Investiţiile în IT şi energie, menţinerea strânsă a legăturii cu Uniunea Europeană şi atragerea investitorilor străini sunt elementele-cheie care ar putea contribui la menţinerea trendului ascendent pe care se află economia românească de trei ani încoace.
„Forţa de muncă nu este destul de pregătită, iar infrastructura e absentă. România e frântă în interior şi izolată de exterior şi riscăm să devenim o ţară marginală din punct de vedere geopolitic. Trebuie ca societatea să exercite presiuni asupra clasei politice pentru a adopta măsuri care generează consens la nivel guvernamental“, a spus Vasile Iuga, senior adviser la PwC România.
Declaraţia lui vine în contextul în care, înainte din 2008, România avea 360.000 de tineri absolvenţi care intrau anual în câmpul muncii după finalizarea studiilor, iar astăzi numărul a scăzut la 250.000. În plus, anul acesta s-au semnat contracte noi numai pentru 34 de kilometri de autostradă, iar lucrările la nivel naţional stagnează, motiv pentru care Compania Naţională de Drumuri nu a cheltuit decât 8% din banii alocaţi.
Există totuşi domenii în care România este competitivă, cum ar fi IT-ul, industriile auto şi aerospaţială, unde şi salariile sunt mai mari. Totuşi, economia nu ar trebui să se bazeze doar pe aceste sectoare, dezvoltarea multilaterală internă, nu numai în oraşele mari, bazată pe companiile locale, fiind o soluţie mai eficientă şi mai puţin riscantă pe termen lung. „E un moment potrivit pentru ca IT-ul să primească suportul guvernului, dar nu trebuie să uităm de energie. Dezvoltarea unei relaţii stabile între regiunile producătoare de resurse energetice este fundaţia pentru a avea securitate energetică în regiune. România are o pozi-ţie bună pentru a fi o poartă către Europa“, a subliniat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG Internaţional, Rompetrol, grup care are în România afaceri de peste 4 mld. euro.
În ultima perioadă, economia a cerut un număr mare de angajaţi în IT, însă există în continuare sectoare importante din economie pentru care nu există angajaţi pregătiţi.
„Calitatea resurselor umane este un lucru important, dar nu e suficient. Vom creşte investiţiile în educaţie în anii următori, vom vedea rezultatele unei generaţii mai bine pregătite. Nu trebuie să disperăm, ci să gândim pe termen mediu şi lung“, a spus Victor Grigorescu, ministrul energiei, referindu-se la slaba calificare a forţei de muncă, deficit de care se plâng tot mai mulţi jucători din piaţă.
Problema strategiilor care nu se concretizează a fost reiterată la conferinţa ZF de Manuel Costescu, secretar de stat la Departamentul de Promovare a Investiţiilor, care a vor-bit despre incapacitatea guvernelor care s-au succedat în ultimii ani de a-şi continua planurile de la unul la altul. România a reuşit, totuşi, să se transforme dintr-o ţară low-cost într-un stat medium-cost, un singur exemplu fiind automobilul Duster, care a îmbunătăţit imaginea locală, devenind un produs corect cu un preţ corect. „Acum zece ani, România putea spune că este o destinaţie competitivă şi ieftină. Acum putem vorbi despre o România a calităţii, unde se produc lucruri de calitate la un preţ competitiv. Spre exemplu, IT-ul nu mai este astăzi doar o industrie, ci a devenit un factor de dezvoltare în economie. Continental - unul dintre investitorii străini cu o prezenţă semnificativă în România - are 65% dintre angajaţi IT-şti“, a spus Manuel Costescu.
România dispune de resursele necesare pentru a contribui la arhitectura energetică a Uniunii Europene şi poate deveni în perioada următoare un hub energetic regional, susţine Victor Grigorescu. În replică, Daniel Dăianu, membru al consiliului de administraţie al BNR, a spus că „resursele sunt şi un blestem câteodată“, după cum o arată situaţia multor ţări.
În ceea ce priveşte alegerea Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, concluzia speakerilor a fost că, spre deosebire de Marea Britanie, România nu ar trebui să renunţe la sprijinul pe care îl primeşte din partea UE.
„România are nevoie de Uniunea Europeană, iar o eventuală fragmentare a acestei entităţi ar fi un şoc pentru toţi europenii, în contextul în care UE se confruntă cu problema migraţiei. Noi trebuie să pledăm pentru solidaritate“, a spus Daniel Dăianu.
Ca replică la poziţia ministrului energiei, care a precizat că, din punctul lui de vedere, România poate să profite de pe urma Brexitului, Daniel Dăianu a afirmat că este o „naivitate“ să se afirme că ieşirea Marii Britanii din UE ar ajuta România.
