♦ Preşedintele Nicuşor Dan: „Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să înceapă să colaboreze. Vă încurajez să veniţi cu politici gata scrise şi gata să fie implementate“ ♦ Dan Şucu, Concordia: „România are astăzi resurse, idei şi oameni capabili. Pentru a face saltul spre o economie competitivă, bazată pe inovare şi valoare adăugată, avem nevoie de coerenţă, de disciplină, de colaborare“ ♦ Sergiu Manea, BCR: „Avem multe oportunităţi, trebuie doar să le luăm şi le vom lua dacă lucrăm împreună şi dacă înlăturăm toate fricţiunile“.
Într-o lume tot mai competitivă, în care inovarea a devenit esenţială pentru creşterea economică, România trebuie să ţină pasul cu schimbările pentru a rămâne relevantă din punct de vedere competitiv nu doar în piaţa europeană, ci şi în cea globală. Există resurse şi expertiză, dar pentru ca magia să se întâmple este nevoie şi de o reală colaborare între mediul privat şi stat. Aceasta a fost una dintre concluziile participanţilor care au luat parte la evenimentul Summit 2025: Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.
Printre puţinele dăţi în care politicienii recunosc situaţia reală a unui aparat de stat depăşit de vremurile în care trăim, preşedintele Nicuşor Dan a îndemnat mediul privat să colaboreze cu statul şi să propună politici care ar putea fi gata de implementare.
„Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să înceapă să colaboreze şi aici, neformal, vă încurajez să intraţi în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre. Noi trebuie să construim o interfaţă în care politicul şi economicul să discute şi să propună soluţii, însă, în acest moment, lucrăm la această interfaţă, doar că aşa cum este statul român astăzi, va dura. Vă încurajez să veniţi dvs. cu politici gata scrise şi puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate, acolo unde, în mod normal statul, ar trebui să o facă“, spune Nicuşor Dan.
Un îndemn la dialog a venit însă şi din partea mediului privat. Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, este de părere că viitorul economic al României stă doar în dialog, nu în izolare.
„România are astăzi resurse, idei şi oameni capabili. Pentru a face saltul spre o economie competitivă, bazată pe inovare şi valoare adăugată, avem nevoie de coerenţă, de disciplină, de colaborare, de un plan de care să ne şi ţinem“, spune Dan Şucu.
Saltul economic din ultimii ani, subliniază el, nu a fost opera unor programe guvernamentale, ci a milioanelor de români care au muncit şi au investit.
Totuşi, e nevoie de o schimbare de paradigmă pentru ca România să rămână competitivă pentru a asigura pe mai departe creşterea economică. O cheie a succesului pentru a menţine creşterea economică este inovarea.
„Pentru a avea acces la inovaţie trebuie să ne mişcăm repede şi să reducem birocraţia. Companiile din Europa cheltuie aceeaşi sumă în valoare absolută pe reglementare cât cheltuie pe inovaţie şi dezvoltare. Această povară duce la o lipsă de competitivitate. Companiile din afara Uniunii Europene care nu au povara aceasta se mişcă mult mai repede“, spune Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG, vicepreşedinte, Confederaţia Patronală Concordia.
De altfel, birocraţia este una dintre vulnerabilităţile României, care duce la întârzieri majore în proiecte importante, atât în mediul public, cât şi în cel privat. „Întârzierile majore în proiectele esenţiale care pot creşte gradul de competitivitate, de inovare sunt astăzi una dintre vulnerabilităţi“, spune Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Creşterea economică ţine însă de mult mai mulţi factori. O bună parte din economia României este generată de centrele urbane mari, care au reprezentat, de altfel, şi motoarele dezvoltării. Însă e nevoie ca această dezvoltare, pe mai departe, să fie determinată şi de alte zone ale ţării.
„La convergenţă ar trebui să dăm drumul şi la celelalte motoare care au rămas destul de mult în spate şi care, din păcate, în continuare ne ţin din acele presiuni pe creşteri de salarii nelegate de productivitate, ne creează deficite şi ne pun frână“, precizează Ciprian Dacălu, economist-şef, Banca Comercială Română.
La fel ca o dezvoltare uniformă a oraşelor, România ar trebui să se concentreze pe industriile strategice sau necesare care pot asigura creşterea economică. Deşi nu există multe industrii în care România să fie în top, industria auto reuşeşte să pună piaţa locală pe harta europeană şi mondială, însă ca ea ar trebui să se dezvolte şi altele.
