Luni 17 noiembrie, Ziarul Financiar organizează Gala ZF 2025 pentru a marca 27 de ani de la lansarea ziarului, iar invitatul special al acestei ediţii este Enrico Letta, fost premier al Italiei şi autor al raportului „Much more than a market“ (Mult mai mult decât o piaţă – n. red.). El a fost mandatat de Consiliul European să identifice punctele slabe ale economiei UE şi să vină cu soluţii pentru a face Europa mai puternică şi mai competitivă, pentru a putea concura cu America, China şi India. După ce a vizitat 65 de oraşe din întreaga Europă, Enrico Letta a scris şi două cărţi: „Des idées nouvelles pour l’Europe“ şi „Europa. Última oportunidad“, ambele reprezentând, ca şi raportul, un îndemn la acţiune. Decanul IE School of Politics, Economics & Global Affairs din cadrul IE University – Madrid vine la evenimentul ZF de la Bucureşti pentru a ne ajuta să conturăm o perspectivă a viitorului României ca stat şi ca societate, într-o lume geopolitică în continuă schimbare.
Gala ZF 2025 care va avea loc pe 17 noiembrie este a douăzeci şi doua gală a Ziarului Financiar şi este cel mai important eveniment de business din România. Evenimentul aniversar este şi ocazia cu care an de an Ziarul Financiar lansează catalogul celor mai valoroase companii din România. De asemenea, pentru acest eveniment de gală jurnaliştii ZF au pregătit suplimentul ZF 27 de ani, o ediţie de colecţie în care peste 110 manageri şi antreprenori au făcut o analiză a businessurilor pe care le conduc în ultimii ani şi au vorbit despre aşteptările pe care le au de la anul 2026.
Ce mesaje au avut invitaţii speciali ai Galei ZF care au venit la Bucureşti în ultimii zece ani
2024
Gerard Baker, editorul global al The Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din SUA, dar şi din lume, prezent la Gala ZF 2024:
Realegerea lui Donald Trump în Statele Unite va trimite o undă de şoc în toată lumea şi va transforma lumea vestică, alianţele istorice şi modul de raportare al Europei la securitate şi politică externă. Acum avem în faţă o combinaţie de crize: crize economice domestice, crize internaţionale în Est, cu China şi Rusia, iar acum, odată cu venirea lui Trump, şi o „criză vestică“.
Alianţa între Europa şi SUA a fost cea mai de succes forţă pentru libertate şi prosperitate din istoria planetei. Această alianţă este esenţială pentru păstrarea perspectivelor de libertate în lume. Însă cea mai mare provocare globală pe care o are SUA de la Războiul Rece este un al doilea Război Rece cu China. Şi aceasta ar putea însemna că SUA, care are mai puţine resurse militare decât acum 30 de ani, nu va putea să îşi păstreze prezenţa globală şi obligaţiile globale în modul în care o făcea până acum.
Ce înseamnă asta pentru Europa? În primul rând, cred că va fi o presiune mai mare pe ţările europene să îşi taie legăturile cu China.
Alegerea lui Trump va duce de asemenea la o reconfigurare a NATO.
♦ Gerard Baker a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti şi analişti geopolitici din SUA şi este jurnalist de peste 30 de ani. A studiat la Oxford, dar după studenţie şi înainte de a activa în presă a lucrat la Banca Angliei şi Lloyds Bank.
2023
Lionel Barber, fost editor al Financial Times, cel mai important ziar de business european, prezent la Gala ZF 2023:
Eu cred că suntem la un punct de cotitură. Globalizarea este în retragere. Integrarea economiilor emergente cu societăţile avansate şi industrializate ale Vestului a ridicat sute de milioane de oameni din sărăcie – şi China a fost un beneficiar major.
Globalizarea 2.0 este o recalibrare, este o tentativă de revitalizare a sectorului de producţie american şi nu se bucură de susţinere generală. Există de asemenea şi părţi negative. Uniunea Europeană este prinsă între Statele Unite şi China. Există riscuri, cum ar fi mutarea businessurilor în SUA, există riscul unui război al subvenţiilor, între ţări mari, care îşi permit, cum ar fi Franţa sau Germania, şi ţări mici, care nu îşi permit aceste subvenţii. Piaţa comună este în pericol.
Modelul german, care se baza pe siguranţă garantată gratis din partea SUA, energie ieftină din Rusia şi acces fără probleme la piaţa chineză, este în pericol în acest moment. Nu aş vrea să fiu acum şeful Mercedes-Benz.
