"Totul se traduce în credibilitate, pentru că aceasta este esenţială pentru economie. Dacă ne uităm la statele din jur, Italia sau Grecia, de exemplu, vedem că acestea suferă în primul rând de lipsă de credibilitate. În schimb, Spania sau Germania nu au avut această problemă. De ce SUA au fost retrogradate? Pentru că nu a mai existat aceeaşi încredere în clasa politică ca în alţi ani", este de părere Matei Păun, director la compania de consultanţă în investiţii BAC Investment.
Ziarul Financiar a pus la un loc mai multe criterii pentru realizarea topului credibilităţii miniştrilor, pe baza unor opinii ale oamenilor de afaceri, consultanţilor şi economiştilor, cei pentru care o decizie luată de un ministru le poate schimba drastic direcţia în business. Clasamentul a fost realizat pe baza a patru criterii (care au acoperit atât sfera calitativă, cât şi cea cantitativă): competenţa profesională (compatibilitatea dintre studii, experienţă profesională anterioară şi ministerul pe care îl coordonează), coerenţa şi credibilitatea mesajului (care a măsurat dacă ceea ce a promis de-a lungul timpului s-a şi îndeplinit), gradul de absorbţie a fondurilor europene (gestionate de autoritatea de management aflată în coordonarea fiecărui minister) şi transparenţa de care a dat dovadă (prin monitorizarea apariţiilor pe care le-a avut de la începutul anului până ieri în arhiva ştirilor publicate de agenţia de presă Mediafax).
Valeriu Tabără, care conduce de un an Ministerul Agriculturii, este cel mai credibil ministru din Guvernul Boc, pentru că atât experienţa profesională, coerenţa manifestată în discursurile publice, cât şi deciziile pe care le-a luat din această funcţie s-au dovedit a fi conforme cu cele ale unui candidat aproape ideal pentru fotoliul de ministru al agriculturii. La polul opus stau însă miniştrii finanţelor şi economiei, respectiv Gheorghe Ialomiţianu şi Ion Ariton, a căror credibilitate a avut de suferit nu neapărat din cauza lipsei de competenţe, ci pentru că nu s-au afirmat prin decizii care să aducă îmbunătăţiri semnificative în mediul de afaceri şi nici nu s-au remarcat prin abilităţile unui politician "foarte strălucit".
"În primele şase luni de mandat Valeriu Tabără a fost un ministru deosebit, a conlucrat excelent cu asociaţiile fermierilor şi a sprijinit sectorul. A făcut însă multe promisiuni pe care nu le-a respectat, putea realiza şi mai multe lucruri, însă ar fi avut nevoie pentru toate proiectele de o bază financiară mai solidă", a explicat Viorel Matei, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), organizaţie care reuneşte două treimi din producătorii agricoli de pe piaţa locală.
De celalaltă parte, Nicolae Sitaru, preşedinte al Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România, spune că deşi primul an de mandat se încheie pe plus, Valeriu Tabără a înregistrat şi eşecuri.
"S-a bătut şi a rezolvat mai multe lucruri, printre care plata la timp a subvenţiilor. A ţinut cu producătorii, însă nu s-a mişcat bine în domeniul irigaţiilor. Faţă de alţi miniştri, a fost mult mai bun", spune Sitaru, care reprezintă interesele fermierilor care exploatează peste 5.000 de hectare de teren.
Unul dintre primele anunţuri în calitatea de ministru ale lui Valeriu Tabără a fost că va introduce în regim de urgenţă o lege care să amendeze cu 400 de lei/ha proprietarii care nu îşi lucrează terenurile agricole. Măsura, care ar fi trebuit să aducă 200 de milioane de euro la bugetul de stat, a fost susţinută la acel moment atât de ministrul finanţelor, cât şi de preşedintele Traian Băsescu. Pe parcursul anului însă mult discutata lege nu a apărut nici măcar sub forma unui proiect, iar declaraţiile lui Tabără s-au domolit treptat. În final, Adrian Rădulescu, secretar de stat la Agricultură, actual deputat, a declarat public că legea nu va mai ieşi pentru că în Guvern s-a decis că "sunt prea multe taxe". Pe de altă parte, Tabără a anunţat şi că atâta timp cât va fi în funcţie nu va permite străinilor să cumpere la liber teren agricol, însă nu a putut furniza până în prezent o statistică clară a terenurilor deţinute de firme cu acţionariat străin. O altă discuţie aprinsă pe parcursul anului a fost şi situaţia terenurilor nelucrate. Nici la acest capitol Tabără nu a avut răspunsuri exacte. Estimările în privinţa terenurilor pe care cresc buruieni au variat de la câteva sute de mii de hectare la 3 mil. ha. Totuşi, nu se pot spune la fel de multe lucruri bune şi despre miniştrii economiei şi finanţelor, care au avut mult mai puţine declaraţii publice şi care nu s-au remarcat prin decizii şi afirmaţii care să le scoată în evidenţă rezultatele. "Ministrul economiei şi cel al finanţelor nu s-au manifestat public foarte mult, fie pentru că nu au avut ocazia, fie pentru că nu au vrut, de aceea credibilitatea lor este mult mai scăzută decât cea a altor miniştri. În schimb, primul-ministru a câştigat cea mai mare credibilitate în ultima perioadă, pentru că a reuşit să conducă o corabie pe timp de furtună şi să o menţină pe linia de plutire, chiar dacă deciziile sale au fost aspru criticate", crede analistul financiar Aurelian Dochia.
În opinia lui Matei Păun de la BAC Investment, România nu are în continuare miniştri capabili să ia singuri decizii, să traseze strategii, pentru că nu au fost puşi în situaţia de a fi nevoiţi să aibă o viziune de ansamblu, complexă.
"Aceşti miniştri (ai finanţelor şi ai economiei - n. red.) sunt dovada unei soluţii de compromis, nu au fost aleşi în funcţie de competenţele dobândite prin experienţă, ci doar au satisfăcut doar anumite criterii politice. Însă nici măcar ca politicieni nu au fost străluciţi. Mai sunt unii miniştri, cum este cel al transporturilor, de exemplu, care are măcar o viziune şi care pare să ia hotărâri pe care are de gând să le implementeze", a mai spus Păun.
După Valeriu Tabără, printre cei mai credibili miniştri ai Guvernului Boc se află Sulfina Barbu (de la Ministerul Muncii), pe care o recomandă experienţa profesională anterioară, dar care a fost proaspăt numită la conducerea unui minister care a avut trei miniştri în ultimul an.
De asemenea, Elena Udrea, ministrul dezvoltării, a reuşit să câştige credibilitate după ce a pornit cu un handicap în mandat în ceea ce priveşte credibilitatea din cauza disputelor legate de imaginea publică. Însă faptul că în gestiunea ministerului pe care îl conduce se află Programul Operaţional Regional, responsabil de blocarea celor 800 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru proiectele europene, credibilitatea i-a mai scăzut. La fel se întâmplă şi în cazul ministrului transporturilor, Anca Boagiu.
"Boagiu este perseverentă şi pare să fie credibilă, însă absorbţia scăzută a fondurilor europene gestionate de Ministerul Transporturilor îi scade din credibilitatea câştigată la celelalte criterii. Deşi este un om muncitor şi dedicat, nu i se văd rezultatele", a mai spus Dochia.
Miniştrii cu un statut destul de incert (încă) în ceea ce priveşte credibilitatea sunt Leonard Orban (ministrul afacerilor europene), Sulfina Barbu (ministrul muncii) şi Valerian Vreme (ministrul comunicaţiilor), care nu au avut încă ocazia să-şi arate rezultatele dobândite la conducerea ministerelor.
Valeriu Tabără - 8,25- Competenţa profesională: 9
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 7
- Atragerea fondurilor europene: 8
- Transparenţa: 9 (1.043 ştiri)
Sulfina Barbu - 7,5- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 7
- Atragerea fondurilor europene: 8
- Transparenţa: 7 (640 ştiri)
Elena Udrea - 7,75- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 6
- Atragerea fondurilor europene: 7
- Transparenţa: 10 (1.670 ştiri)
Anca Boagiu - 7,25- Facultatea de Construcţii, secţia Hidrotehnică, Universitatea Ovidius din Constanţa
- Competenţa profesională: 8
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 8
- Atragerea fondurilor europene: 5
- Transparenţa: 8 (669 ştiri)
Valerian Vreme - 5,3- Competenţa profesională: 7
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 6
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 3 (210 ştiri)
Leonard Orban - 7- Competenţa profesională: 10
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: N/A
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 4 (348 ştiri)
Gheorghe Ialomiţianu - 5,6- Competenţa profesională: 6
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 5
- Atragerea fondurilor europene: N/A
- Transparenţa: 6 (463 ştiri)
Ion Ariton - 6- Competenţa profesională: 6
- Coerenţa şi credibilitatea mesajului: 5
- Atragerea fondurilor europene: 7
- Transparenţa: 5 (358 ştiri)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
