♦ „Cred că important este să avem acest bun simţ al pieţei, pentru că aici vine creativitatea, de aici vine zona noastră umană.“ ♦ „Dacă ne-am duce în proporţie de 90% pe cifre în momentul când luăm o decizie, probabil că tot 90% dintre antreprenori ar fi contabili“ ♦ „Eu cred că instinctul şi analiza nu se exclud, e nevoie de ambele. Instinctul este un simţ aparte al antreprenorilor şi trebuie completat cu partea de analiză.“
Într-un mediu economic în care datele şi tehnologia sunt la un click distanţă, dar incertitudinea persistă, cum ia antreprenorul român deciziile importante? Se bazează mai mult pe fler sau pe analiza de business?
IMM Club a organizat la Iaşi, la Unirea Hotel & Spa, evenimentul „Secretele antreprenorului de succes - SAS 2025“ cu tema principală „Decizii în afaceri: antreprenor informat vs. antreprenor cu fler“. Participanţii la eveniment au vorbit despre echilibrul fin dintre intuiţie şi cifre, despre importanţa contextului, dar şi despre responsabilitate, umanitate şi sens în afaceri. Răspunsurile lor conturează o imagine complexă a antreprenorului de azi: un echilibrist între „simţul pieţei“ şi foaia de Excel.
Partenerii media pentru seria de evenimente din 2025 sunt Ziarul Financiar şi Contzilla, iar Bolt Business este partener de mobilitate. Moderatorii evenimentului au fost Liviu Sav şi Melinda Morariu. Sponsorii evenimentului au fost BRIDGE-to-INFORMATION, Puratos, Benvenuti, Gamma Print, SMART reports.
„Ce înseamnă fler? Vorbim de intuiţie, vorbim de sentiment, de bunul simţ, nu vorbim de chibzuinţă, de discernământ. Cred că important este să avem acest bun simţ al pieţei, pentru că aici vine creativitatea, de aici vine zona noastră umană, pe care aş vrea să o cultivăm din ce în ce mai mult în acest ecosistem dominat de AI sau care va deveni dominat de AI. Noi trebuie să ne raportăm la un context. Nu există o strategie bună sau o strategie rea, există o strategie care funcţionează într-un context“, a spus Bogdan Suchar, fondator al Nobswell.
Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia, a experimentat pe propria piele importanţa instinctului în momentele de început ale carierei antreprenoriale, când resursele erau limitate, iar calculele complexe nu erau o opţiune realistă.
„În debutul activităţii mele antreprenoriale, multe decizii le-am luat pe bază de instinct şi, din păcate, fondurile fiind insuficiente la momentul respectiv, nu am stat să fac prea multe calcule. În schimb, am încercat să fiu permanent atent la mediu din jurul meu, practic la piaţă, la necesităţile celor din jurul meu într-o primă etapă şi instinctul nu m-a dus într-o zonă în care să greşesc“, a spus el în cadrul evenimentului.
Totuşi, Stoian recunoaşte că doar cu fler nu se construieşte un business solid şi susţine importanţa iniţiativei, dar şi a echilibrului între analiză şi simţ practic: „Din punctul meu de vedere, ca antreprenor, întotdeauna am considerat că ar trebui să am iniţiativă. Instinctul a funcţionat în proporţie de 60% la mine. Dacă ne-am duce în proporţie de 90% pe cifre în momentul când luăm o decizie, probabil că tot 90% dintre antreprenori ar fi contabili sau contabilii ar deveni antreprenori, ceea ce nu prea se întâmplă în realitate“, a completat antreprenorul.
De altfel, ideea că instinctul şi analiza trebuie să coexiste apare recurent în discursurile speakerilor. Adrian Sorocaniuc, fondator al FeedForward AS Consulting, subliniază că instinctul e un atu valoros, dar că fără ancorare în realitatea cifrelor poate conduce la greşeli costisitoare. El avertizează că cele mai frecvente greşeli din zona antreprenorială apar exact atunci când instinctul nu e completat de un plan financiar solid.
