♦ „Există patru provocări în atragerea finanţării: nevoia de predictabilitate legislativă, perioada lungă de finanţare, fiind vorba de proiecte mari, costul capitalului în România, complexitatea proiectelor. Avem însă soluţii pentru provocări“ ♦ „Legislaţia trebuie să fie stabilă, riscurile să fie gestionabile, iar execuţia să fie predictabilă.
Sectorul energetic a atras în ultima perioadă investiţii majore, atât în regenerabile, cât şi în zona de gaze, stocare sau infrastructură, companiile din domeniu subliniind că, deşi există provocări în atragerea finanţărilor necesare în anumite sectoare, sunt din fericire şi soluţii, potrivit participanţilor la cea de-a treia zi de conferinţă ZF Power Summit.
În plus, România este o piaţă atractivă pe zona de energie şi se află în vizorul finanţatorilor internaţionali, bănci şi fonduri de investiţii. În paralel, jucătorii din domeniu încep să se finanţeze tot mai mult la bursă, prin emisiuni de obligaţiuni şi IPO.
„Există patru provocări în atragerea finanţării: nevoia de predictabilitate legislativă, perioada lungă de finanţare, fiind vorba de proiecte mari, costul capitalului în România, complexitatea proiectelor. Avem însă soluţii pentru provocări“, a declarat Ştefan Frangulea, CFO al Electrica.
BERD, unul dintre principalii finanţatori ai economiei româneşti, a alocat anul trecut circa 25% din fondurile locale sectorului energetic, iar procentul va creşte în 2026-2027, energia urmând să devină un segment foarte important pentru businessul băncii în România.
„Am finanţat regenerabile datorită targheturilor ambiţioase asumate de România. Ele sunt mai uşor de finanţat, tehnologiile finanţate sunt mult mai mature, scalabile mai uşor, deci mare parte din riscul inerent e controlabil. Investiţiile în stocare şi reţele vin ca un pas natural necesar în economie. Am discutat pe multe tranzacţii în stocare şi cred că vom prezenta în 2026 mai multe tranzacţii mari. Investiţiile în stocare sunt mai riscante. E o volatilitate de preţ mai ridicată, tehnologia nu e foarte matură, iar pe reţele este multă reglementare, investiţiile au maturităţi mult mai lungi“, a explicat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, instituţie care a acordat finanţări de 1 miliard euro în România în 2025.
Ea atrage atenţia că, pentru a susţine finanţarea în sectorul de stocare este nevoie de scheme de sprijin similare celor din zona de regenerabile şi sunt discuţii în acest sens cu Ministerul Energiei. „Cred că vom vedea aceste scheme de sprijin la finalul anului viitor şi asta va scala mult investiţiile în stocare“.
În cazul energiei nucleare, necesarul de finanţare pentru centrala de la Cernavodă ajunge la 10 miliarde euro, pentru modernizarea reactoarelor 1 şi 2 şi realizarea reactoarelor noi. În acest context, Marius Cara, head of EIB Group Office România, subliniază că piaţa locală are nevoie de dezvoltarea instrumentelor precum PPA-urile şi CFD-urile, pentru a atrage finanţări şi în puncte mai sensibile ale sistemului. „Infrastructura mare de transport a luat partea leului la BEI în 2025, adică peste 1,1 miliarde euro. Dar pipeline-ul pe 2026 arată bine şi sunt câteva deal-uri promiţătoare în energie“.
Practic, liderii industriei sunt de părere că provocările din zona de finanţare nu ţin de calitatea companiilor sau a proiectelor, ci de nevoia de predictabilitate şi stabilitate legislativă, de viteza obţinerii autorizărilor şi durata de execuţie a proiectului.
„Legislaţia trebuie să fie stabilă, riscurile să fie gestionabile, iar execuţia să fie predictabilă. Doar astfel prima de risc asociată scade, iar finanţarea devine mai accesibilă şi mai ieftină“, a spus Ella Chilea, audit partner, Forvis Mazars.