„Nu există maşină produsă în Europa fără o componentă care pleacă din România. Noi ştim să desenăm maşini în România, ştim să le concepem, să le producem, ştim să producem motoare, să le trimitem unde trebuie, atât componentele, cât şi motoarele. Avem cel mai mare centru de logistică din lumea Renault şi, evident, ştim să le vindem, să le reparăm“, spune Mihai Bordeanu, managing director, Dacia, membru Consiliul Director Confederaţia Patronală Concordia.
El subliniază însă că pentru a discuta de inovare e nevoie ca România să se concentreze pe a avea costuri competitive.
Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia
► România are astăzi resurse, idei şi oameni capabili. Pentru a face saltul spre o economie competitivă, bazată pe inovare şi valoare adăugată, avem nevoie de coerenţă, de disciplină, de colaborare, de un plan de care să ne şi ţinem.
► În ultimele trei decenii am trecut de la o economie închisă la una liberă şi competitivă. Această transformare nu a fost opera unor programe guvernamentale, ci a milioanelor de români care au muncit, au investit, au creat locuri de muncă, şi-au asumat riscuri.
► Bunăstarea acestei ţări vine din decizii pe care companiile le iau zilnic - în ce investesc, pe cine angajează, ce produse şi servicii dezvoltă. Aceasta este forţa reală a economiei româneşti. În economiile europene, mature, mediul de afaceri vorbeşte cu o singură voce.
► Ţara noastră are resurse, oameni buni şi o poziţie strategică unică. Nu ne lipsesc intenţiile. Ceea ce ne lipseşte este execuţia, capacitatea de a transforma avantajele în leadership economic regional. Mediul de afaceri trebuie să-şi asume un rol mai activ, să vină cu soluţii, nu doar cu critici.
Nicuşor Dan, preşedintele României
► Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să înceapă să colaboreze şi aici, informal, vă încurajez să intraţi în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre. Vă încurajez să veniţi dvs. cu politici gata scrise şi puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate, acolo unde, în mod normal, statul ar trebui să o facă.
► Teoretic, dvs. ar trebui să trimiteţi către guvern nişte principii, iar acolo nişte specialişti să elaboreze aceste principii şi să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcţionează, nu există capacitate administrativă de a transforma nişte idei care sunt corecte.
► Avem un deficit comercial, trebuie să lucram împreună, statul cu mediul privat. Trebuie să folosim aparatul nostru diplomatic pentru a stimula exporturile din România şi pentru a găsi parteneriatele potrivite care să ajute economia noastră. Există disponibilitate, dar în momentul acesta nu prea există proiect. Vă rog, acolo unde se poate, să îl supliniţi.
Fredrik Persson, preşedinte, BusinessEurope
► Ne aflăm într-o perioadă de provocări profunde pentru Europa: un război pe continent, şocuri energetice şi perturbări serioase în ordinea globală. Incertitudinea şi perturbarea au devenit parte a realităţii noastre zilnice.
► Europa trebuie urgent să se pregătească pentru noua realitate geopolitică şi geoeconomică, în care securitatea nu mai poate fi considerată ca un dat şi în care dependenţa exclusivă de SUA şi China nu mai este o opţiune. Este absolut clar că o Europă puternică şi rezilientă începe cu creştere economică, companii puternice şi reziliente.
► Competitivitatea europeană rămâne serios în urmă şi are nevoie de o resetare. Totuşi, reacţia conducerii politice europene a fost mult prea lentă. Avem nevoie nu doar de unitate, avem nevoie de un sentiment de urgenţă şi avem nevoie de el acum.
► Europa trebuie să reaprindă motorul inovării în laboratoarele noastre, în companiile noastre şi în fiecare stat membru. Asta înseamnă resetarea politicilor UE, reducerea birocraţiei, reducerea costurilor energiei şi asigurarea accesului la forţă de muncă calificată.
Markus Beyrer, director general, BusinessEurope
► Am pierdut avantajul competitiv din câteva motive. Primul motiv, aş spune, este că lumea în care Europa a prosperat şi care făcea lucrurile relativ uşoare pentru noi a cam dispărut. Aş spune că acea lume, cu multe reguli, unde toată lumea le respecta şi ne privea cu simpatie, a dispărut într-o oarecare măsură.
► În al doilea rând, lumea nu mai ia de bun ceea ce spunem. Europa a fost construită în mare parte pe soft power, poate nu suficient pe hard power, atât din punctul de vedere al securităţii, cât şi al competitivităţii, şi acesta este lucrul pe care trebuie să-l schimbăm pentru a reveni pe drumul cel bun.