„Trebuie să fim realişti, această ieşire reprezintă tendinţa de fragmentare din Europa. Speranţa mea este că se va ajunge la un aranjament care să fie bun pentru ambele părţi, dar şi pentru România. Acesta deznodământ al referendumului exprimă o nemulţumire puternică faţă de ceea ce numim procesul globalizării. Dacă s-ar repeta în alte ţări, rezultatul ar fi pe muchie de cuţit“, a subliniat Dăianu.
Schimbarea ar trebui să pornească de la societate, cel mai eficient motor al evoluţiei, pentru a evita ieşirea României din rândul statelor cu vizibilitate în Europa.
Tocmai de aceea, pentru a profita de condiţiile actuale ale Uniunii Europene, România trebuie să se concentreze pe investiţiile străine pe piaţa locală pentru dezvoltare în anii următori, după cum a spus omul turc de afaceri Omer Susli, proprietarul Praktiker, în condiţiile în care există foarte multă forţă de muncă migratoare care pleacă din România.
„Eu sunt român pentru că am dorit să devin român. Mereu am invitat oamenii de afaceri străini să vină aici să investească. Dar de 20 de când sunt în Dobrogea, unde am o mulţime de fabrici de materiale de construcţii, nimeni nu mi-a bătut la uşă să-mi spună: «„Vă mulţumim pentru investiţiile pe care le faceţi aici»“, a spus Omer Susli, care deţine în Dobrogea mai multe fabrici de materiale de construcţii.
Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj, a subliniat că „România se află pe o pantă dramatică a consumului, lucru care trebuie să înceteze. Guvernul trebuie să prioritizeze, iar roadele se vor vedea în 3-4 ani dacă există stabilitate. Voi susţine măsurile guvernului la conferinţele internaţionale dacă sunt convins de autorităţi că avem un model economic sustenabil“.
Economia a crescut cu peste 4%, avans din care mare parte provine din consum, investiţiile bătând pasul pe loc.
În plus, din punct de vedere demografic, România îmbătrâneşte şi se confruntă cu plecări, ceea ce implică găsirea unui alt model de creştere economică.
La rândul său, Mihai Pătrulescu, economist senior al UniCredit Bank, a precizat că, pentru a arăta că economia funcţionează, trebuie ţinut cont de anumiţi „factori de igienă“ - infrastructura, cadastrul şi educaţia, dar şi să ne concentrăm pe inovaţie, deoarece absenţa acesteia este o ameninţare pe termen lung pentru România.
Conferinţa „Provocările României. Ferestrele de oportunitate“
Victor Grigorescu, ministrul energiei
♦ Avem resurse şi capacităţi certe pentru a avea o contribuţie la arhitectura energetică a Uniunii Europene. Eu sunt adeptul ideii că Brexitul reprezintă o oportunitate şi că UE reprezintă o oportunitate pentru România.
♦ Prin România va trece un coridor de transport energie - 528 km de conductă care se vor construi pe teritoriul românesc; este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de energie pe care România le-a avut în ultimul an.
♦ Trebuie să ieşim din zona asta în care tot ne plângem că nimic nu funcţionează. Poate că nu funcţionează cum am dori, dar funcţionează. Nu ne aflăm în lipsă de politici, ci suntem în dezbatere. În acest moment, parteneriatul public-privat este în stadiul de deziderat. Reindustrializarea nu o face statul, ci o fac privaţii. Însă România are cele mai multe resurse, una dintre cele mai bune infrastructuri energetice din regiune, specialişti, tradiţie, pentru a deveni un hub energetic.
♦ Producem 30% din energie din cărbune, însă companiile carbonifere sunt în insolvenţă. Întreb şi eu: cum s-a putut întâmpla ca aceste societăţi să fie în cădere liberă? România a pus accent pe dezvoltarea reţelelor de transport, de distribuţie, pe dezvoltarea certificatelor verzi. Mai mult de 24% din consumul României de energie vine din energia verde, regenerabilă - fotovoltaică, biomasă şi eoliană.
Manuel Costescu, secretar de stat, Departamentul de Promovare a Investiţiilor şi Comerţului
♦ Investitorii sunt interesaţi de România datorită factorilor pragmatici, vor să facă centre de servicii, care includ manufactură şi servicii.
♦ Acum 10 ani, România putea spune că este o destinaţie competitivă şi ieftină. Acum putem vorbi de o Românie a calităţii unde se produc lucruri de calitate la un preţ competitiv.
♦ IT-ul nu mai este doar o industrie, ci a devenit un factor de dezvoltare în economie. Aceşti oameni produc valoare foarte mare.
Vasile Iuga, senior adviser, PwC Romania
♦ „Mama provocărilor“ în România este consolidarea unei dezvoltări sustenabile a PIB-ului de 5% timp de 20-25 de ani. Doar aşa ar putea fi redus decalajul de dezvoltare faţă de celelalte ţări europene. România are nevoie să stea departe de creşteri bruşte şi nesustenabile în economie deoarece riscă să le piardă foarte uşor.
♦ Forţa de muncă nu este destul de pregătită, iar infrastructura e absentă. România e frântă în interior şi izolată de exterior şi riscăm să devenim o ţară marginală din punct de vedere geopolitic. Trebuie ca societatea să exercite presiuni blânde asupra clasei politice pentru a adopta măsuri care generează consens la nivel guvernamental pentru a încuraja sectorul privat.
♦ Trebuie să avem ca obiectiv atingerea unui nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de 75-80% din media UE, care ne-ar permite să aducem acasă o parte a diasporei. Însă lipsa de personal calificat în anumite industrii ne va forţa să recurgem la imigraţie selectivă.
Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior, KMG International
♦ România are o poziţie geografică bună pentru a fi o „poartă către Europa“, iar Kazahstanul este o ţară care se dezvoltă în domeniul energiei şi mă aştept la o creştere a producţiei cu 20% în următorii cinci ani.
♦ E un moment potrivit ca IT-ul să primească suportul guvernului, dar nu trebuie să uităm de energie. Dezvoltarea unei relaţii stabile între regiunile producătoare de resurse energetice este fundaţia pentru a avea securitate energetică în regiune.
♦ Competiţia globală şi schimbarea globală a lumii ne obligă să prevedem schimbările. Problemele politice nu ar trebui să influenţeze businessul.
♦ Punctul forte al României este poziţia geostrategică, dar dezavantajul este că nu foloseşte la capacitate maximă oportunităţile pe care le are.
Mihai Pătrulescu, economist senior, UniCredit Bank
♦ Pentru a arăta că economia funcţionează, trebuie ţinut cont de anumiţi „factori de igienă“: infrastructura, cadastrul şi educaţia. Toate lipsurile pe care le avem aici duc la un potenţial pierdut. PIB-ul potenţial al României este aproape 2,5%. Dacă nu am asigurat o creştere de 5% este pentru că nu am îndeplinit acei factori de igienă.
♦ Trebuie să abordăm educaţia în două viteze: să îmbunătăţim învăţământul profesional şi să ne concentrăm pe inovaţie, deoarece comparativ cu celelalte state din regiune nu stăm bine. Eu văd că actualul guvern lucrează în această direcţie. Absenţa inovaţiei este o ameninţare pe termen lung pentru România.
♦ Riscul unui deficit bugetar poate duce la o sacrificare a creşterii. Indiferent cine câştigă alegerile din toamnă, se va confrunta cu un deficit bugetar în creştere.
Omer Susli, proprietar, Praktiker
♦ Eu sunt român pentru că am dorit să devin român. Mereu am invitat oamenii de afaceri străini să vină aici să investească. Dar de 20 de când sunt în Dobrogea, unde am o mulţime de fabrici de materiale de construcţii, nimeni nu mi-a bătut la uşă să-mi spună: „Vă mulţumim pentru investiţiile pe care le faceţi aici“.
♦ Preţul energiei este extrem de ridicat. Rugămintea mea pentru ministru este să continue strategia pe care a avut-o până acum, dar să reducă din certificatele verzi. La consumul de CO2 din Europa, noi suntem pe ultimul loc, chiar şi după Bulgaria. N-are rost să plătim certificatele verzi, când noi suntem un consumator redus.
Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR
♦ E o naivitate să spunem că Brexitul alimentează interesele României. Ne interesează cum va evolua piaţa forţei de muncă, noi ar trebui să avem un aranjament cu Marea Britanie, astfel încât conaţionalii noştri să poată să lucreze acolo. România are nevoie de Uniune, iar o eventuală fragmentare ar fi un şoc pentru toţi europenii, în contextul în care UE se confruntă şi cu problema migraţiei.
♦ Avem o provocare internă care ţine pe de o parte de neputinţele instituţionale, care nu trebuie acceptate. Pe de altă parte, vremurile sunt atât de cenuşii încât eşti obligat să te mobilizezi. Trebuie să găsim forta instituţională, socială şi politică pentru a ne mobiliza în interior. Şocuri vor mai fi.
Dragoş Damian, CEO Terapia a SUN Pharma company
♦ Industria noastră funcţionează în special pentru exporturi şi corporaţii. Direcţia pe care trebuie să ne ducem este cea a reabilitării industriei constructoare de maşini şi a industriei IT. Însă vom rămâne doar cu acestea dacă nu ne uităm şi la alte industrii mai interesante, unde am putea să ne mutăm din zona de consum şi servicii către zona de reindustrializare şi export. România este o ţară care se află dramatic în panta consumului şi trebuie să ne oprim.
♦ Guvernul trebuie să prioritizeze, iar roadele se vor vedea în 3-4 ani dacă există stabilitate. Voi susţine măsurile guvernului la conferinţele internaţionale dacă sunt convins de autorităţi că avem un model economic sustenabil.
