Special

„Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a face business, un mod mai sustenabil şi mai transparent“. Întrebarea este: cât va costa ESG?

ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile

„Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a...

Autor: Ramona Cornea, Cristina Bellu

19.05.2022, 00:07 1503

Ana Maria Iordache, D&B David şi Baias: Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a face business Matei Dumitrescu, ROCA X: Noi putem să plutim pe un val înainte, suntem împinşi de consumatori care îşi doresc asta, de guvernanţi, de autorităţi care impun asta şi nu în ultimul rând de nevoia existentă Călin Ionescu, Sphera Group: Fără reglementări şi fără punerea acestora în practică nu ajungem departe. Avem tot ce ne trebuie, dar ne trebuie un dirijor.

Abordarea nouă de sus­tena­bilitate va reeduca atât mediul de business, cât şi consumatorul, iar standardul  ESG este un declanşator de competitivitate, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu BCR, Immofinanz, Liberty Steel, Skanska, ING Bank, Telekom România, Philip Morris România, Agista, Aqua Carpatica, Bucharest Real Estate Club, Carrefour, Deloitte, Horváth, Ijdelea&Asociaţii, NNDKP, One United Properties, Premier Energy, ROCA X şi PwC România.

„Cred că ESG, abordarea aceasta nouă de sustenabilitate, va reeduca atât mediul de business, cât şi consumatorul. Cred că niciodată consumatorul nu va plăti de

două-trei ori mai mult sustenabilitatea, deci nu va trebui să părăsim confortul în care trăim astăzi, nu va trebui să trăim mai rău ducându-ne spre sustenabilitate. Noi va trebui să ne păstrăm acelaşi confort, dar trebuie să fim foarte atenţi“, a spus Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară.

Bogdan Speteanu, director executiv produse corporate în cadrul BCR, spune că instituţiile bancare sunt dispuse să investească în susţinerea proiectelor care vizează tranziţia afacerilor locale către businessuri sustenabile. În plus, există multe programe europene, programe guver­na­mentale, instituţii financiare internaţionale care contribuie la rândul lor la acest lucru.

„Bani există pentru toate industriile. Rolul nostru este de a facilita tranziţia. Fără bănci este foarte greu să trecem la obiectivul de zero emisii pe care ni l-am propus, iar fără bani este absolut imposibil de făcut. Tot acest proces necesită investiţii. Noi ne-am asumat că până în 2050 nu vom mai avea în portofoliu niciun client care să polueze“, a spus Bogdan Speteanu în cadrul conferinţei.

Ana Maria Iordache, partener în cadrul D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, afirmă că nu există sancţiuni concrete pentru încălcarea criteriilor de ESG în legislaţia naţională, însă trebuie să ne aşteptăm la aşa ceva pentru că acesta este trendul în ţările din jurul nostru. „Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a face business. Un mod mai sustenabil şi mai transparent. Dacă punem accentul pe transparenţă, vedem că în tot ceea ce înseamnă politicile de guvernanţă şi politicile fiscale ale unei companii, accentul cade pe transparenţă: trendul este deja setat ca fiind transparenţă“, a detaliat ea.

Matei Dumitrescu, general partner în cadrul fondului de investiţii ROCA X, afirmă că în viitor vor viza pentru investiţii companii care au o componentă de sustenabilitate.

„Nu ne-am propus din start să mergem către aceste businessuri sustenabile, dar acum ne propunem din ce în ce mai mult. Ca orice fond de investiţii, avem o durată de viaţă şi apoi ne gândim să ridicăm un nou fond şi din ce în ce vom progresa vom fi mai axaţi pe aceşti indicatori şi pe a identifica exact aceste start-up-uri. Nu am urmărit neapărat impactul, am urmărit soluţii la probleme reale. Consumatorul asta vrea şi pentru asta plăteşte, să vadă că se rezolvă nişte probleme. Peste toate acestea există şi presiunea guvernamentală şi a reglementărilor care ne împing în această direcţie. Noi putem să plutim pe un val înainte, suntem împinşi de consumatori care îşi doresc asta, de guvernanţi, de autorităţi care impun asta şi nu în ultimul rând de nevoia existentă“, a explicat el.