► Deci, ce trebuie făcut? Eu văd două aspecte sau două blocuri: unul pe scena internaţională şi unul care ţine de ceea ce aş numi „temele pentru acasă“.
► Pe plan internaţional, este vorba de atenuarea daunelor şi de echilibrarea relaţiilor cu principalii noştri parteneri: SUA şi China.
► Trebuie să devenim noi înşine mai puternici şi să ne facem temele.
Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene din România
► Până acum, nu aveam o înţelegere referitor la ce implementăm. Era o supracontractare, pentru 100 lei disponibili, aveam proiecte de 300 lei.
► După patru luni de muncă, am revizuit PNRR-ul, l-am renegociat cu Comisia Europeană, este aprobat, am eliminat supracontractarea şi avem o bază indexată de proiecte. Este o chestiune crucială, guvernul acum ştie ce face în implementarea de fonduri europene.
► Sunt 21,4 miliarde de euro pe versiunea revizuită, din care 13,5 mld. euro granturi, diferenţa vine din împrumuturi. Sunt 24.000 de proiecte, este un pom de Crăciun cu multe globuleţe, nu mai putem să schimbăm lucrurile pe parcurs. Sunt nişte lecţii învăţate pentru viitor.
► Va trebui să avem o monitorizare extrem de dură, cu raportări lunare agreate cu prim-ministru în guvern, în care 10 luni de zile avem o şansă enormă de a folosi cele 10 miliarde de euro pe care nu le-am folosit încă.
► Propunerea pe care o pregătim este să luăm partener sectorul privat, ca la un euro european, să avem investit un euro privat.
Radu Burnete, consilier prezidenţial pentru politici economice şi sociale
► Eu cred că în 15-20 de ani putem fi la fel de bogaţi ca ţările Europei Centrale, Austria, Cehia. Cred că e un obiectiv mai mult decât posibil.
► În România ne lipseşte o mână de oameni care să se gândească la viitor. Tot timpul eşti cu extinctorul în mână.
► Acum 25 de ani căutai cu lupa capitalul privat românesc. Acum există, dar am impresia că nu este implicat. Dacă vorbim de de private equity, de alte tipuri de fonduri, trebuie să ne punem banii noştri la lucru.
► Transformarea economică a României se poate face prin politicieni care citesc mai mult. Mediul privat a luat-o înaintea politicului în România şi uneori şi în Europa. Nu putem fi competitivi în lumea asta dacă la vârful statului, la vârful partidului, al instituţiilor noastre nu ajung oameni foarte talentaţi şi foarte bine pregătiţi. Ne va fi imposibil, chiar dacă statul se dă la o parte, pentru că uneori statul chiar are nişte lucruri de făcut.
Sergiu Manea, CEO al BCR şi vicepreşedinte Concordia
► Cineva mi-a spus un lucru care era scris pe Zidul Berlinului: Mulţi oameni mici, în multe locuri mici, făcând multe lucruri mici, schimbă lumea. Cred că asta avem nevoie să facem, avem nevoie să începem să muncim. E clar că e vorba de modul în care facem lucrurile.
► Este vorba de modul în care construim lucruri şi colaborăm între noi şi am făcut foarte puţin până acum în a colabora între noi, mediul privat, a înţelege de ce avem nevoie de la unii, de la alţii, cum învăţăm unii de la alţii. De asemenea, am avut o postură de opoziţie faţă de stat, n-a fost una de colaborare, în cooperare. Tot timpul am plecat la luptă gândindu-ne la ce ne lipseşte.
► Datoria noastră, a tuturor celor de aici, este să creăm context pentru aceşti oameni, pentru aceste aceste vârfuri, ca să aibă succes. Crearea de context presupune să facem lucruri, nu să vorbim despre ele. Şi cum putem să facem asta? Păi, hai să ne gândim ce e important pentru România în următorul an.
► Avem multe oportunităţi. Trebuie doar să le luăm şi le vom lua dacă lucrăm împreună şi dacă înlăturăm toate fricţiunile.
Iulian Stanciu, preşedinte executiv, eMAG, vicepreşedinte, Confederaţia Patronală Concordia
► S-a vorbit foarte mult de nevoia de a executa. Cred că este important să vorbim de o Stea a Nordului, ce anume ne propunem, care este obiectivul?
► Înţelegem că a existat o problemă de deficit bugetar mare şi a fost nevoie de anumite măsuri, dar mai departe trebuie să începem să vorbim de dezvoltare. Dezvoltarea nu se poate face fără mediul privat.
