♦ „E nevoie de investiţii pentru a deveni sustenabil, pentru a dezvolta societatea şi pentru a curăţa mediul” ♦ „Să fii sustenabil înseamnă să nu ai pierderi, iar acest lucru se poate face doar prin investiţii masive şi constante” ♦ „Rolul miniştrilor şi al guvernului este unul primordial în această tranziţie, dar ajutorul pe care îl avem este unul limitat în acest moment”.
Drumul în tranziţia către o economie verde şi sustenabilă, în care toţi jucătorii se aliniază şi urmează principiile ESG este unul lung şi plin de provocări. Sustenabilitatea în afaceri trebuie să aibă o miză cât mai mare, întrucât de ea depinde continuitatea acelei afaceri şi trebuie privită nu ca un cost, ci ca o oportunitate.
Deşi există bani, voinţă şi iniţiative din partea mediului antreprenorial pentru a susţine această tranziţie, schimbarea nu se va putea produce fără implicarea autorităţilor, a guvernului, a miniştrilor, a conducerii ţării. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile conferinţei ZF ESG 2024. „Care sunt pilonii ce stau la baza investiţiilor sustenabile şi cum construim afaceri durabile“?
Conferinţa a fost realizată în parteneriat cu Genetrix, Hidroelectrica, Bulboacă & Asociaţii, Philips, PwC, TTS şi Horvath.
„Soluţii, voinţă şi resurse există. Companiile solide înţeleg nevoia de schimbare, de rejuvenare prin investiţiile constante. Toate investiţiile pe care le facem le evaluăm ţinând cont de impactul pe care îl au şi de modul în care contribuie la profitabilitatea companiei. Nu se poate sustenabilitate fără profitabilitate şi vom ajunge să nu mai avem profitabilitate fără sustenabilitate pentru că astăzi carbonul costă. (...) Sustenabilitatea nu este cireaşa de pe tort, este tortul în sine. Nu putem să avem continuitate în business şi nu putem să avem business dacă nu suntem sustenabili, iar pentru asta trebuie să fim profitabili”, a spus Tulia Căşvean, director de comunicare corporativă şi PR, Transavia, în timpul conferinţei ZF ESG 2024. Care sunt pilonii ce stau la baza investiţiilor sustenabile şi cum construim afaceri durabile“?
Companiile, în drumul lor către ESG, mai spune aceasta, trebuie să facă investiţii constante, să îşi ţină promisiunile şi aibă grijă să acţioneze etic. Fiecare companie trebuie să contribuie la schimbare, nu să aştepte ca schimbarea să se producă.
Anul 2024 a fost primul an în care companiile listate la BVBă au fost obligate să întocmească, pe lângă rapoarte financiare, şi rapoarte de sustenabilitate. Începând cu
1 ianuarie 2025, afirmă Monica Movileanu, partner and ESG leader, PwC Romania, urmează valul al doilea al acestor raportări, ceea ce înseamnă că toate companiile cu peste 50 de angajaţi, cu cifră de afaceri de 10 mil. euro şi 5 mil. euro total asset va trebui să facă un raport de sustenabilitate, raportul urmând să fie auditat la începutul anului 2026.
„Partea de raportare este ultima pe lanţ. Primordial este ca o companie să aibă o strategie de sustenabilitate, să îşi facă analiza impactului, a riscului şi a oportunităţilor pe care trebuie să le urmărească.“
„De acolo porneşte totul: a implementa acele direcţii, a urmări targete, a avea procese de colectare, o guvernanţă a zonei de sustenabilitate, urmând ca partea de raportare să se facă în ultima etapă”, a explicat ea în timpul conferinţei.
Companiile care urmează să întocmească începând de anul viitor raportul de sustenabilitate, mai adaugă Monica Movileanu, trebuie să înţeleagă, în primul rând, ce sunt standardele europene de sustenabilitate şi să aibă o strategie de sustenabilitate şi de decarbonizare a firmei.
„Pilonul principal în pornirea unei raportări şi a unei strategii de sustenabilitate este analiza de dublă materialitate, acea analiză prin care conducerea companiei identifică riscurile, oportunităţile şi impactul acestor riscuri. Apoi, urmează procesul de colectare a datelor, monitorizarea lor, verificarea lor, raportarea şi auditarea”, a mai punctat ea.
