♦ Nicio altă generaţie nu este atât de explicit orientată spre valori umaniste ca generaţia Z şi nici la fel de bine interconectată, adaptarea la schimbare fiind de fapt noua stare de spirit a celor născuţi după 1997. Încrezători în forţele proprii, nativi digitali prin definiţie şi cu o toleranţă socială nemaiîntâlnită, tinerii din generaţia Z au şansa de a deveni antreprenorii perfecţi. Ce le trebuie pentru a se dezvolta?
„Tinerii din generaţia Z au un profil mai degrabă antreprenorial, dar pot fi intraprenorii perfecţi când găsesc mediul de lucru care le poate oferi dezvoltare personală, flexibilitatea necesară pentru a face acest lucru şi valori cu care să poată rezona“, spune Irina Mînzală, director de resurse umane din cadrul EY România şi Moldova.
Născuţi între 1997 şi 2012, tinerii din generaţia Z au azi cel mult 25 de ani, fiind în acest moment cel mai important segment din populaţia globală, cu o pondere de circa 32%. Mai departe, la nivelul anului 2030, gen Z va reprezenta cea mai importantă „felie“ din piaţa globală a forţei de muncă, 34%, lucru care ar trebui să conducă la transformări organizaţionale fără precedent ţinând cont de particularităţile acestei cohorte de nativi digitali.
„Comparativ cu alte decade, lumea în care trăim se transformă politic, social, tehnologic şi economic într-un ritm accelerat, iar pentru cei născuţi după 1997, acest fundal de transformare continuă este pur şi simplu starea de fapt a lucrurilor. Principalele transformări care au marcat generaţia Z sunt nivelul de toleranţă socială nemaiîntâlnit în lume până acum, accesul nelimitat la informaţii prin intermediul tehnologiei şi o generaţie de părinţi care le-au dat încredere în forţele proprii.“
1. RealiÅŸti, nu idealÅŸti
Mai departe, tot acest context modelează o generaţie mai conştientă de sine şi de forţele proprii, dar şi mai ambiţioasă.
„Tinerii din această generaţie sunt inovatori, productivi, cu obiective bine determinate şi realişti. Au un profil antreprenorial şi se orientează în mod intuitiv spre acest domeniu, dar pot fi şi intraprenorii perfecţi atunci când găsesc mediul de lucru care le poate oferi lucrurile la care aspiră, dar fără riscurile inerente antreprenoriatului“, mai spune Irina Mînzală. Potrivit acesteia, în cadrul companiei EY România, 28% din angajaţi fac parte din generaţia Z. „În toamna fiecărui an, ni se alătură aproximativ 100 de absolvenţi şi ne aşteptăm ca procentul să crească în ritm accelerat în următorii ani. Este dificil de estimat ponderea la nivel naţional, dar probabil vorbim de un sfert din numărul total de angajaţi, cu diferenţe notabile între oraşe şi/sau industrii.“
2. Dar pentru a deveni relevante pentru o generaţie pentru care brandurile în sine nu mai reprezintă mare lucru, companiile sunt la rândul lor forţate la adaptare.
„Pentru a fi relevante pentru generaţia Z, companiile au nevoie de noi strategii de atragere, integrare şi dezvoltare care să îi pună pe tineri în centrul eforturilor lor. Spre deosebire de Y, generaţia Z este una realistă, nu idealistă, şi caută interacţiuni autentice cu brandurile de angajator, care să le ofere argumentele raţionale şi emoţionale prin intermediul cărora să înţeleagă cum pot contribui în mod direct la misiunea companiei şi indirect la bunăstarea societăţii, precum şi care este plusvaloarea pe care o aduc echipei.“
3. De la workaholic la echilibru
Astfel, trecerea se face de la un simplu loc de muncă la un mediu în care se construieşte viitoarea carieră.
„Reprezentanţii generaţiei tinere se orientează spre oportunităţile profesionale care le oferă şansa de a se dezvolta, dar într-un mod suficient de permisiv încât să îşi permită un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Când vine vorba să îşi aleagă un angajator, 21% se orientează către companiile care oferă oportunităţi de dezvoltare personală şi învăţare şi 18% către cele care încurajează echilibrul între viaţa profesională şi cea personală“.
Departe de workaholismul milenialilor (generaţia Y), pentru generaţia Z echilibrul din viaţa personală şi cea profesională este noua măsură a succesului.
„Generaţia tânără se mobilizează spre o realitate dincolo de nevoile de bază. Aspectele materiale sunt resurse pentru ca ei să poată deveni cea mai bună versiune a lor, nu un scop în sine. Tinerii din generatia Z definesc succesul prin echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, dar şi prin dorinţa de a simţi că munca lor are un impact pozitiv asupra oamenilor şi a societăţii.“ Astfel, cele mai apreciate valori sunt cele utilitare (cum ajung unde am nevoie), sociale (cum mă raportez la cei din jurul meu) şi de bunăstare (cum apreciez calitatea vieţii).
„Generaţia Z a crescut într-o societate globalizată, conectată cultural, în care toleranţa şi respectul reciproc primează. Nicio altă generaţie nu este atât de explicit orientată spre valori umaniste şi nici atât de bine interconectată. Totodată, sunt educaţi, nativi digitali, creativi şi inovatori. Vor căuta soluţii pe cont propriu şi şi-au propus să schimbe lumea după regulile lor.“
Reversul medaliei? Răbdare puţină, ceea ce va duce la o schimbare rapidă a mediilor de lucru în care simt că nu se dezvoltă pe măsura ambiţiilor lor.
„Provocarea viitorului va fi găsirea echilibrului între aşteptările generaţiei Z şi ritmul inovaţiei companiilor care îşi propun să îi atragă şi reţină pe termen mediu şi lung.“