► Pentru a pune la treabă această inteligenţă pe care România o are, avem nevoie de investiţii în cercetare şi în educaţie. Suntem, din păcate, ultimii din Europa la cercetare. Mediul de business creează valoare prin aplicarea în business a lucrurilor pe care ştiinţa le produce.
► Pentru a avea acces la inovaţie trebuie să ne mişcăm repede şi să reducem birocraţia. Companiile din Europa cheltuie aceeaşi sumă în valoare absolută pe reglementare cât cheltuie pe inovaţie şi dezvoltare. Această povară duce la o lipsă de competitivitate. Companiile din afara Uniunii Europene care nu au povara aceasta se mişcă mult mai repede.
► Transformarea economică a României se poate face prin antreprenoriat către prosperitate.
Mihai Jurcă, şeful Cancelariei Prim-Ministrului
► Oamenii din sala asta sunt unul dintre cele mai importante atuuri pe care le are România, business-urile sunt o placă turnantă care trebuie susţinută, va trebui să discutăm şi care sunt cele mai eficiente metode, dar în principal ar fi bine să nu vă încurcăm foarte mult, asta ar ajuta.
► Greutatea până acum a dus-o mediul privat şi acesta este cel mai important atu, cu sprijinul mediului privat putem găsi şi alte forme de valorificare a unor atuuri intrinseci pe care le avem şi pe care poate nu le folosim la valoarea lor maximă.
► Cred că ar fi bine să ne uităm la ce există astăzi şi să încercăm să facem din ce avem, fără să inventăm foarte multe lucruri mult mai bine decât facem astăzi, la nivel de servicii, la nivel de interacţiune cu mediul privat, putem să analizăm şi să luăm extrem de multe prevederi legale care astăzi încurcă şi care nu au nicio valoare. Ar trebui să începem cu lucrurile simple, să încercăm să le eliminăm şi cea mai bună sursă de informaţii nu este neapărat aparatul public, cât mediul privat.
Mihai Bordeanu, managing director, Dacia, membru Consiliul Director, Confederaţia Patronală Concordia
► Noi ştim să desenăm maşini în România, ştim să le concepem, să le producem, ştim să producem motoare, să le trimitem unde trebuie.
► România e întotdeauna în cărţi (pentru investiţii – n.red.). Sunt decizii strategice luate de grup. Evident că ele sunt influenţate şi de ce se întâmplă în România.
► E greu să iei o decizie când nu ştii ce se va întâmpla în următoarele 18 luni.
► Am prefera ca cineva să-şi asume responsabilitatea să spună că nu avem bani anul acesta, decât să promită ceva şi să nu se întâmple.
► Dacia plăteşte 60% în plus la energie acum faţă de acum trei-patru ani. Noi plătim acum cu 40% mai mult decât plăteşte grupul Renault în Maroc să fabrice maşini, să dea drumul la curent. Lucrurile acestea influenţează nişte decizii.
► La infrastructură rutieră asistăm în ultimii cinci ani la un puseu în acest domeniu, stăm mult mai bine decât stăteam acum zece ani.
► Transformarea economică a României este prin predictibilitate. Înainte să jucăm în Liga Campionilor, haideţi să jucăm în campionat. Să putem să avem inovare şi valoare, trebuie să avem costuri competitive.
Roxana Voicu–Dorobanţu, conferenţiar universitar doctor, Academia de Studii Economice din Bucureşti
► Un atu este rata de creştere a productivităţii muncii de până la acest moment, suntem la 80% din productivitatea muncii în Uniunea Europeana, iar la nivel de salarii acest lucru nu se vede. România este o ţară high income, conform criteriului Băncii Mondiale, dar cu toate problemele de middle income. Una dintre acele probleme este tocmai această diferenţă între productivitatea muncii şi salariu, care se traduce şi în probleme sociale.
► România are o complexitate mare a economiei, pe tipuri de industrii prezente, pe tipuri de produse pe care le exportăm, doar că este inegală. Structura nu este diversificată cum ar trebui să fie.
► Evidence based decision making nu funcţionează decât dacă le punem împreună. Avem o conformare cu un şuvoi european de reglementare pe care ne chinuim să îl prindem, dar avem o conformare, cel puţin în mediul de afaceri, cu un şuvoi de modificări legislative doar pe legislaţie primară. Suntem la 10 ani de la anunţul codului fiscal, 1.000 de modificări de legislaţie primară pe el.
Victoria Zinchuk, director, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare România
► Cred cu tărie că sectorul privat este singura soluţie reală pentru convergenţă şi pentru creştere. Atunci întrebarea este: cine va face ce, când şi cum?
► Cred că trebuie să pornim cu toţii de la noi înşine. Dacă discutăm despre cine trebuie să facă anumite lucruri, dacă acesta este rolul sectorului privat sau al guvernului, vom rămâne la nivel de conversaţie. Nu are rost să vorbim despre declaraţii generice, deoarece acestea nu vor avansa deloc.
► Nu cred că ar trebui să vorbim despre contextul global, pentru că în acest moment nu cred că România are condiţiile pentru a deveni o superputere globală în orice sector specific. În ceea ce priveşte contextul european, întrebarea este unde va fi Europa peste 10 ani, în contextul tuturor schimbărilor geopolitice actuale. Sper că Europa îşi va găsi locul, pentru că acum suntem la mai mult de un an după raportul lui Draghi.
► Ce discutăm aici despre România este foarte relevant pentru Europa. Probabil singurul sector pe care îl văd că va pune România pe hartă este energia.
Ciprian Dascălu, economist-şef, Banca Comercială Română
► Pe convergenţă am mers pe motoare pe oraşele mari, am ajuns cu Bucureştiul la 229% din media UE PIB per capita, Vasluiul e la 32%. Cât pot să mai meargă motoarele acestea de convergenţă?
► Singurul lucru unde putem să convergem este la productivitatea forţei de muncă, la eficienţă stăm destul de prost.
► La convergenţă ar trebui să dăm drumul şi la celelalte motoare care au rămas destul de mult în spate şi care, din păcate, în continuare ne ţin din acele presiuni pe creşteri de salarii nelegate de productivitate, ne creează deficite şi ne pun frână.
► Pe lângă cererea internă afectată de preţurile ridicate şi bugetele limitate, am văzut o problemă de competitivitate prin preţ la cererea externă, companiile româneşti din industria manufacturieră, în special auto, au o problemă de competitivitate din preţ. Costul cu componenta energie e mult mai sus decât în alte ţări, mai este un cost care ţine de deficit.
► În producţia alimentara return on equity e între 3% şi 5%, te împrumuţi la 10% ca să faci o fabrică de procesare alimentară.
Valentin Lazea, economist-şef, Banca Naţională a României
► Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflaţia au fost indicatori care nu au interesat aproape pe niciun decident şi, ca atare, România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la aceşti trei indicatori. Nu poţi să speri să continui să convergi când ai aceste pietre de moară agăţate de picior.
► De prea puţine ori, în guverne se făcea auzită vocea ministrului de finanţe. În orice ţară dezvoltată, ministrul de finanţe este cel care are drept de veto în guvern. La noi, ministrul de finanţe, de regulă în guvern, este omul care preia cererile şi se străduieşte să le acomodeze pe cât posibil mai mult.
► Avem credinţa absurdă că banca centrală ar putea corecta orice dezechilibre create prin politicile fiscale.
► Prima măsură care trebuie luată acum pentru ca eventual peste 15-20 de ani să putem aspira la o economie a cunoaşterii este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori ca să meargă în mediul rural.
► Cred că ne îndreptăm spre o economie a serviciilor, nu numai în România, ci şi în Europa.
Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice din Bucureşti
► Dacă ne uităm pe partea de competitivitate şi la nivel de regiuni, regiunea Sud-Est România este cea mai puţin competitivă astăzi pe plan local şi este la o treime din media Uniunii Europene. Cea mai competitivă regiune din România este Bucureşti-Ilfov.
► Noi nu avem astăzi un model economic care să permită convergenţa. Noi folosim un model în care considerăm că putem să ne dezvoltăm economic dacă vom creşte salariile, mai ales cele în sectorul bugetar. Este o prostie pentru că treaba asta a generat deficite, inflaţia, dobânzi mai mari şi toate dezechilibrele în lanţ.
► Producţia astăzi înseamnă foarte multă inovare, tehnologie, acces la finanţare, antreprenoriat, ingrediente pe care noi nu le mai avem.
► Răspunsul dat la problemele pe care le-am avut a fost mai degrabă prociclic şi a afectat competitivitatea. Nu ai cum să fii competitiv având taxa pe stâlp, impozit pe cifra de afaceri.
► Fără fonduri europene, de la BERD şi alte fonduri nerambursabile şi împrumutate, România ar fi în recesiune clară pe cifre.