În 2021 ROCA X a investit 3,5 milioane de euro în 7 startup-uri noi şi a avut 10 investiţii în startup-urile deja existente în portofoliu.

În 2022 ROCA X a investit în BunnyShell şi FilmChain.

Printre investiţiile ROCA X se numără: Firstairborne, Kinderpedia, BunnyShell, Code of Talent,risbo, Teleport, MocApp, Bonapp.eco, Medicai şi Xvision.

Călin Ionescu, CEO al Sphera Group, ope­ratorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a subliniat că partea de protecţia mediului trebuie să fie reglementată de autorităţile locale. „Avem mari deficienţe în aplica legi aflate în vigoare pe partea de mediu. Mă refer la colectarea selectivă. Suntem departe cu multe capitole. Noi nu avem încă un plan integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul Capitalei, de exemplu. Autorităţile ar trebui să gestioneze această imagine de ansamblu. Fără reglementări şi fără punerea acestora în practică nu ajungem departe. Avem tot ce ne trebuie, dar ne trebuie un dirijor“, crede el.

Roxana Puia, marketing director în cadrul Asociaţiei Environ, este de părere că gestionarea resurselor şi a deşeurilor care rezultă din ele este una dintre principalele probleme pe care le are România în prezent.

„Cred că una dintre principalele probleme pe care le avem este legată de modul în care gestionăm resursele atât ca materie primă, cât şi ca produse rezultate care mai apoi se transformă în deşeuri. Eu la asta m-aş limita, pe asta aş pune accentul. Pe locul al doilea ar fi mobilitatea verde, maşină verde, orice verde, iar pe locul al treilea ar fi industria modei, industria textilă pentru că este deosebit de poluantă, cred că a doua cea mai poluantă“, a spus ea.

 
 

Bogdan Speteanu, director executiv produse corporate în cadrul BCR

Bani există pentru toate industriile. Rolul nostru este de a facilita tranziţia. Fără bănci este foarte greu să trecem la obiectivul de zero emisii pe care ni l-am propus, şi fără bani acest lucru este absolut imposibil de făcut. Noi ne-am asumat că până în 2050 nu vom mai avea în portofoliu niciun client care să polueze.

Avem mai multe proiecte la clienţi din diferite industrii. Este un drum la început. Prin conlucrarea cu jucătorii mari vrem să aducem valoare prin aportul de know-how pe care, mai departe, îl ducem în jos, spre baza noastră de clienţi mai mici.

Sunt clienţi mari care se uită deja pe lanţul de aprovizionare. ESG este un declanşator de competitivitate. În ultimii ani accentul nostru a fost mai mult pe social.

 

Ana Maria Iordache, partener D&B David şi Baias, Societatea de Avocatură corespondentă PwC în România

Toate literele care alcătuiesc conceptul ESG au o importanţă egală, dar din perspectiva mea litera G este cu adevărat fundamentul ESG-ului, de aici pleacă schimbarea.

Dacă vorbim despre sancţiuni, vedem că în legislaţia naţională suntem la început. Nu există sancţiuni concrete pentru încălcarea criteriilor de ESG, dar trebuie să ne aşteptăm la aşa ceva, pentru că acesta este trendul în ţările din jurul nostru.

Toată lumea vorbeşte despre ESG ca noul mod de a face business. Un mod mai sustenabil şi mai transparent. Dacă punem accentul pe transparenţă, vedem că în tot ceea ce înseamnă politicile de guvernanţă şi politicile fiscale ale unei companii accentul cade pe transparenţă: trendul este deja setat ca fiind transparenţă.

 

Marian Elliot, global head of risk & sustainability, GFG Alliance

Am investit circa 300 de milioane de euro în Liberty Galaţi de la preluarea companiei şi avem un program de investiţii de aproape 1 mld. euro pentru tranziţia către un oţel „verde“.

Dacă ne uităm la dublarea cererii pentru oţel până în anul 2050, doar pentru a ţine pasul cu această cerinţă globală avem nevoie de investiţii de capital de circa 20 mld. dolari pe an în fiecare producător de oţel. Astfel, dacă vrei să faci trecerea la tehnologii cu zero emisii de carbon, adaugi încă 20%, deci 5-6 mld. dolari pe an în investiţii.