Al doilea fenomen este populismul. Acest foc se împrăştie de la Trump din SUA până Franţa, Italia, Olanda, Marea Britanie, Scandinavia, şi centrul şi sudul Europei. O excepţie notabilă este Polonia, unde coaliţia condusă de Donald Tusk a câştigat alegerile.
♦ Lionel Barber a absolvit în 1978 St Edmund Hall, Universitatea Oxford, şi şi-a început cariera în jurnalism în 1978, ca reporter pentru The Scotsman. S-a alăturat FT în 1985 ca reporter de afaceri, iar ulterior a activat şi ca editor european, redactor-şef din SUA şi redactor la FT.
2022
Ian Goldin, profesor la catedra de globalizare şi dezvoltare a Universităţii Oxford din Anglia, prezent la Gala ZF 2022:
Trăim într-un timp marcat de schimbări extraordinare. Ritmul schimbării creşte tot mai mult, întrucât sunt din ce în ce mai multe idei şi suntem tot mai conectaţi. Dacă nu ţii ritmul şi nu ştii ce se întâmplă, dacă nu te informezi din surse bune, precum Ziarul Financiar, vei rămâne în urmă. Dacă nu îţi dezvolţi viteza de învăţare, vei rămâne tot mai mult în urmă. Aşa este definită globalizarea. În primul rând, vorbim despre globalizarea ideilor. Trăim o a doua Renaştere.
Nu avem nicio scuză pentru lipsa de cunoaştere. De exemplu, ştim ce se întâmplă cu schimbările climatice, nu mai putem spune ce spuneam acum
30 de ani. Cu această cunoaştere vin şi responsabilităţi - să continui să înveţi, să cunoşti statisticile şi să acţionezi. Vedem o creştere a extremismului în politică, la fel ca acum 500 de ani. Cu toţii am beneficiat nemărginit de eliminarea barierelor privind comerţul, de fluxurile de capital şi ştiinţă, precum şi de democratizarea sistemelor politice.
Totuşi, vedem cum acest lucru este ameninţat în ziua de astăzi. Vedem că oamenii se opun globalizării şi cunoaşterii, în vreme ce susţin partide extremiste. Acest lucru se datorează faptului că ne simţim mai nesiguri. Globalizarea s-a mişcat atât de rapid, încât «defectul fluturelui globalizării» ne atinge pe toţi şi am văzut acest lucru în pandemie. Nu pandemia a fost prima criză a globalizării, ci criza financiară din 2008-2009.
♦ Ian Goldin a fost director executiv şi director general al Băncii de Dezvoltare a Africii de Sud (DBSA) şi un consilier al preşedintelui Nelson Mandela. A fost şi vicepreşedinte al Băncii Mondiale, dar a fost ales ca lider global de mâine de Forumul Economic Mondial şi a primit numeroase premii.
2021
Gabor Hunya, cercetător la Viena Institute for International Economic Studies (wiiw), prezent la Gala ZF 2021:
România are nevoie de un nou model de dezvoltare. Companiile româneşti trebuie să devină multinaţionale pentru ca economia să devină una a sediilor centrale, în locul uneia de producţie. Şansa economiei româneşti de a se transforma dintr-o economie de producţie într-una de sedii centrale pentru multinaţionale vine chiar dinspre companiile româneşti care pot deveni la rândul lor multinaţionale puternice, cel puţin în regiune.
Sunt destul de sigur că România nu va avea un producător auto de clasă mondială, deţinut de acţionari români. Dar sunt nişe. Austria nu are un producător mare auto, dar are anumite componente pentru care sunt doar trei companii în lume şi una e austriacă. Poţi găsi nişe pentru care ai nevoie de foarte mult capital uman, poţi utiliza aptitudinile fantastice de IT şi să dezvolţi nişe pe care să fii competitiv la nivel internaţional.
„Companiile de succes pot fi lider pe piaţa locală într-un timp scurt, dar cu timpul trebuie să iasă internaţional şi este necesar un program unde politicile publice să încurajeze companiile şi să le reprezinte interesele pe pieţele internaţionale“.
♦ Gabor Hunya are o experienţă în cercetare de peste 40 de ani şi numeroase lucrări despre România publicate în cărţi, jurnale sau rapoarte ale wiiw.