O altă concluzie desprinsă din conferinţa ZF ESG 2024. Care sunt pilonii ce stau la baza investiţiilor sustenabile şi cum construim afaceri durabile? este că e nevoie de investiţii în dezvoltarea infrastructurii, î special în cea feroviară şi p Dunăre, unde transportul este mai puţin poluant.
„Dunărea ar trebui să fie o autostradă de containere. În momentul actual, tot ce este container se mişcă doar terestru. Este nevoie de o întreagă infrastructură pe Dunăre şi ea nu există. Mediul privat nu poate să substituie în zona de infrastructură oricât ar vrea. Poate să ajute, dar nicio autostradă nu poate fi construită de mediul privat”, a spus Gabriel Ţecheră, Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii cu Investitorii la compania TTS, cel mai mare transportator pe Dunăre.
Pe de altă parte, Cosmin Bradea, director general al transportatorului Cargo Partner, a spus că după 20 de ani, mediul privat şi cei care lucrează la stat trăiesc în continuare în două lumi total diferite
„Dacă noi avem fonduri de investiţii pe ESG, avem oameni care monitorizează implementarea acestor investiţii, la stat nu se întâmplă acelaşi lucru”, a subliniat Bradea.
În lipsa atragerii de fonduri, nu se poate construi o infrastructură modernă de cale ferată, nu se poate draga Dunărea, nu se poate transporta sustenabil şi la un cost foarte bun pentru clienţi sau producători.
„Ne învârtim într-un cerc vicios, în care mediul privat, din investiţii proprii, încearcă să pună în aplicare reglementările care vin de la UE, în schimb din partea statului auzim doar scuze şi de ce nu se poate, şi ce grea moştenire avem de la guvernele anterioare”, a mai adăugat directorul general al transportatorului Cargo Partner.
Monica Movileanu, partner and ESG leader, PwC România
► Rolul miniştrilor şi al guvernului este primordial. Companiile îşi doresc să investească în regenerabile, tehnologie nouă sau comunităţi, dar nu pot face asta dacă nu au finanţare. Există finanţare, dar e foarte important cât de uşor avem acces la ea.
► Banii sunt daţi haotic în acest moment. Nu avem o analiză la nivelul ţării. Chiar dacă există bani, ar trebui să îi direcţionăm strategic pentru a aduce beneficii pe termen mediu şi lung.
► Statul joacă un rol foarte important în acest lanţ, dar ajutorul pe care îl avem este unul limitat în acest moment.
Gabriel Ţecheră, director guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii, TTS
► Nu vedem niciun efort din partea autorităţilor pentru a rezolva problema dragării Dunării. În fiecare an se întâmplă acelaşi lucru: vine secetă, Dunărea scade, scade traficul.
► Transportul pe apă are amprenta de carbon cea mai redusă, dar din păcate investiţiile în astfel de proiecte nu se materializează.
► Există un haos la nivelul finanţărilor, dar problema cea mai mare este că asistăm la un haos la nivelul reglementărilor. Totul este tratat egal. Nu există niciun fel de idee strategică la nivel de reglementare, iar atunci lucrurile nu pot avansa.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor, Pădurilor
► În septembrie, am reuşit să recuperăm prin Sistemul Garanţie şi Returnare 81% din ambalajele puse pe piaţă, în creştere faţă de luna august, când recuperarea a fost de 78%.
► Materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România.
► În Buzău avem o fabrică care proceseză o cantitate semnificativă din PET-urile recuperate. Dacă vorbim de sticlă, din păcate, în momentul de faţă, ea merge în Polonia sau Ungaria pentru a fi transformată.
Sorin Elisei, director general, Ministerul Energiei
► Există multe companii în România care sunt preocupate de costul energiei verzi pe termen lung. Încercăm să le transmitem că toate investiţiile prin PNRR, prin Fondul de Modernizare sau alte fonduri, ar trebui să ducă la o calmare a acestor preţuri şi la o scădere semnificativă a lor.
► În 2030, România va avea o reducere de emisii în sectorul energetic de 87%, faţă de 1990, în mare parte din eliminarea cărbunelui.
► Logica alocărilor ar trebui să meargă mai repede spre producătorii de tehnologii net zero.
Raluca Cruţu, manager, ESG Insights, Sustainalytics
► Digitalizarea şi utilizarea AI în tot ce este legat de practicile ESG devin esenţiale pentru companii. Automatizarea presupune optimizarea de procese, un consum redus de energie, de resurse, minimizarea deşeurilor, stocare şi gestionare de date.
► Digitalizarea este o tendinţă şi o necesitate pentru orice companie care vrea să rămână relevantă în piaţă.
► Investiţiile în ESG reprezintă oportunităţi care nu trebuie ratate. Deja este o decizie de business pentru a deveni profitabil.
Costică Mişaca, ESG director, Sphera Franchise Group
► Pentru a aduce forţă de muncă din Asia este nevoie de o perioadă mare de timp, între 9 şi 12 luni. Un permis de muncă în România ar trebui să fie gata în 30 de zile, dar în realitate este gata în două-trei luni. Toate aceste elemente conduc la nişte costuri imense. Aici, statul ar trebui să intervină şi să debirocratizeze procesul.
► Este nevoie de transparenţă şi de claritate pentru ca strategia de ESG să ajungă la toate părţile interesate. În intern, cea mai dificilă parte este implementarea.
Cosmin Bradea, director general, Cargo Partner
► Criteriile de guvernanţă ar trebui să le vedem implementate mai întâi la stat. Noi preluăm directivele de la UE, dar nu preluăm şi ce fac concret alte ţări.
► Integrăm principiile ESG în strategia şi operaţiunile companiei.
► Implementarea corectă a principiilor ESG într-o companie ajută nu numai la dezvoltarea companiei, ci şi a angajaţilor, face compania să devină mai vizibilă şi faţă de parteneri şi faţă de clienţi. Dacă totul este transparent lucrurile vor merge într-o zonă foarte bună.
Roxana Barbato, director ESG şi sustenabilitate, Raiffeisen Bank România
► Băncile au un rol fundamental în finanţarea proiectelor verzi, pentru că se află la mijlocul acestui întreg ecosistem, şi atunci au rolul de a facilita tranziţia către economia verde şi comunităţi sustenabile.
► Suntem într-un proces de tranziţie. Trebuie să înţelegem că anumite industrii sunt mai avansate, iar altele au nevoie de ajutor şi de sprijin ca să progreseze. Este un proces de lungă durată, dar este demonstrat că dacă acorzi suficientă atenţie factorilor de ESG, pe termen lung afacerea devine profitabilă.
Bogdan Babici, arhitect principal, TECON
► Oraşul ar trebui să fie un vector care să dinamizeze demografia, şi vedem lucrul acesta în ţările care au generat o foarte mare creştere a sistemelor urbane, unde concentrările de infrastructură bine planificate sunt atractive pentru cetăţeni.
► Clădirile vechi, care sunt cumva abandonate şi care generează suprafeţe necontrolate în teritoriu, pot fi un exemplu bun de reutilizare. Există câteva proiecte în Capitală, dar şi în ţară, unde suprafeţe industriale mari au fost recuperate şi redate comunităţii sub forma unor dezvoltări de tip mixed-use .
Corina Fugaru, coordonator, European Institute of Sustainability
► Ne concentrăm pe proiectul European Institute of Sustainability, pe care l-am lansat în urmă cu două săptămâni în parteneriat cu Raiffeisen Bank.
► Urmărim să pregătim viitorii lideri din sectorul sustenabilităţii printr-un program cu o durată de patru luni, conceput pentru oameni care activează în zone diverse, companii, ONG-uri, presă, pentru a transmite mai departe expertiza noastră.
► Avem programe pentru elevii de liceu, unde vizăm formarea unei baze care să contribuie la dezvoltarea următorilor lideri care pot schimba mentalităţi şi percepţii.
Mirela Dobre, director, Direcţia Generală Programare şi Coordonare MIPE
► Finanţările europene pentru zona de ESG sunt destul de generoase pentru România. Sunt circa 80 mld. euro care trebuie consumaţi până la sfârşitul anului 2029. Pe partea de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem termene mai strânse cărora trebuie să le facem faţă.
► Atât Politica de coeziune 2021-2027, cât şi PNRR sunt fonduri care aplică principiile ESG, însă PNRR vine în plus cu componenta socială şi de guvernanţă.
► În cazul Politicii de coeziune a existat un mic decalaj. Programele au fost aprobate la final de 2022, iar aşa s-a întâmplat în toate ţările membre. Până acum s-a făcut pregătirea şi lansarea apelurilor de proiecte. Majoritatea vor fi lansate spre finalul anului, iar beneficiarii vor putea aplica şi semna contractele de finanţare. Efectele acum vor începe să se vadă.