Reducerea de emisii de dioxid de carbon care vine cu această investiţie înseamnă 6 dolari pe tona de emisii de dioxid de carbon eliminată. Deci această investiţie începe să capete sens. Pe termen lung, nu înseamnă că producţia de produse sustenabile va fi neapărat mai scumpă.

 

Matei Dumitrescu, general partner, ROCA X

În România, capitalul uman este foarte valoros, mai ales ce observăm noi, lucrând în domeniul tehnologiei, capitalul uman din zona de IT şi tehnologie.

În contrapondere, avem şi probleme cum ar fi cele de cultură, cultură naţională, antreprenorială, pentru că atunci când vorbim despre S-ul din ESG vorbim despre etică, despre furnizori, despre a căuta date despre furnizori pentru a vedea unde produce materialul sau cum îşi plăteşte angajaţii.

Nu ne-am propus din start să mergem către aceste businessuri sustenabile, dar acum ne propunem din ce în ce mai mult. Ca orice fond de investiţii, avem o durată de viaţă şi apoi ne gândim să ridicăm un nou fond şi din ce în ce vom progresa vom fi mai axaţi pe aceşti indicatori şi pe a identifica exact aceste start-up-uri.

 

Monalisa Ungureanu, CEO  al Agrii România

În ultima perioadă vorbim din ce în ce mai mult de această criză alimentară. Vedem cum preţurile cresc, iar uneori produsele sunt indisponibile. Evident, acest lucru are legătură directă cu ce se întâmplă în câmp. Fermierul este cel care trebuie să gestioneze absolut totul din perspectiva producţiei. Producţia lui este influenţată în schimb de costul a ceea ce pune în pământ şi de un alt factor şi mai important, de evoluţia vremii.

Suntem într-o dilemă. Pe de-o parte suntem în pargul unei crize alimentare, iar pe de altă parte vorbim de bio şi soluţii care să adreseze provocările legate de siguranţa alimentară. Depinde de noi cum vor evolua lucrurile. Trebuie să acceptăm să continuăm în zona verde, dar cu nişte paşi şi politici adaptate specificului fiecărei ţări.

 

Roxana Puia, marketing director, Asociaţia Environ

Eu m-aş referi la un consum responsabil, indiferent că vorbim despre alimente, despre ambalaje, echipamente electrice şi electronice. Înainte să ajungem la reciclare ar trebui să fim atenţi la modul în care le folosim, le consumăm, le reparăm, le reutilizăm pentru că reciclarea este ultima pe lanţ, ar trebui să fie ultima pe ierarhia deşeurilor.

Cred că una dintre principalele probleme pe care le avem este legată de modul în care gestionăm resursele, atât ca materie primă, cât şi ca produse rezultate care mai apoi se transformă în deşeuri. Pe locul al doilea ar fi mobilitatea verde, maşină verde, orice verde, iar pe locul al treilea ar fi industria modei, industria textilă pentru că este deosebit de poluantă. 

 

Iulia Sbiera, CFO al Pehart Grup

ESG-ul vine ca o noţiune modernă, dar care se bazează pe nişte principii care nu sunt noi în business. În primul rând ESG-ul se bazează pe respect - pentru mediu, pentru comunitate, pentru bunurile acţionarilor. Respectul şi grija stau la baza ESG-ului, care astăzi vine cu un cadru mult mai formal, în care punem şi nişte măsuri, încercăm să vedem  nişte acţiuni pentru a avea rezultate.

În principiu, nu sunt nişte lucruri noi. Sunt doar nişte lucruri despre care se vorbeşte mai sofisticat decât acum 30-40 de ani. Reciclare se făcea şi atunci, chiar dacă nu existau atâtea variante la produsele de reciclat. Nu cred că schimbarea este grea, trebuie doar să ne întoarcem la fundamentul care stă la baza ESG, respect şi grijă.

 

Alexandru  Stânean, CEO al Teraplast

Avem obligaţia de  a fi parte a soluţiei de reciclare a maselelor plastice.