2019
Witold Orlowski specialist în economie est-europeană şi profesor, prezent la Gala ZF 2019:
Trebuie să învăţăm punctele tari ale Germaniei. Spiritul de echipă, înclinarea spre a coopera. Lumea se întreabă de ce nu găseşte şi o ţară ca România sau Polonia un Facebook, sau o altă companie care să crească masiv economia. Este o iluzie. Noi trebuie să construim companiile noastre, trebuie să construim companii domestice puternice cu care să concurăm în piaţa companiilor străine. Trebuie să creăm capital domestic, să avem resursele la dispoziţie pentru a dezvolta jucătorii domestici.
Cu toate problemele economiei mondiale, cu a patra revoluţie industrială, cu societăţile nemulţumite, este momentul pentru această parte a Europei să profite de o nouă şansă de a prinde Germania din urmă.
Cred că oamenii uită în ce formă era Polonia, sau chiar România, acum 30 de ani şi cât de multe am reuşit să schimbăm în 30 de ani. În general, oamenii nu se gândesc cum era atunci, ci se compară cu germanii, se întreabă de ce salariile sunt aşa mici comparativ cu cele din Germania.
♦ Witold Orlowski a analizat de-a lungul anilor procesul de transformare economică a ţărilor din Europa Centrală şi a devenit un popular comentator şi editorialist pe probleme economice.
2018
Adrian Wooldridge, editorialist cu vechime al revistei economice The Economist, iar în prezent global business columnist la Bloomberg Opinion, prezent la Gala ZF 2018:
Revoluţia intelectuală, creşterea filozofiei de piaţă, a capitalismului au pornit odată cu ideile lui Adam Smith. Până la el toată lumea credea că lăcomia e rea, că propriul interes e rău. Toată lumea spunea că dacă se va urmări această prosperitate, lumea se va îndreptata spre haos.
Adam Smith a zis că atunci când îţi urmăreşti interesul, prin mâna invizibilă creezi un sistem. A fost o revoluţie fundamentală la nivel intelectual.
Pe aceste idei a fost construită economia americană, constituţia americană, pe ideea de a-ţi urmări drepturile, lucrurile tale, şi de a fi fericit.
A doua revoluţie pe care am văzut-o în acelaşi timp este una organizaţională, nu una intelectuală. A fost creşterea LLC joint stock companies. Ele au reprezentat începutul unui moment din istorie şi o reprezentare de punere la un loc a activităţii şi capitalurilor spre un scop comun.
În secolul 19 aveai oameni precum Rockefeller, care au înţeţels că petrolul va revoluţiona lumea şi au construit cea mai mare companie petrolieră.
La fel şi oameni precum Bill Gates şi Mark Zuckerberg. Ei văd potenţialul, vin în lume, văd viitorul şi îl aduc în prezent. Este o abilitate aproape magică. Cred că antreprenorii sunt oameni foarte dificili, nu foarte de treabă. Ei suferă de un imperialism al sufletului - vor să domine lumea, dar fără aceşti agenţi ai distrugerii creative nu am fi avut prosperitate.
2017
Andreas Treichl, CEO al grupului bancar austriac Erste timp de 25 de ani, prezent la Gala ZF 2017:
România mai are nevoie de un singur lucru pentru a deveni mai bună: schimbarea. De regulă când merg în Republica Cehă sau Slovacia, oamenii mereu se plâng de politicieni. În fiecare ţară oamenii cred că politicienii lor sunt cei mai răi. Şi ştiţi ceva? Au dreptate.
Noi facem reclame peste tot în lume pentru ca oamenii să investească în Europa Centrală şi de Est. În multe dintre ele este prezentă România. Câtă vreme oamenii investesc în regiunea noastră, suntem fericiţi. La Erste nu facem diferenţa între Republica Cehă, Ungaria şi România. Peste tot avem mulţi clienţi, peste tot suntem printre cele mai mari bănci. Din toate posibilităţile de investiţii din regiune, majoritatea sunt în România. Aveţi nevoie de mult mai multe investiţii decât Ungaria, pentru că sunteţi de două ori mai mulţi.
♦ Andreas Treichl a condus Erste şi a fost unul dintre cei mai longevivi manageri de bancă şi unul dintre cei mai puternici bancheri din Europa Centrală şi de Est.
Mark Andersen, strategul băncii elveţiene UBS, în prezent co-head global asset allocation UBS, prezent la Gala ZF 2017:
Noi vedem o creştere bună în toate pieţele de capital. Economia mondială nu a dus-o mai bine din 2010.
75% din ţări cresc mai rapid decât potenţialul pe termen lung şi contribuie la acest peisaj al unei economii mondiale prospere.
România este în centrul acestui tablou. O creştere de 8,8% în ultimul trimestru este stelară. România ar putea chiar învinge China în contextul global, la cine ar putea avea cea mai mare creştere.