Mihai Fugarevici, director general, STADA
► Conceptul de sustenabilitate trebuie să includă şi mindset-ul uman. Aici se face diferenţa între o companie care se uită în mod real la nişte principii ESG şi una care doar le bifează.
► ESG trebuie văzut prin prisma menţinerii competitivităţii şi a funcţionalităţii industriilor.
► Interpretat şi aplicat cum trebuie, conceptul de ESG, cu susţinerea autorităţilor din România şi cu absorbţia fondurilor europene, ar trebui să ne ajute să facem paşi înainte. E nevoie neapărat de suportul statului român şi implementarea proiectelor europene.
Alexandru Chiriţă, director general, Electrica
► Vedem ESG ca pe o oportunitate. Eforturile de investiţii pe care le avem sunt strâns legate de oportunitatea de a face această tranziţie către un mediu de trai mai bun pentru toată lumea.
► Susţinem un consum eficient şi responsabil, nu un consum mai redus. Motorul unei economii este de fapt consumul de energie şi trebuie să ne asigurăm că este făcut în mod eficient. Acest consum este direct legat de investiţiile pe care le vom avea în industrie. Toate aceste investiţii conduc către stabilitate. Ele trebuie făcute într-o perioadă scurtă şi reprezintă un efort pe care trebuie să îl facem împreună.
► ESG este un instrument de excelenţă. Se presupune că pe termen lung vom fi mai eficienţi, vom trăi într-un mediu mai bun, iar la finalul zilei ne responsabilizează unii faţă de ceilalţi şi în cadrul activităţilor pe care le întreprindem între companii.
Zsuzsa Bereschi, director energy & sustainability, EY
► Când discutăm de ESG, dincolo de componenta de mediu, trebuie să urmărim componenta socială şi de guvernanţă. Dacă nu avem o guvernanţă corporativă adecvată, etică, practici antifraudă sau anticorupţie toate lucrurile sunt rupte de realitate şi se poate ajunge la încălcarea angajamentelor.
► Nu toate domeniile trebuie să se reinventeze, dar multe companii şi industrii trebuie să îşi caute un model de afaceri adaptat la sustenabilitate.
Adrian Cocan, cofondator, Lăptăria cu Caimac
► E nevoie de investiţii pentru a deveni sustenabil, pentru a dezvolta societatea şi pentru a curăţa mediul. România suferă la capitolul acesta pentru că suntem lipsiţi de competitivitate, împrumuturile sunt costisitoare şi avem lipsă de infrastructură.
► Se schimbă lucruri, însă prea încet. Ne trebuie mai multe resurse, trebuie să devenim mai competitivi şi avem nevoie de o implicare mai mare din partea statului.
► Ne dorim o staţie de spălare de sticle şi una de biogaz. Pe cea de biogaz o va construi o firmă parteneră. Am semnat deja contractele, au aplicat pentru o linie de finanţare la Ministerul Mediului, însă indiferent de rezultat, vom construi această staţie de biogaz împreună.
Tulia Căşvean, director comunicare corporativă şi PR, Transavia
► Să fii sustenabil înseamnă să nu ai pierderi, iar acest lucru se poate face doar prin investiţii masive şi constante.
► Pentru noi, sustenabilitatea nu este un scop, este un mijloc prin care suntem profitabili.
► Pentru a ajunge să aibă zero risipă şi să se autofinanţeze, o companie trebuie să ştie încotro vrea să meargă. Este important să schimbi mentalitatea atât la nivel intern, cât şi la nivelul furnizorilor. A înţelege grija faţă de resurse la nivel intern este esenţial pentru că astfel eviţi pierderile.
Nicu Trofin, chief revenue offiter, Klap, companie care se ocupă cu recondiţionarea de electronice
► Suntem la un nivel de recondiţionare de sub 2-3% în România, iar în vestul Europei vedem deja un grad de 12-13%.
► Încă suntem într-o perioadă în care educăm consumatorul cu privire la recondiţionare. E nevoie să investim inclusiv în educaţie, astfel încât consumatorii să afle de această posibilitate.
► Suntem parte din Comisia de economie circulară şi propunem o serie de iniţiative legislative către guvern şi parlament. Există un astfel de demers din partea societăţii private. Pare că statul vrea să discute cu noi. Aşteptăm să facem paşi mici, dar mulţi.
