Special

Toată lumea se vaită în sistemul de sănătate din România: Nu sunt medici în spitale, farmaciile dau faliment, producătorii se simt sufocaţi de taxe, dar pacienţii n-au loc să se vaite pentru că ministrul, consilierii de la preşedinţie, parlamentarii şi şeful Casei se plâng şi ei

Se plâng însă oamenii cu puterea şi funcţia de a schimba ceva în sistem. În discursurile susţinute de jucătorii din sănătate, în cele două zile ale evenimentului ZF Health & Pharma, s-au auzit mai mult nemulţumirile şi plângerile lui Cristian Horia, deputat de la Comisia pentru sănătate şi familie, Camera Deputaţilor, ale lui Vasile Cepoi,  preşedintele Au­to­rităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, ale lui Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, şi ale altor oameni responsabili de buna funcţionare a sistemului.

„Deja discuţia aceasta nu mai este agreată de mine“, a fost răspunsul Dianei Loreta Păun, consilier de stat, prezent ca guest speaker în a doua zi de conferinţă a ZF, la întrebarea de ce sunt trimişi pacienţii să-şi cumpere singuri medicamentele şi materialele sanitare când sunt internaţi în spital. Întrebată de un redactor al ZF când vor scăpa pacienţii de povara de a merge cu plicul la medic în spitalele de stat, Păun a răspuns că plicul va dispărea când munca medicilor va fi valorizată prin salarii. Ea s-a plâns că România a încheiat un parteneriat cu Bulgaria privind accesul la medicamente, anunţat acum două zile, de care nimeni nu ştie nimic. Pe de altă parte, Laurenţiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, a spus  că a fost prezent la conferinţa la care Petre Moskov, ministrul bulgar al sănătăţii, a anunţat că urmează semnarea unui acord cu România privind accesul pacienţilor la medicamente, fără a oferi însă alte detalii cu privire la prevederile acestui acord, adăugând că de la eveniment au lipsit autorităţile române.

Soluţii la nevoile reale ale pacienţilor nu a prezentat nici Cristian Horia, vicepreşedinte în Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor. „Haideţi să revenim la oile noastre. Ce facem aici? Şedinţe de exorcism? Vorbim de industria farma, nu de lipsa de medicamente din spitale“. La întrebarea ZF „Ce vă spun alegătorii dumneavoastră în ceea ce priveşte sistemul medical din România?“, Horia a răspuns: „Sunt foarte puţini oameni care să ştie ce vrea pacientul. Pacientul nu e echipat să mă evalueze, nu poate să-mi evalueze abilităţile. Nu poate să evalueze dacă medicamentele sunt bune sau rele, ci dacă primesc servicii medicale la timp. “

Soluţii pentru dezvoltarea sectorului de sănătate nu au venit nici din partea lui Ţibichi, şeful CNAS. El a  declarat însă că CNAS are doar doi inspectori care trebui să verifice 700 de furnizori şi că instituţia pe care o conduce funcţionează „performant“ cu doar 1% cheltuieli de administrare din fonduri colectate. Bugetul CNAS se ridică anul acesta la 26 mld. lei, în creştere cu 50% faţă de 2011.

În loc să prezinte clar indicatorii de calitate pe care îi ia în considerare,  în prima zi a evenimentului ZF Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, făcea referire la felul în care este înţe­leasă calitatea din sistemul de sănătate. Calitatea ser­vi­ciilor medicale e o problemă de „cultură organi­zaţio­nală, comportamentul şi mentalitatea din spital“, a spus el în prima zi a evenimentului. „Autoritatea Naţională de Mana­gement al Calităţii în Sănătate are ca obiectiv de diag­nostician al sistemului şi să propună soluţii terapeutice, dar nu poate să le aplice. Trebuie să identifice disfuncţio­nalităţi în fiecare unitate sanitară şi la nivel general“, a spus Cepoi.

Nici Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii, prezent ca speaker în prima zi a evenimentului, nu a prezentat soluţii concrete pentru îmbunătăţirea sectorului de sănătate. S-a plâns doar că România nu are în acest moment nicio strategie pentru resursa umană din sănătate. Nu a oferit soluţii pentru probleme ca lipsa vaccinurilor din stoc, lipsa medicilor în spitalele de provincie sau condiţiile insalubre din spitalele de stat.

În acest timp, reprezentanţii sectorului farma se plâng de scăderea afacerilor cauzată de reducerile de preţ operate anul trecut, menţionând dispariţia a peste 1.000 de medicamente din piaţă şi migraţia farmaciştilor în Anglia. Sufocaţi de impozite şi taxe se simt şi producătorii de medicamente, producţia celor 67 de operatori asigurând doar 16% din consumul valoric, potrivit lui Ioan Nani, di­rec­torul Antibiotice Iaşi. Momentul-cheie pentru in­dustrie îl reprezintă recalcularea preţurilor medica­men­telor gene­ri­ce, ordin a cărui aplicare a fost amânat până la 1 noiembrie.  

„Cu siguranţă, pacienţii şi industria sunt grav afectaţi de lipsa de predictibilitate a legislaţiei preţurilor.  Vorbim de legislaţie care datează din iulie anul trecut, şi acum, în septembrie 2016, discutăm daca se aplică, dacă nu se aplică? Lipsa de capacitate a statului român, care discută la peste un an de la emiterea unui act normativ dacă este bine sau nu să-l aplice, ar trebui să pună principala întrebare“, a spus Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Evenimentul ZF Health & Pharma Summit ’16  a fost orga­nizat de Ziarul Financiar, împreună cu partenerii parte­nerii oficiali Sanador, Casa de avocatură Ionescu şi Sava, Casa de avocatură Bondoc şi Asociaţii, GsK, Terapia, Pfizer, Antibiotice, Farmexpert, ADRFR, Deloitte, Ana Hotels Europa, Toyota Material Handling şi La Fântâna.

 
 

Declaraţiile invitaţilor

 

Diana Loreta Păun, consilier de stat

Mi-aş dori să existe un interes crescut al multinaţionalelor pentru investiţii în cercetare, în companiile din România. Aş vrea ca în ţară să apară un centru de cercetare pe zona farma. Avem specialişti foarte buni pe zona de cercetare. Până acum au existat nişte propuneri venite de la administraţie, dar au rămas la stadiul de propuneri.

Creşterea progresivă a taxei clawback, metodologia de calcul al preţurilor medicamentelor şi intrarea în insovenţă a unor distribuitori şi farmacii reprezintă doar câteva dintre problemele cu care se confruntă piaţa farma.

Alţi factori care afectează piaţa sunt durata necesară obţinerii avizelor pentru studiile clinice, lipsa disponibilităţii unor medicamente pe piaţa românească datorate exporturilor în paralel şi inexistenţa unui mediu clar şi predictibil al pieţei farma.

Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o metodologie sustenabilă de calcul al preţului la medicamente, respectarea protocoalelor terapeutice la prescrierea şi eliberarea medicamentelor,  adoptarea unor măsuri suplimentare de reglementare a activităţilor care în prezent favorizează exportul paralel de medicamente.

 

Prof. univ. dr. Ion Anghel, director Departament Analiza şi Evaluare Economico-Financiară - ASE Bucureşti

Grupele de vârstă înaintată sunt cele mai mari consumatoare de servicii medicale. În perioada 1990-2011 la  grupa de vârstă de peste 70 de ani avem o creştere de 53%, în timp ce la vârsta tânără avem o scădere semnificativă.

În medie, un locuitor din România plătea în 2008 aproximativ 32 de euro pe servicii medicale private, iar în 2015 acesta a plătit aproximativ 74 de euro.

Retailul farmaceutic în perioada 2008-2015 a crescut de la 115 la 174 euro pe an. În medie, un român plăteşte în jur de 700 de euro pe an pe retailul tradiţional (valoare valabilă pentru 2015).

În perioada analizată dinamica cifrei de afaceri pentru producţia farma a variat de la 17,7% în 2010 la 4,3% în 2015, cu scădere de 6,4% în 2013 şi o creştere puternică de peste 20% în 2014.

Dinamica cifrei de afaceri în comerţul cu ridicata a produselor farma în perioada 2009-2015 a marcat o tendinţă pozitivă, cu excepţiile din 2009 şi 2014, când au fost înregistrate scăderi de 2,3% respectiv 2 %.

 

Ioan Nani, directorul general Antibiotice Iaşi

Este clar că nu o să putem produce în România toate medicamentele din toate clasele terapeutice de care avem nevoie pentru a putea fi independenţi. Pentru a scădea dependenţa trebuie să încurajăm domeniul producţiei.

Nu trebuie să îi punem condiţii restrictive. Nicăieri într-o ţară în care preţurile sunt cele mai mici nu vor veni investitori să facă investiţii într-un domeniu ca cel al industriei farmaceutice.

Vorbind despre exodul farmaciştilor uităm că industria farma este un aspirator de farmacişti. La noi în companie lucrează aproximativ 100 de farmacişti, dar şi aici, la un moment dat, va apărea o problemă în capacitatea nostră de a plăti salarii la fel ca în Franţa, Belgia, Anglia.

Practic, în Marea Britanie au plecat luna trecută patru colegi de-ai noştri pentru 5.000 de lire pe lună. Eu nu o să pot niciodată să le ofer un astfel de salariu, dacă vrem să facem şi medicamente cu un cost redus.

Ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie la faptul că industria, în general, este creativă. Este nevoie de cercetare. Avem centre importante din ţară unde se face cercetare, din păcate la nivel de sertar.

Pentru a dezvolta producţie în România este necesar să acordăm atenţie cercetării.

 

Robert Popescu,  preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR)

În distribuţia de medicamente şi în retailul farmaceutic apare consolidarea accelerată, asa ca jucătorii mici nu mai reuşesc să supravieţuiască, iar jucătorii importanţi preiau şi cota lor de piaţă,

Nu putem vorbi despre o statistică reală a farmaciilor active din ţară pentru că o parte dintre entităţile gestionate de un patron privat au fost preluate prin alţi operatori economici care le fac să funcţioneze mai departe.

Reducerea de preţ aplicată de anul trecut la medicamente s-a tradus printr-o scădere a veniturilor farmaciilor cu 15-16%. Farmaciile din România au fost afectate cel mai rău. Există tot felul de intervenţii legislative care afectează activitatea farmaciilor.

Aplicarea legii supermarketurilor a afectat serios zona suplimentelor alimentare, una dintre zonele care marcau creştere.

 

Tatiana Onisei, biolog, şef serviciu în cadrul Serviciului Naţional al Plantelor Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului, din Institutul de Bioresurse Alimentare

Există o tendinţă anuală de creştere a pieţei de suplimente alimentare, cu o medie de 1.500 de produse noi, altele decât cele existente pe piaţă în prezent. Acum sunt în jur de 20.000 de produse pe piaţa românească.

Consumul de suplimente alimentare este în creştere, cu circa 40% în 2015, în condiţiile în care românii vor să se hrănească sănătos, dar nu au suficient timp pentru a face acest lucru.

În România, din 2011 creşterea a fost de peste 20%, iar Euromonitor prognozează pentru 2015 o creştere de până la 40% a acestei pieţe.

Pe piaţa din România 85% dintre suplimentele alimentare au în compoziţie alte substanţe decât vitamine şi minerale.

 

Iulian Trandafir, directorul general Farmexpert

Problema farmaciilor în România este faptul că portofoliul lor este extrem de limitat. În condiţiile în care medicamentele reprezintă 70 – 80% din cifra de afaceri a unei farmacii, e absolut normal ca la un moment dat farmaciile să înceapă să dispară.

Lanţurile regionale se dezvoltă, sunt lanţuri regionale care au ajuns la 60 - 70 de farmacii, aceste lanţuri au foarte mari şanse dacă reuşesc să controleze un teritoriu restrâns, unul-două judeţe, pentru că altfel va fi imposibil să lupte cu marile lanţuri.

Farmaciile din România nu mor, ci vând licenţa. Farmaciile nu mai sunt un business. Numărul de farmacii nu creşte, creşte în mediul rural, dar nu se poate susţine în mediul rural.

Noi sisteme de distribuţie direct la farmacie printr-un distribuitor unic ales mai mult sau mai puţin transparent au făcut ca produsele să lipsească pentru că farmaciile nu pot să dea garanţii către producători.

 

Mădălina Ţiţirigă, director adjunct consultanţă financiară Deloitte România

Elementele cheie care ar fi implicate în toate problemele de integritate în industria farma sunt multiple. Un element important este cultura de risc sau de integritate. Organizaţiile care vor să implementeze un program de integritate ar trebui să se asigure că toţi membrii organizaţiei înţeleg principiile şi nu doar urmează mecanic. Fără acest element, programul de integritate are şanse puţine să fie de succes. Una dintre soluţiile pentru a schimba cultura de risc este ca programul de intregritate să fie implementat în procesele de business de la începutul implementării.

Raportarea incidentelor de integritate reprezintă un alt element important. O persoană care raportează ar trebui să fie felicitată, recompensată.

Un alt element important este identificarea riscurilor şi reprezintă fundaţia oricărui program. Nu putem verifica totul, ar trebui să alocăm mai multe resurse acolo unde sunt riscurile mai mari.

Este foarte important să înţelegem că integritatea este o parte din business şi nu reprezintă ceva separat. 

În industria farma există o problemă globală a eşuării multor programe de integritate comparativ cu alte industrii.

 

Răzvan Bosinceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente fără Prescripţie

Prin informaţie şi prin educaţie putem să reconstruim încrederea pacienţilor români în sistemul de sănătate. Românii au nevoie de informaţii clare despre sistemul de sănătate, despre medicamentele care li se prescriu şi despre posibilitatea de a se trata cu medicamente fără prescripţie medicală, suplimente şi dispozitive medicale de uz personal.

Consumul de medicamente OTC în România este pe ultimele zece locuri din Uniunea Europeană, deci nu se consumă exagerat medicamente OTC. Ne dorim ca pacienţii să înţeleagă diferenţa între a se automedica şi a merge la medic pentru a primi o prescripţie.

 

Lucian Bondoc, managing partner, Casa de Avocatură „Bondoc şi Asociaţii“

Numărul proceselor pe care le intentează producătorii de medicamente pe tema taxei clawback este în scădere. Am fost implicaţi în peste 200 de procese pe care le au producătorii pe taxa clawback, însă numărul acestora este în scădere accelerată, legislaţia fiind clarificata în mai multe privinţe progresiv.

Clawbackul românesc este unic. Din 2010 statul nu mai plăteşte nimic în plus, obligaţia serviciului public a fost indirect pasată sectorului privat. Statul încearcă sa transfere obligaţii care ţin în mod normal de sfera publică către sectorul privat. Când ai o criză economică, autorităţile publice pun presiune pe o serie de sectoare. Domeniul sănătăţii este printre acestea, noi nu am ieşit din criza economică cel puţin din punct de vedere psihologic; observăm aceasta şi în modul de raportare la alte domenii.

Avem o problemă de resurse umane creată în timp, la nivel de instituţii publice, dar şi de personal medical. La nivel de instituţii sunt puţini oameni foarte bine pregătiţi, unii dintre ei au propriile reguli.

 

Cristian Mărgărit, nutriţionist, manager Get Fit Gym

Una dintre marile probleme în cazul suplimentelor alimentare ar fi că nu există o autoritate care să reglementeze această piaţă.

Importul paralel este destul de mare, este destul de ciudat că un agent clandestin poate introduce în ţară aproape orice, în timp ce o firmă care vrea să importe trece prin toate furcile caudine.

Ar mai fi probleme nu doar la producători la cantitatea de substanţă activă pusă în medicamente, atât declarată, cât şi cea reală. Un medic poate are intenţia bună, dar prescrie un medicament care este subdozat sau are extracte nestandardizate.

 

Petru Crăciun, director general Cegedim

În urma impunerii preţului minim, au dispărut deja aproape 1.000  de medicamente, iar dacă până la sfârşitul anului se va aplica măsura amânată de recalculare a preţurilor la medicamentele generice, probabil vom asista la dispariţia a 500 - 1.000 de produse.

Piaţa farma ar putea înregistra o scădere cu câteva procente în anul 2017, continuând tendinţa actuală. Din luna iulie a anului trecut, în urma impunerii preţului minim la medicamente, piaţa a scăzut cu 4,4%, iar scăderea segmentului de medicamente pe baza de prescripţie a fost de 7,5%.

Faptul că o treime dintre medicamentele pe bază de reţetă prezintă un risc semnificativ de accesibilitate reprezintă o situaţie inacceptabilă pentru o ţară membră a UE.

Nevoia de medicamente pe plan european este în creştere. Printr-o suită de acţiuni mai mult sau mai puţin inspirate, se încearcă controlarea creşterii costului. Unele ţări mai mature reuşesc să faca asta mai bine, altele mai imature reuşesc să facă acest lucru mai puţin bine.

În ce priveşte structura ca volum şi valoare între medicamentele generice şi originale, aceasta nu s-a schimbat, există nişte evoluţii, dar nu le-aş eticheta ca fiind relevante.

 

Laurenţiu Mihai, director executiv, APMGR, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România

Cu siguranţă, pacienţii şi industria sunt grav afectaţi de lipsa de predictibilitate a legislaţiei preţurilor. Vorbim de o legislaţie care datează din iulie anul trecut, şi acum,  în septembrie 2016, discutăm daca se aplică, dacă nu se aplică?

Este la îndemâna executivului şi legislativului ca industria locală de medicamente generice să nu mai fie supusă unei presiuni fiscale zdrobitoare .

Indiferent ce apare în plus în legea bugetului şi în rectificările anuale pentru medicamente sunt credite pe care sistemul public le ia pe baza clawbackului. În această situaţie, noi nu ne dorim creşterea bugetului pentru medicamente, nu ne dorim rectificări bugetare pentru medicamente. 

 
 

Întrebarea ZF

Ce vă spun alegătorii dumneavoastră în ceea ce priveşte sistemul medical din România

 

Cristian Horia (PNL), vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor

„Putem să facem şedinţe de exorcism la nesfârşit.

Eu mă aflu într-o situaţie foarte bună pentru că eu nu voi mai candida şi, ca atare, ce spune presa pentru mine este nerelevant. Sunt foarte puţini oameni care să ştie ce vrea pacientul. Pacientul nu e echipat să mă evalueze. Nu poate să evalueze dacă medicamentele pe care le primeşte sunt bune sau rele, ci dacă primeşte servicii medicale la timp. Dacă vreţi să nu plătiţi medicamente în spital, internaţi-vă în spitalul judeţean din Timişoara. 

Care sunt alegătorii mei: cinci alegători – pacienţi, furnizori, angajaţi, angajatori, politicieni. Nu se poate să spui că unul este mai important decât altul. 99% din lucrurile care gestionează sistemul de farmacii nu-s în lege, Parlamentul nu poate influenţa, nu emite ordine de ministru. Ultimii cinci miniştri nu au fost nicio zi la şedinţa comisiei de sănătate în Parlament.“

 

Laszlo Attila (UDMR), membru în Comisia pentru sănătate publică din Senat

„Permiteţi-mi să vă dau un răspuns la întrebarea pusă pentru Horia Cristian. Vă dau răspunsul la ce doresc pacienţii. Pe primul loc este să fie curăţenie. Asta înseamnă cam 23% dintre problemele semnalate din şase în şase luni. Pe locul doi: mâncarea să fie comestibilă şi în concordanţă cu diagnosticul care i s-a pus. Pe locul trei este să se respecte programarea. Pe locul patru să i se explice ce urmează să i se întâmple pe perioada investigaţiilor sau a internărilor şi când este trimis acasă să i se explice ce are de făcut. Toate acestea sunt în jur de 86% dintre problemele semnalate de populaţia României.

Doar 4% au spus că a fost o problemă să plătească serviciile de igienă şi mâncare. Explicaţia sociologilor a fost că acceptăm să plătim mai mult, dar să ni se respecte aceste puncte. 14% s-au exprimat că n-au primit tratamentul corect sau nu l-au primit la timp. Am exclus această ultimă categorie, punând-o în stand by pentru că nu toată lumea are pregătirea necesară şi aprecierile sau conflictele au provenit din modul de abordare sau de necomunicare pacient – medic.“

AFACERI DE LA ZERO