Vedem totuşi o presiune inflaţionară în România. În timpul crizei financiare, nu ne gândeam în termeni de Est şi Vest, ci mai degrabă Sud şi Nord. Acum cea mai puternică parte din Europa când vine vorba de creştere este Estul.
Credem că încă este loc de creştere, în principal pentru că corporaţiile cu care am vorbit încă nu şi-au atins potenţialul.
♦ Mark Andersen, lucrează de aproape două decenii în cadrul celei mai mari bănci elveţiene.
2016
Paul Donovan, economist-şef global la UBS Wealth Management, cea mai mare bancă elveţiană, timp de zece ani, prezent la Gala ZF 2016:
Avem în faţă o provocare majoră. Suntem puşi în faţa unor schimbări dramatice în modul în care economia mondială funcţionează. Şi asta afectează Uniunea Europeană, care încă este cea mai mare economie din lume, şi implicit România, ca parte importantă din această economie.
Schimbările pe care le vedem au fost numite a patra revoluţie industrială, mişcarea către o economie virtuală, o creştere a folosirii roboticii, inteligenţei artificiale, a economiei de sharing precum cea folosită de Uber şi Airbnb. Când revoluţii se întâmplă, ele schimbă societăţi, cum muncim, unde muncim. Şi această revoluţie va modela ce se întâmplă în Europa în următorii 10 ani.
Începem să vedem încă o fază a capitalului folosit să înlocuiască munca. Începem să vedem roboţi care vin şi înlocuiesc munca muncitorilor din fabrici, din birouri, şi vine în faţa unui număr mare de joburi. La un anumit nivel, acesta aduce business-urile înapoi în Europa.
♦ Paul Donovan a urmat celebrul program de licenţă Filosofie, Politică şi Economie din cadrul Universităţii Oxford. Pe lângă vasta experienţă de economist în cadrul UBS, el este şi autor al mai multor cărţi.
Philip Stephens, editor, fost comentator şef politică la Financial Times, prezent la Gala ZF 2016:
Putem spune cu certitudine că ordinea stabilită la sfârşitul Războiului Rece se clatină în jurul nostru. Mult mai puţin clar este cu ce va fi aceasta înlocuită. Călătorind în jurul UE în ultima perioadă, am văzut că diplomaţii încep să vorbească despre evenimente vechi, din secolul 19, precum Congresul de la Viena, în loc să vorbească despre secolul 20, în discuţii despre cum ar trebui să fie ordinea între naţiunile europene.
Cred că cei mai mulţi oameni au fost surprinşi de alegerea lui Trump. Eu sunt stresat de asta. De la acel vot şi-a moderat un pic ideologia pe care şi-a exprimat-o în campanie şi sunt multe contradicţii, mai ales în partea de politică externă. Dar dacă este o constantă, este că preşedintele vrea să se retragă din responsabilitatea globală pe care SUA şi-a asumat-o din 1945. După cum spune Trump, el este împotriva globalizării şi pentru America.
♦ Philip Stephens este câştigătorul a trei premii importante în jurnalismul politic britanic, este autorul unui studiu despre economia britanică, dar şi al unei biografii a fostului prim-ministru britanic Tony Blair.
2015
Jacek Rostowski, fost ministru de finanţe în Polonia, prezent la Gala ZF 2015:
Nu este niciun motiv pentru care ţările din Europa Centrală şi de Est să nu-şi recupereze poziţiile pe care le-au avut (înainte de al Doilea Război Mondial – n. red.). Întrebarea este, bineînţeles, cât de rapid, şi sunt bucuros să aud că aici, în România, există ambiţii atât de puternice pentru ca economia să ajungă la un ritm de creştere de 5%.
Am fost bucuros să văd printre antevorbitorii mei un curent destul de puternic de nemulţumire cu propria voastră performanţă. Şi în Polonia eram întotdeauna nemulţumiţi. Şi acesta este un lucru bun. Ar trebui să fiţi nemulţumiţi de propria voastră performanţă şi asta vă va face să evoluaţi mai bine. Luaţi aminte însă că România atât la cheltuieli raportate la PIB, cât şi la taxe raportate la PIB se plasează mai bine decât Polonia. Sunteţi nemulţumiţi de multe lucruri, dar acestea sunt două lucruri despre care ar trebui să fiţi chiar mulţumiţi.
♦ Sub ghidajul lui Jacek Rostowski, economia poloneză a devenit singura din Uniunea Europeană care a reuşit să evite recesiunea după criza din 2008 şi chiar să crească.