„Eu cred că instinctul şi analiza nu se exclud, e nevoie de ambele. Instinctul este un simţ aparte al antreprenorilor şi trebuie completat cu partea de analiză. Plusvaloarea cred eu că vine atunci când sunt îmbinate. Dacă vorbim de antreprenorii care se bazează doar pe instinct, cele mai frecvente greşeli pe care le-am întâlnit în experienţa mea cu antreprenorii au fost decizii de investiţii insuficient calculate. O investiţie presupune iniţial un buget pe care e bine să-l ştii, să cunoşti cât te costă investiţia din momentul în care ai luat decizia până o pui în funcţiune. În această etapă, strict din acea investiţie, venitul este zero şi ai doar costuri. E bine să ştii la ce drum porneşti“, a explicat Adrian Sorocaniuc.
Dincolo de cifre şi instinct, antreprenoriatul este şi o chestiune de sens. Pentru unii, succesul nu se măsoară doar în profitabilitate, ci în alinierea cu propriile valori.
Este cazul lui Gheorghe Ghirjev, CEO al BSW TECH, invitatul surpriză al evenimentului, care propune o viziune mai personală asupra reuşitei în afaceri.
„Pentru mine, succesul este o cale pe care merg, nu o văd ca pe o destinaţie. Eu vreau să merg şi să fac chestii care mie îmi plac şi care îmi dau un «drive».“
„Asta înseamnă pentru mine de fapt succesul, e o cale, e un drum. După părerea mea, cred că cel mai important pentru oameni este să trăiască o viaţă frumoasă“, a spus el.
Aceeaşi viziune despre antreprenoriat ca responsabilitate şi construcţie pe termen lung este împărtăşită şi de Melinda Morariu, director general IMM Club. Ea reaminteşte că antreprenorul modern trebuie să fie conştient nu doar de impactul economic, ci şi de cel social şi de mediu.
„Ce este antreprenorul responsabil? În primul rând, cred că toată lumea este de acord că îi pasă de profitul pe care îl poate face, pentru că altfel n-ar fi antreprenor. Dar noi suntem convinşi că antreprenorul responsabil se preocupă de mediu pentru că îi pasă ce va lăsa în urmă sa, ce va lăsa generaţiilor viitoare, copiilor lui şi se preocupă de oamenii care sunt în jurul lui, de angajaţii lui, de comunitatea din care face parte. De fapt, acestea sunt condiţii pentru a crea un business durabil“, a concluzionat ea.
Adi Ploscaru, cofondator, Growth by Design
► Eu sunt arhitect de performanţă radicală în acest program. Am şi eu 20 de ani de experienţă cumulată pe parte de management de echipe, training, vânzări şi consultanţă financiară.
► Am ajuns la acest sistem complet pentru creştere şi performanţă radicală, am venit cu partea de model de business şi performanţa echipelor.
► Motorul de creştere produs prin propunerea de valoare convingătoare pentru cumpărători captează cererea.
► Performanţa finală este dată de cea a antreprenorului informat.
Dan Mocanu, cofondator, Growth by Design
► Am trăit 17 ani în Statele Unite, am lucrat vreo şapte ani la Microsoft, am predat în învăţământul superior restul de ani şi-am descoperit pasiunea pentru a transforma cultura organizaţională pentru creştere şi performanţă.
► Până la urmă, ce contează în orice companie sau organizaţie, chiar şi la nivel individual, este creşterea şi performanţa.
► Creşterea este potenţialul de dezvoltare, iar performanţa este practic materializarea acestui potenţial în rezultate.
Florin Cardaşim, cofondator, Strongbytes
► Eu aş merge pe instinct educat prin experienţe şi prin ceea ce învăţăm din fiecare. Până la urmă, din orice decizie pe care o luăm, fie bună, fie rea, până la urmă învăţăm.
► Instinctul e foarte important. Şi datele sunt foarte importante pentru mine în contextul acesta în care totul se schimbă foarte rapid. Mai important este să fii agil, să poţi să iei decizii fără să ai toate datele, pentru că e foarte mult efort investit să ai toate datele şi uneori nu ai această posibilitate.
Marius Alexe, investitor şi antreprenor
► Instinctul se şi schimbă, deşi spunem că e ceva cu care ne naştem. Eu cred că se construieşte pe baza unor analize. De exemplu, în cazul meu, instinctul a fost cam prost la început şi pe baza unor experienţe nereuşite a devenit ce în ce mai bun.