În această perioadă de criză, faptul că în unele materiale am substituit aproape 30% cu material reciclat ne aduce un avantaj competititiv, suntem mai puţin dependeţi atât de fluctuaţiile de preţ, cât şi de disponibilitatea materialelor din piaţă.

Am lucrat la ambalajele biodegradabile. Economia se traduce în 34.000 de tone CO2 pe an. Sunt cifre impresionante care ne permit din design-ul produsului să fim prietenoşi cu mediul.

De trei ani am demarat investiţii în producţia de energie verde.  Avem 1,6 MW instalaţi deja şi urmează să extindem capacitatea de producţie.Toate aceste aspecte fac parte din încercarea companiei de a deveni mai prietenoasă cu mediul.

 

Julia Leferman, director general, Asociaţia Berarii României

Există la nivel european aşa-numitul PEF – product environmental food print, o metodologie care asigură un set de indicatori de măsurare a caracterului sustenabil pe care un business îl are, este aplicabil industriei noastre şi berarii sunt parte din acest sistem de măsurare.

El vine cu o comparabilitate, nu mai are fiecare companie setul propriu de indicatori, toţi implementează acest set de indicatori care a fost implementat la nivelul Uniunii Europene şi care ar trebui extins la cât mai multe sectoare, inclusiv să devină obligatoriu într-un interval de timp rezonabil, pentru a ajunge la acea schimbare de paradigmă pe care o dorim la nivel politic.

Practici sustenabile au fost îmbrăţişate de multe firme, din ce în ce mai multe.

 

Călin Ionescu, CEO Sphera Group

Avem mari deficienţe în a aplica legi aflate în vigoare pe partea de mediu. Mă refer la colectarea selectivă. Suntem departe cu multe capitole. Noi nu avem încă un plan integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul Capitalei, de exemplu. Autorităţile ar trebui să gestioneze această imagine de ansamblu. Fără reglementări şi fără punerea acestora în practică nu ajungem departe. Avem tot ce ne trebuie, dar ne trebuie un dirijor.

ESG-ul vine şi ajută companiile să rezolve anumite inechităţi cum ar fi diversitatea sau egalitatea de drepturi între angajaţi. Lucrurile acestea trebuie să meargă în cascadă de la marile companii către cele mici, să ducem aceste valori până jos, la baza piramidei. Dacă le aplicăm doar în companiile mari şi sancţionăm doar aceste companii, nu o să ne atingem scopul.

 

Magdalena Caramilea, manager sustenabilitate, Autonom

Începem să vorbim din ce în ce mai mult despre impact. Dacă până acum vorbeam despre profit, despre alte lucruri mult mai concrete, acum începem să vorbim despre impactul asupra mediului, impactul social, avem o preocupare mult mai mare pentru wellbeing.

Anul trecut am fost la un nivel de 40.000 de tone de emisii de dioxid carbon. Până în 2025 ne-am propus să reducem cu 25% emisiile medii ale flotei şi până în 2030 cu 51%. Pentru a face asta, ne vom concentra pe o tranziţie mai verde, nu ai cum altfel. Acum avem circa 2% maşini electrice din flotă şi vrem să ajungem la 18% în 2025 şi în 2030 la peste 40%.

Începem să vorbim din ce în ce mai mult despre impact. Dacă până acum vorbeam despre profit, despre alte lucruri mult mai concrete, acum începem să vorbim despre impactul asupra mediului, impactul social.

 

Constantin Damov, preşedinte, Coaliţia pentru Economie Circulară

O economie sustenabilă va fi condiţionată de posibilitatea de a avea acces în viitor permanent la resurse, ceea ce înseamnă că nu trebuie să le terminăm. Pe o planetă limitată, cu resurse limitate, aceste lucruri nu se pot face decât cu eforturi colosale în această direcţie, înseamnă o reeducare a societăţii, o reeducare a industriei şi o abordare mult mai serioasă a celor care reprezintă puterea politică.

O economie care să dăinuie pe planeta noastră, cu o specie umană care îşi poate dezvolta o creştere economică fără consum de resurse este o economie circulară din punct de vedere material, cu o energie care este total verde.

Preţurile alimentelor au crescut cu 20%, dar în continuare risipa este de 30%. Dacă am fi atenţi, ne-ar costa cu 10% mai puţin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO