construirii unui spital. Am început colaborarea cu IFC in decembrie 2021. Am identificat un teren şi împreună cu IFC am realizat un studiu pentru a determina structura, costurile şi dimensiunea noului spital.
► Suntem determinaţi să realizăm acest proiect. Singura soluţia financiară a fost căutarea unui partener privat, dar noi avem nevoie de expertiza IFC pentru realizarea acestui proiect şi suntem recunoscători că ne-a însoţit şi pentru întregul suport în această perioadă.
Anna Akhalkatsi,
director pentru România şi Ungaria, Banca Mondială
► Actuala legislaţie restricţionează puţin modul în care entitatea privată din PPP mobilizează finanţarea şi cred că este important să eliminăm aceste constrângeri, dar într-un mod prudent ca să ţinem cont de sustenabilitatea opţiunilor de finanţare. Spre exemplu, restricţia de 25% pe participarea publică este o problemă în special pentru proiectele pe infrastructură socială (precum spitalele – n. red.).
► Astăzi nu mai discutăm dacă să intre şi mediul privat să colaboreze cu guvernul, ci despre cum aducem sectorul privat într-un mod care va asigura că investiţiile sunt făcute astăzi la nivelul la care are nevoie România şi într-un mod sustenabil pe termen lung. Sunt foarte fericită să văd că sectorul public din România a înţeles importanţa acestui instrument PPP.
Almaz Karassayev,
director de investiţii pentru transport rutier şi maritim, IFC Europe
► În cazul României credem că cele mai promiţătoare subsectoare din categoria transporturilor pentru mecanismul PPP sunt infrastructura rutieră şi cea de porturi.
► Mai bine începem mai jos, cu proiecte mai puţin complexe, astfel încât primul proiect să testeze cadrul legislativ şi dacă e nevoie de amendamente acestea să fie făcute, iar odată ce primele proiecte sunt implementate suntem pregătiţi pentru următoarea etapă şi guvernul poate implemeta proiecte mai complexe şi de o dimensiune mai mare.
