Seceta dă startul pentru creşterile preţului porumbului

"Mă aştept la creşteri în continuare pentru porumb, piaţa din Statele Unite va da totul peste cap şi poate fi o a doua Rusie (în 2010 Rusia a blocat exporturile de cereale ca urmare a fenomenelor meteo extreme, în con­se­cinţă cotaţiile internaţionale au ex­plo­dat - n.red.). În România toţi tra­derii au în acest moment default-uri (contracte ne­executate de fermieri - n.red.)", spune Iulian Gheorghe, director general al Ame­ropa Grains, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa locală a comer­ţului cu materii prime agricole.

O bună parte a caselor de comerţ au semnat contracte de achiziţie pentru porumb cu fermierii români în luna mai la cotaţii ce au variat între 180 şi 185 de eu­ro/tonă, iar acum fermierii sunt reti­cenţi în a executa aceste întelegeri pen­tru că preţurile s-au încadrat pe o pantă as­cendentă, subliniază traderul.

"Fermierii trebuie să înteleagă că pen­tru ei nu există pierderi, în schimb ne­exe­cutarea contractelor loveşte în plin traderii. Mă aştept ca la recoltare pre­ţul porumbului să fie undeva la 235-240 de euro FOB Constanţa", adaugă Gheorghe.

În tabăra marilor producători agri­coli, cei care nu depind de spaţiile de de­pozitare sau de contractele sem­nate cu traderii, prioritatea în acest moment sunt irigaţiile pentru a putea limita scăderile de recoltă astfel încât la toamnă conturile compa­ni­ilor să se umple ca urmare a co­ta­ţiilor internaţionale în creştere.

"În acest moment pe Bursa din Paris Euro­next preţul pen­tru porumb este de 250 euro/tonă după ce mult timp s-a men­ţi­nut la 200 de euro/to­nă. La această cotaţie fer­mierii sunt pe zero, vor avea suficiente fon­duri pentru a-şi aco­pe­ri cheltuielile. În acest an costurile cu irigaţiile au fost foarte mari în cazul ce­lor care au udat terenurile. Cei care nu au irigat vor câştiga din preţ, dar vor pierde în acelaşi timp şi din reducerile de producţie. La o cotaţie de 300 de euro/tonă, care este un preţ de ex­cepţie pe care nu l-am mai avut până acum, fermierii vor reuşi să aibă sufi­cienţi bani pentru a reîncepe ur­mătorul ciclu de producţie", explică si­tuaţia Lucian Buzdugan, directorul fer­mei de 55.000 de hectare a TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brăilei.

Situaţia din Statele Unite dă tonul evoluţiei preţurilor pe pieţele internaţionale

Un prim semnal pentru evoluţia din această vară a preţurilor la porumb este dat de piaţa din Statele Unite, cel mai mare producător la nivel mondial. Recent, atât oficialii americani, cât şi fermierii au anunţat că vor recolta numai o fracţiune din suprafeţele însămânţate cu porumb în această primăvară.

Estimările din iulie ale United States Department of Agriculture (in­sti­tuţie echivalentă unui minister al agri­culturii - n.red.) arată că fermierii ame­ricani vor strânge în silozuri şi hambare 329 mi­lioane de tone de po­rumb. Proiecţiile din iulie au suferit o co­recţie severă de 12,2% faţă de luna precedentă.

Situaţia ar putea fi însă şi mai severă decât arătau proiecţiile făcute la începutul acestei luni.

Analistul american Michael Cordon­nier a inspectat în urmă cu trei săptă­mâni aşa-numita regiune "Corn Belt" (Cen­tura Porumbului) din nord-estul Statelor Unite, acolo unde este concen­trat grosul suprafeţelor acoperite cu porumb de fer­mierii americani.

"Dacă ai fi călătorit, în această regiune fără să ştii data din calendar, ai fi zis că este vorba despre sfârşitul lui au­gust (cu o lună înainte ca porumbul să fie recoltat - n.red.). Zona arată că şi cum ar fi sfârşitul verii şi nu sfârşitul lu­nii iunie. Situaţia din regiune este mai gra­vă decât mă aşteptam. Sunt zone unde recoltele sunt bune, dar acestea sunt excepţii", notează Cordonnier pe blogul său de pe commoditiesjournal.com

Concluziile trase de analist în teren sunt întărite şi de statisticile oficiale ale ad­ministraţiei americane. Indicele "Palmer", instrument de măsurare a se­cetei folosit de National Climatic Data Center (instituţie similară INMH din România), arată că situaţia din zonele mari producătoare de porumb din SUA a fost calificată ca fiind una de secetă severă sau secetă extremă.

Cu o producţie americană zguduită puternic de condiţiile meteo procesa­torii şi traderii vor fi nevoiţi să se re­orien­teze către alte pieţe în condiţiile în care stocurile la nivel mondial nu oferă o marjă confortabilă de manevră.

Prognozele USDA arată că eco­no­mia mondială va încheia acest an agri­col cu stocuri de 134 milioane de tone de po­rumb, după ce luna trecută progno­ze­le indicau stocuri de 155 milioane de tone.

Cu o ofertă în scădere pe pieţele in­ter­naţionale unii dintre potenţialii bene­fi­ciari ai acestei situaţii sunt producătorii agri­coli de la Marea Neagră, printre care se numără şi România.

România este un jucător puternic pe porumb la Marea Neagră

Dacă în cazul grâului producţia lo­ca­lă este depăşită cu mult de recoltele din Rusia şi Ucraina, în cazul porum­bului pro­ducătorii locali sunt mult mai aproa­pe faţă de cei doi giganţi agricoli de la Marea Neagră. Spre exemplu, în acest an Ru­sia are o producţie estimată de 7,8 mi­lioa­ne de tone de porumb, în timp ce Ucra­ina aduce în regiune alte 24 mi­lioa­ne de tone. În acelaşi ton Româ­nia are o pro­ducţie estimată de 6,5-7 mi­lioa­ne de tone, în scădere de la 11,7 mi­lioane de tone în anul 2011.

Deşi regiunea Mării Negre este afec­tată de temperaturile mari din ulti­mele două luni, impactul nu este la acelaşi nivel ca în Statele Unite.

"După problemele care au apărut din cauza vremii în momentul înfloririi po­rumbului au urmat alte zile toride, pier­derea apei s-a produs rapid pe fon­dul temperaturilor ridicate. Plantele au pierdut rapid apa acolo unde nu au fost iri­gaţii. Pierderea apei s-a produs într-un ritm atât de rapid cum nu am văzut în ultimii ani. Pierderile pentru porumb la cei care nu au irigaţii sunt în acest mo­ment foarte mari", explică Lucian Buzdugan de la TCE 3 Brazi.

Pentru a securiza producţia de po­rumb, materie prima ce urmează a fi re­col­tată de pe 9.500 de hectare, exe­cutivul de la TCE 3 Brazi a aplicat şase udări peste 70% din suprafeţele aco­pe­rite cu porumb din Insula Mare a Brăilei. Costurile, estimate la 5,5 mil. euro, vor fi duble faţă de anii anteriori, însă Lucian Buzdugan estimează că producţia medie va fi de 8 tone/hectar după ce anii trecuţi productivitatea era cu 2-4 tone/hectar mai mare. În total în hambarele TCE 3 Brazi ar urma să se strângă aproape 80.000 de tone de porumb, potrivit estimărilor ZF.

Situaţia din Insula Mare a Brăilei este însă una dintre excepţiile la nivelul agriculturii locale în condiţiile în care puţini fermieri îşi permit să demareze programe extinse de irigaţii în lipsa unei infrastructuri dezvoltate şi a costurilor mari.

Preţul porumbului românesc va fi reglat în final de cererea internă

În acelaşi timp, fermierii locali sunt pro­tejaţi într-o anume măsură de agi­ta­ţia din pieţele internaţionale pentru că Ro­mânia nu are o bursă de mărfuri agri­cole conectată direct la pieţele internaţionale.

"În România avem avantajul că piaţa este una fizică şi nu una în majo­ri­tate bursieră. Porumbul este folosit în cea mai mare parte pentru furajele din in­dustria zootehnică. În final preţul va fi re­glat de capacitatea crescătorilor de ani­male de a susţine un anumit preţ. În caz contrar ei se vor reorienta către grâ­ul furajer pentru a-şi asigura necesarul de materie primă", spune Ofelia Nal­bant, vicepreşedinte al Asociaţiei Ro­mâ­ne a Comercianţilor de Produse Agri­cole (ARCPA), organizaţie care reu­neşte cele mai mari case de comerţ cu materii prime agricole prezente pe plan local.

Ofelia Nalbant subliniază că posi­bi­litatea companiilor din industria zooteh­ni­că de a schimba porumbul cu grâul fura­jer a produs un efect de contagiune pe piaţă. "Preţul grâului furajer a cres­cut în ultimele zece zile cu 5 euro pe zi de la 190 euro/tonă la 240 de euro tonă FOB Constanţa".

Recolta de porumb românească din acest an este estimată a fi cu o treime mai mică decât cea de anul trecut în con­tex­tul condiţiilor meteo nefavorabile. Astfel, potrivit estimărilor fermierilor ro­mâni, în silozuri se vor strânge în toam­nă 6,5-7 milioane de tone de po­rumb după ce în 2011 producătorii agri­coli au recoltat 11,7 milioane de tone, o recoltă-record pentru ultimii cinci ani.

În ultimii ani preţul porumbului din Ro­mânia a urmat o pantă descendentă în pe­rioada imediat următoare recoltei pen­tru că fermierii s-au grăbit să vândă pro­ducţiile ca urmare a lipsei spaţiilor de de­pozitare şi a obligaţiilor financiare faţă de furnizorii de inputuri sau utilaje.

Pe piaţa din România jocurile pri­vind producţia de porumb sunt fă­cute de companii precum TCE 3 Brazi, In­terAgro, dar şi de libanezii de la Maria Trading sau Agro Chirnogi.

Astfel, TCE 3 Brazi, companie deţi­nu­tă de Culiţă Tărâţă, a acoperit aproa­pe 20%, adică 9.500 de hectare de teren, din Insula Mare a Brăilei cu porumb, iar grupul InterAgro are pe mai multe entităţi juridice 11.200 de hectare de te­ren care au fost în acest an însămânţate cu porumb.

Americanii sunt loviţi puternic de căldură şi secetă: efectele asupra porumbului sunt devastatoare

Fermierii americani îşi ajustează în jos lună de lună estimările privind recolta de porumb după ce seceta şi temperaturile ridicate au uscat o bună parte din recoltele fermierilor din "centura porumbului" (corn belt - n.red.), cea mai productivă regiune pentru porumb de pe continentul nord-american. Estimările din luna iulie pentru producţia americană de porumb arată un declin de 12,2% faţă de luna anterioară.

Rezultatele fermierilor americani dau tonul evoluţiei producţiei mondiale de porumb. În aceeaşi perioadă estimările privind recolta mondială au fost "corectate" în jos cu aproape 5%, la 905 milioane de tone.

De problemele americanilor ar putea profita în acest an agricol traderii din China, Europa sau America de Sud având în vedere că estimările privind producţiile din aceste regiuni sunt mult mai stabile.

Cu producţii estimate a fi stabile în raport cu datele din luna iunie sunt şi Argentina, Africa de Sud sau China.

"Reducerea producţiei, cum este acum cazul Statelor Unite, este un eveniment fundamental de piaţă şi nu unul «soft», la evenimentele de acest tip pieţele reacţionează cu un efect dublu, de aceea bursele internaţionale s-au inflamat în ultimele săptămâni. Impactul nu este însă unul care să dea peste cap lucrurile pentru că în SUA 40% din porumb este folosit pentru etanol, iar în condiţiile cotaţiei actuale a ţiţeiului fermierii ar putea trimite acest porumb către consumul animal sau uman. În aceste condiţii pieţele au loc pentru a se linişti în perioada următoare", spune Ofelia Nalbant, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), organizaţie care reuneşte cele mai mari case de comerţ cu materii prime agricole prezente pe plan local.

Pe de altă parte, situaţia cauzată de turbulenţele privind producţia americană poate fi atenuată de rezultatele fermierilor europeni. USDA estimează în iulie o producţie europeană de porumb de 65,4 milioane de tone, estimare în creştere cu 0,3 milioane de tone faţă de luna anterioară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels