Special

TOP 10 evenimente pe plan intern în 2014. Un an marcat de reducerea CAS, dobânzi şi inflaţie la minime istorice, consolidări bancare, alegeri şi condamnări spectaculoase

TOP 10 evenimente pe plan intern în 2014. Un an marcat de reducerea CAS, dobânzi şi inflaţie la minime istorice, consolidări bancare, alegeri şi condamnări spectaculoase

galerie foto

24.12.2014, 00:07 595

Imposibilul devine realitate: Iohannis îl zdrobeşte pe Ponta în alegeri

Zece procente, adică un milion de voturi, a fost avantajul pe care Victor Ponta l-a avut în faţa lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale din noiembrie. Cu toate acestea, ceea ce părea imposibil să se petreacă s-a petrecut, iar alegerea lui Klaus Iohanis în funcţia supremă în stat, în al doilea tur de scrutin din 16 noiembrie, a schimbat din temelii orice aranjament politic pe termen lung. Victor Ponta a rămas premier, deocamdată, schimbarea de gardă la PSD s-a amânat, iar în PNL, după cum se vede, Iohannis a căpătat o influenţă pe care nu o avea nici când era preşedintele acestei formaţiuni. Iohannis a vorbit în mai multe rânduri despre intenţia sa de a aduce PNL la guvernare (PNL se află acum în plin proces de fuziune cu PDL, proces care se va finaliza în 2016), ceea ce obligă PSD să fie foarte atent nu doar la felul în care îşi asigură majoritatea parlamentară, ci şi la cum se petrec lucrurile în propria curte. O schimbare a lui Victor Ponta din fruntea PSD, ca urmare a pierderii alegerilor, va avea drept consecinţă, aproape sigur, plecarea sa şi din fruntea guvernului. Dar acest lucru ar însemna, efectiv, pierderea puterii şi intrarea în opoziţie - de aceea, ceea ce se petrece acum la PSD este un joc pe sârmă. Iulian Anghel

 

Reducerea CAS cu 5% la angajator lasă mai mulţi bani în economie

Decizia guvernului Ponta de a reduce cu 5 puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale pentru angajatori de la 1 octombrie 2014 a fost o surpriză plăcută pentru mediul de afaceri. De asemenea, realizarea bugetului pentru anul 2015 luând în considerare această măsură este benefică, de vreme ce firmele au la dispoziţie mai mulţi bani pentru investiţii sau pentru creşteri salariale.  Guvernul estimează că prin reducerea contribuţiilor la pensii (CAS) la angajator cu cinci puncte procentuale firmele private vor rămâne cu suma de 4,8 miliarde de lei anual la dispoziţie, bani economisiţi din bugetul de cheltuieli pe care îl aveau până acum cu forţa de muncă. Nivelul ridicat de fiscalitate pe forţa de muncă este una dintre principalele probleme reclamate de către investitori, având în vedere că, pentru ca un angajat să primească un salariu net de 1.000 de lei, cheltuiala salarială totală a angajatorului este de 1.696 lei (după reducerea CAS cu 5% la angajator). Un studiu de impact realizat de Ministerul Finanţelor privind efectele reducerii CAS arată că această măsură ar putea conduce la crearea a 70.000 de noi locuri de muncă în fiecare an. Adelina Mihai

 

Anul cifrelor mici la dobânzi şi inflaţie

Inflaţia aflată în prezent sub pragul de 1,5% pe fondul cererii slabe a permis băncii centrale să coboare cu dobânda-cheie la lei la un minim istoric de 2,75% pe an, ceea ce a forţat ieftinirea creditelor, dar şi reducerea bonificaţiilor la depozite. BNR a tăiat de cinci ori dobânda-cheie la lei anul acesta, iar analiştii aşteaptă o nouă reducere în şedinţa din luna ianuarie. Dobânzile la creditele ipotecare au ajuns la 5-6% pe an, la jumătate faţă de nivelul de anul trecut, în timp ce clienţii care vor un credit de consum se pot împrumuta şi la rate de 10% pe an. Dobânzile la creditele de consum erau de 25% pe an în 2009-2010. Bancherii sunt însă foarte selectivi şi nu oricine se califică acum pentru un credit, vizaţi fiind clienţii cu venituri mari şi cei care îşi încasează salariul în cont deschis la banca creditoare. La depozite, dobânzile au ajuns la 3% pe an, dar românii continuă să-şi pună economiile la bancă, în condiţiile în care sunt puţin familiarizaţi cu alte instrumente de plasament. Ciprian Botea

 

Operaţiunea de rebranding a costat 15 milioane de euro. Foto: Octav Ganea

Trecerea Cosmote şi Romtelecom la „T“

Gigantul german Deutsche Telekom a făcut în acest an un pariu pe termen lung pe România, după ce a aprobat trecerea companiilor locale Cosmote şi Romtelecom la brandul său „T“, sperând că astfel grupul va putea „rupe“ mai uşor clienţi de la rivali precum Orange sau Vodafone. Rebrandingul Cosmote şi Romte­lecom a fost cea mai mare operaţiune de acest tip de pe piaţa locală de comunicaţii, în care au fost implicaţi peste 2.000 de oameni - şi care a avut un buget de aproape 15 milioane de euro. Grupul a anunţat cu ocazia rebrandingului că îşi propune să „cutremure“ piaţa locală de comunicaţii, dar nu prin lansarea unor „războaie ale preţurilor“, ci convingând utilizatorii să migreze către pachetele care combină serviciile de telefonie şi internet fix şi mobil cu cele de divertisment şi TV, folosindu-şi astfel avantajul strategic competitiv în faţa rivalilor Orange şi Vodafone, care nu au şi operaţiuni fixe. Grupul german va avea răbdare să obţină rezultate din România, o piaţă în care preţul este pentru o largă categorie de clienţi principalul criteriu de selectare a furnizorului de servicii de comunicaţii, a declarat Claudia Nemat, membru în boardul grupului german Deutsche Telekom. „Piaţa din România este una dură, însă credem în ea, altfel nu am fi realizat trecerea la «T»“, a spus ea. Adrian Seceleanu

 

Fotografie de grup la momentul intrării Electrica în prima ligă a companiilor de pe bursă. Fotograf: Silviu Matei

Listarea Electrica, cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei

Grupul de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica a intrat în prima ligă a companiilor de pe bursă în urma celei mai mari oferte publice de listare din istoria Bursei de la Bucureşti. Electrica a atras de la investitori 1,95 miliarde de lei (444 mil. euro) prin oferta care a vizat 51% din capitalul companiei, restul rămânând în mâinile statului. Distribuitorul de electricitate a fost şi a doua companie românească care s-a listat concomitent şi pe bursa de la Londra, prin intermediul unor instrumente financiare numite certificate globale de depozit (GDR). După listare, în urma căreia Electrica a devenit a şasea companie după capitalizarea bursieră de la Bucureşti, acţiunile cu simbolul EL au crescut cu 20% pe fondul zvonurilor, ulterior confirmate, că grupul doreşte să răscumpere activele deţinute în România de grupul italian Enel. În luna noiembrie, Electrica a fost inclusă în indicele MSCI care urmăreşte valoarea principalelor companii de pe pieţele de capital de frontieră, intrând astfel în colimatorul unor fonduri de investiţii cu active de 12,4 miliarde de dolari. Din indice fac parte alte cinci companii româneşti, inclusiv OMV Petrom şi Romgaz. Ioana Tudor

 

Anul dosarelor grele

Anul 2014 a fost marcat de finalizarea sau de deschiderea unor dosare grele, în care oameni politici consideraţi intangibili sau oameni de afaceri extrem de puternici au ajus în arest sau au fost condamnaţi definitiv. A început în primăvară cu condamnări în dosarul transferului de fotbalişti – au fost condamnaţi - George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu. În vară, fost dat verdictul în cazul listării Rompetrol în aprilie 2007: manipulare a bursei. Au fost pronunţate 11 condamnări, numele cele mai cunoscute find ale lui Sorin Roşca Stănescu şi Sorin Pantiş. În dosarul ICA, Dan Voiculescu a primit în august 10 ani de închisoare. După gratii au ajuns şi puternicii Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru (NIRO), care sunt urmăriţi penal în dosarul Microsoft. Şefa Siveco Irina Socol este cercetată şi ea într-un alt dosar. În toamnă aveau să explodeze dosarele restituirilor ilegale de proprietăţi, care au culminat cu arestarea şefei DIICOT Alina Bica. Într-un alt dosar de retrocedări ilegale de păduri a fost arestat şi puternicul politician Viorel Hrebenciuc. În dosare separate continuate şi anul acesta, aproape un sfert dintre şefii consiliilor judeţene sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie. Iulian Anghel

 

În imobiliare a fost anul Papalekas

Omul de afaceri Ioannis Papalekas trăieşte şi face afaceri în România de aproape 15 ani, dar 2014 va fi cu siguranţă un an pe care îl va ţine minte. După ce în vara anului trecut a fondat compania Globalworth, pe care a listat-o pe bursa de la Londra, anul acesta a fost extrem de activ în ceea ce priveşte dezvoltarea portofoliului imobiliar, care a ajuns la o valoare de aproximativ 700 mil. euro. Printre realizările anului 2014,  Papalekas poate menţiona că a convins grupurile Vodafone şi Telekom să îi devină chiriaşi în birourile pe care le va dezvolta în nordul Capitalei şi a semnat contracte de achiziţie a trei noi clădiri de birouri dezvoltate de grupurile Bog’Art (Raul Doicescu), Skanska şi Nusco, valoarea acestor tranzacţii ridicându-se la 133 mil. euro. Totodată, el a reuşit să răscumpere clădirile BOB şi BOC din Pipera de la un fond al băncii germane Deutsche Bank. În plus, Papalekas a făcut şi un prim pas în afara Bucureştiului, cumpărând un parc logistic la marginea Timişoarei în care construieşte fabrici noi pentru grupurile germane Continental şi Elster. Pe final de an, Papalekas a fost pus şi în situaţia de a da explicaţii procurorilor DIICOT în dosarul de delapidare a SIF Muntenia şi SIF Banat, ocazie cu care discretul investitor a fost fotografiat în premieră de fotoreporterii români. Cristi Moga

Creşterea vânzărilor de maşini în 2014 a fost de 24% comparativ cu 2013. Foto: Silviu Matei

Din nou la peste 100.000 de autovehicule

În 2014 vânzările de autovehicule revin la peste 100.000 de unităţi, în creştere cu 24% faţă de anul anterior, acesta fiind primul an „pe plus“ după 2007. Dintre acestea, peste 70% din vehicule au fost achiziţionate de către firme, faţă de numai 40% în 2007 şi 2008, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importa­torilor de Automobile (APIA). Anul acesta vânzările de maşini noi, în special cele achiziţionate de către persoane fizice, au fost puternic susţinute de programul Rabla, prin care s-au vândut aproape 20.000 de maşini noi, faţă de numai 13.500 în 2013. Astfel, pe fondul programului de casare procentul persoanelor fizice din total piaţă a urcat la 41% în luna mai, în timp ce în noiembrie, fără acest program, cota acestora a scăzut la 28 de procente. În acest an segmentul pieţei cu cele mai mari creşteri a fost cel al vehiculelor comerciale, care au urcat cu aproape 30%, în timp ce vânzările de autoturisme s-au apreciat cu 23%. Pe de altă parte, importurile de maşini vechi urcă din nou la peste 200.000 de unităţi, cu toate că sunt în scădere faţă de anul anterior. Bogdan Alecu

 

Rămân mai puţine bănci

Procesul de consolidare a sistemului bancar, o piaţă pe care 40 de bănci se luptă pentru active de 80 mld. euro, a accelerat anul acesta după ce în 2013 fusese spartă gheaţa tranzacţiilor bancare prin schimbarea acţionarilor unor bănci de talie mică şi prin vânzări de portofolii de credite. Cel mai important eveniment al anului din acest punct de vedere este de departe acordul dintre Banca Transilvania şi Volksbank, prin care banca de la Cluj preia activele de circa 3 mld. euro ale austriecilor şi ţinteşte a doua poziţie din sistemul bancar. De asemenea, grupul maghiar OTP Bank, care deţine deja o bancă locală, va achiziţiona şi Millennium Bank, după ce în vară a semnat un acord cu grupul portughez care deţine banca. Şi Nextebank şi-a schimbat anul acesta proprietarul şi a trecut de la grupul maghiar MKB la fondul de investiţii Axxess Capital. Nextebank ar fi vrut să fuzioneze cu Carpatica, dar propunerea a fost refuzată de acţionarii băncii de la Sibiu. Tot anul acesta, RBS a transferat portofoliul corporate către Uni-Credit, care preluase anul trecut şi portofoliul de retail al britanicilor. Ciprian Botea

 

Ziarul Financiar a lansat proiectul „România 5% creştere economică“

Ziarul Fi­nan­­ciar a de­marat anul aces­ta proiectul „Ro­­­­­mânia 5% creştere eco­nomică“, prin care a mobilizat clasa de bu­si­ness auto­htonă – antreprenorii şi companiile – pentru a crea o platformă de relansare economică. Proiectul s-a concretizat într-o serie de propuneri de măsuri care ar asigura creşterea anuală a economiei cu 5% şi trecerea la euro în 2019.  Situaţia actuală arată că România are un PIB per capita la o cincime faţă de statele din vestul Europei, o creştere economică estimată la 2,2%, doar două companii cu acţionariat local aflate în top 100 exportatori, în timp ce doar jumătate din populaţia aptă de muncă este angajată. România a ajuns un simplu furnizor de forţă de muncă slab calificată, care îşi exportă resursele sub formă brută, iar antreprenorii abia mai pot fi identificaţi pe harta businessului local. România a avut anul trecut un PIB per capita de aproape 9.000 de dolari, printre cele mai scăzute din regiune şi a cincea parte din PIB-ul per capita al Germaniei, cea mai puternică economie europeană. România mai are de recuperat până să ajungă la nivelul record din 2008. PIB-ul a crescut timid, dar fără un avans de minimum 5% anual nu va avea şansa să prindă din urmă celelalte economii europene. Ioana David

AFACERI DE LA ZERO