► Cifrele, ca multe alte lucruri, pot fi puţin manipulate, mai ales când investitorul caută o finanţare, o face să dea bine. Deci chiar dacă cifrele ar fi 100% corecte, ele reprezintă imaginea din trecut. E ca şi cum ai conduce o maşină uitându-te în oglinda retrovizoare.
Adrian Sorocaniuc, fondator, FeedForward AS CONSULTING
► Eu cred că instinctul şi analiza nu se exclud, e nevoie de ambele. Instinctul este un simţ aparte al antreprenorilor şi trebuie completat cu partea de analiză. Plusvaloarea cred eu că vine atunci când sunt îmbinate.
► Dacă vorbim de antreprenorii care se bazează doar pe instinct, cele mai frecvente greşeli pe care le-am întâlnit în experienţa mea cu antreprenorii au fost decizii de investiţii insuficient calculate. O investiţie presupune iniţial un buget pe care e bine să-l ştii.
Tiberiu Stoian, fondator, Exonia
► Din punctul meu de vedere, ca antreprenor, întotdeauna am considerat că ar trebui să am iniţiativă. Instinctul a funcţionat la mine în proporţie de 60% la mine.
► Dacă ne-am duce în proporţie de 90% pe cifre în momentul când luăm o decizie, când fundamentăm o decizie, probabil că tot 90% dintre antreprenori ar fi contabili sau contabilii ar deveni antreprenori, ceea ce nu prea se întâmplă în realitate.
► În debutul activităţii mele antreprenoriale, multe decizii le-am luat pe bază de instinct.
Ionuţ Coleaşă, partener, CITR
► Există extrem de multă valoare şi în insolvenţă, mai ales în zona de prevenire a insolvenţei. Noi ne ocupăm cu gestionarea companiilor în dificultate şi focusul nostru în ultimii ani de zile a fost în zona de prevenire, pentru că ne-am dat seama că se pierde extrem de multă valoare acolo.
► Cea mai proastă decizie pe care am identificat-o până acum la un antreprenor este să nu ia nicio decizie. Primul instinct pe care îl are antreprenor în dificultate este cel de îngheţ.
Melinda Morariu, director general, IMM Club
► Ce este antreprenorul responsabil? În primul rând, toată lumea cred că este de acord că îi pasă de profitul pe care îl poate face pentru că altfel n-ar fi antreprenor.
► Noi suntem convinşi că antreprenorul responsabil se preocupă de mediu pentru că îi pasă ce va lăsa în urma sa, ce va lăsa generaţiilor viitoare, copiilor lui şi se preocupă de oamenii care sunt în jurul lui, de angajaţii lui, de comunitatea din care face parte. De fapt, acestea sunt condiţii pentru a crea un business durabil.
Nadia Stoian, director operaţional, Exonia Holding
► Exonia produce ambalaje de 20 de ani pe piaţa din România. Acum 10 ani am luat decizia să ne îndreptăm atenţia mai mult către ambalajele sustenabile, care au fost favorizate şi de legislaţie la momentul respectiv.
► Am avut noi reglementări de mediu din partea UE, care au trebuit să fie implementate şi în România. Odată cu introducerea ecotaxei pe sacoşele din plastic şi a restricţiilor cu privire la grosimea minimă a ambalajelor, am luat decizia să ne orientăm către sacoşele din hârtie, care sunt 100% ecologice.
Ştefan Tudorie, commercial manager, Genesis Biopartner
► De ce folosim deşeurile organice? Avem o resursă pe care o folosim foarte puţin spre deloc în România, deşeurile organice biodegradabile, şi am zis să le transformăm în ceva folositor. Am ales să le folosim pentru a obţine energie verde, energie electrică pe care o injectăm în sistemul naţional.
► Colaborăm cu cu antreprenorii din zona de IMM-uri, cu antreprenori români, pentru că vor ei să facă o schimbare financiară. S-ar putea să-i coste mai puţin să aducă la noi deşeuri decât să le ducă la groapa de gunoi.
