Băsescu: România trebuie să semneze Tratatul fiscal, chiar dacă este dur
Preşedintele Traian Băsescu a făcut "un apel" către întreaga clasă politică să privească atent la noul tratat de consolidare a disciplinei bugetare pe care România va trebui să-l ratifice, precizând că politicienii trebuie "să pună armele bătăliei jos" .
Şeful statului a menţionat că şi puterea şi opoziţia trebuie să fie responsabile legat de deciziile care vor fi luate.
Băsescu a făcut în acest sens un apel către toţi politicienii.
"Reiterez apelul la toată clasa politică să privească la acest tratat pe care va trebui să-l ratificăm sau nu. Opţiunea mea este să mergem înainte cu Europa. Numai împreună putem face faţă proceselor de globalizare", a precizat el.
Preşedintele Băsescu a mai spus că suntem în faţa unei opţiuni fundamentale, respectiv dacă "lăsăm copiilor noştri" o casă sau o datorie.
Băsescu: Ce lăsăm copiilor, o casă sau o datorie?
Şeful statului a menţionat că, dacă se ia decizia de a se lăsa copiilor "o casă şi nu o datorie", "mergem împreună cu cei 24", el referindu-se la cele 24 de ţări cărora România li s-a alăturat în susţinerea acestui tratat.
Statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat luni seară un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificată a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar, a anunţat preşedintele.
Referindu-se la procesul de ratificare a tratatului, preşedintele a mai explicat că la summit-ul din 1-2 martie statele care vor îl semnează, apoi începe procesul de ratificare. "Dacă 12 state din zona euro îl ratifică până la 1 ianuarie 2013, atunci automat intră în vigoare. Dacă nu intră în vigoare înainte de 1 ianuarie 2013, intră atunci prin decizia liderilor politici ai ţărilor din UE la această dată", a spus Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat ieri că România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor dintre statele UE, totalul datoriei externe fiind de 97,9 miliarde de euro, dintre care 22 de miliarde de euro datorie publică.
"Apropo de datorii, vreau să ştie românii cum stăm din punctul de vedere al datoriilor noastre. România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE", a spus preşedintele.
Traian Băsescu a precizat că se referă atât la datoria privată, cât şi la cea publică.
"Vorbesc de datoria publică şi datoria privată, iar statul nu plăteşte decât datoria publică. Avem o datorie totală de 97,9 mld. euro, din care 22 de miliarde datorie publică, iar restul datorie privată, datorii aparţinând cetăţenilor, firmelor, nerezidenţilor care se află în România", a explicat Traian Băsescu, precizând că statul plăteşte numai datoria publică.
"Românii au fiecare în spatele lor de plată 4.570 de euro datorie, inclusiv cea privată", a spus preşedintele, adăugând că, potrivit acestor cifre, România este "statul cu cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE.
Preţul la gaze pentru populaţie, liberalizat în 2018-2020
Preşedintele a mai spus ieri că cea mai importantă parte a discuţiilor de ieri cu delegaţia FMI a fost despre liberalizarea preţului la gaze.
"Rezultatul discuţiilor este că avem şanse în ceea ce priveşte populaţia să modificăm calendarul libaralizării preţului la gaze, să ajungem la preţul pieţei abia în 2018-2020 şi nu în 2013 aşa cum era prevăzut. Va trebui ca guvernul să întocmească un program eşalonat. Argumentul principal a plecat de la salariul net. Am încercat o demonstraţie cu un salariu net de 5.400 de lei (salariul preşedintelui -n. red.) să vedem cât ar costa. Se vede din capul locului că şi eu aş avea dificultăţi la plată dacă nu aş avea facilităţile funcţiei de preşedinte", a spus Băsescu.
Extrase din proiectul pactului fiscal adoptat de liderii UE
"Prin acest tratat, părţile contractante, ca state membre ale Uniunii Europene, convin să consolideze segmentul economic al Uniunii Economice şi Monetare prin adoptarea unui set de reguli destinate întăririi disciplinei bugetare printr-un compact fiscal, pentru întărirea coordonării politicilor economice şi îmbunătăţirea guvernanţei în zona euro."
"Poziţia bugetară a guvernului va fi echilibrată sau pe surplus. Această regulă este respectată dacă balanţa structurală anuală a guvernului se încadrează în obiectivul pe termen mediu specific al statului aşa cum este definit de Pactul de Creştere şi Stabilitate cu un nivel al deficitului structural mai mic de 0,5% din PIB la preţul pieţei."
"Părţile contractante pot devia temporar de la obiectivul pe termen mediu sau de la calea de ajustare doar în condiţii excepţionale... Circumstanţele excepţionale se referă la cazul evenimentelor neobişnuite care nu pot fi controlate de părţi, care au un impact major asupra poziţiei financiare a guvernului, sau la perioade de turbulenţe economice severe."
"În cazul observării unor deviaţii semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la calea spre ajustare, se va declanşa automat un mecanism de corecţie. Mecanismul va include obligaţia părţilor avute în vedere de a implementa măsuri pentru corijarea deviaţiilor."
"Regulile vor produce efecte în legislaţia naţională la cel mult un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat prin angajamente obligatorii şi cu caracter permanent."
"În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie găseşte că o parte contractantă nu a respectat deciziile instanţei, aceasta poate impune plata unei amenzi potrivit circumstanţelor, dar care nu va depăşi 0,1% din PIB-ul ţării."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
