Special

Viaţa în economia reală sub restricţiile de capital

Viaţa în economia reală sub restricţiile de capital

Primele efecte ale restricţionării tranzacţiilor financiare cu exteriorul se vor vedea în industria cărnii: 70% din materia primă a industriei furajelor pentru animale vine din import

Autor: Bogdan Cojocaru

06.07.2015, 00:04 2416

„Dacă băncile nu se deschid în 10 zile, îmi va fi foarte greu să-mi ţin deschisă afacerea“, sunt vorbele lui Antonis Tartaras, comerciant de ochelari de soare. El are datorii de 20.000 de euro la furnizorii externi, pe care nu-i poate plăti din cauza problemelor cu transferarea banilor în străinătate. Furnizorii îi cer acum plata înainte. Ochelarii pe care-i mai are în butic îi ajung pentru doar o săptămână de vânzări.

Restricţionarea fluxului de capital nu a avut până acum efecte negative decât asupra importurilor de bunuri neesenţiale, mai ales de produse de lux, dar sunt un semn a ceea ce ar putea urma la scară mai largă.

Din cauza duratei mari a crizei eco­no­mice, principalii exportatori şi clienţii lor au devenit puternic dependenţi de bănci şi alte instituţii, inclusiv agenţii internaţionale şi asi­gurători, pentru garantarea plăţilor, scrie The Wall Street Journal. 

Mulţi importatori greci au obţinut scrisori de credit de la băncile locale, care apoi caută ga­ranţii la o bancă străină – aceasta practic se angajează să plătească exportatorului străin dacă clientul grec şi banca grecească nu pot face aceasta. Însă băncile internaţionale cer de ceva timp lichidităţi ca garanţie. Din cauza res­tric­ţiilor de capital, cash-ul poate fi transferat de la o bancă grecească la una străină dacă pri­meşte permisiunea specială a gu­vernului. În ca­zuri similare din lumea emer­gentă, gu­ver­nele nu fac excepţii decât pentru produsele de bază precum alimente, medicamente şi com­bustibil.

 

Semnale de alarmă din industria cărnii

Executivii unora din marii producători euro­peni de bunuri de larg consum au asi­gu­rat că până acum exporturile lor către Grecia nu sunt afectate.

Unii dintre furnizorii importanţi de bu­nuri străine s-au obişnuit să nu fie plătiţi. Spre exemplu, multe dintre marile companii farma nu şi-au mai încasat banii de la cum­părătorii greci de cel puţin şase luni. Ei au asi­gurat că vor continua să aducă medi­ca­mente în ţară. Nota de plată a Greciei pentru me­dica­men­tele neplătite era de 1,1 miliarde euro în mai.

Dacă în industria alimentară ar fi să apară probleme, primele se vor vedea în comerţul cu carne proaspătă, peşte şi produse din lapte, categorii de produse aduse mai ales din import, notează Kathimerini.

Industriile care folosesc ca materie primă car­nea crudă, precum producătorii de salam sau de cârnaţi, se confruntă deja cu lipsa de stocuri. Cu probleme s-ar putea confrunta cu­rând procesatorii de carne grecească. Jucă­torii din industria furajelor au avertizat că sto­cu­rile se vor epuiza foarte curând. Deşi fu­ra­jele pentru animale sunt fabricate în Grecia, 70% din materia primă vine din import. În ceea ce priveşte băncile, deşi retra­gerile de la ban­comate sunt restricţionate oficial la 60 de euro pe zi, de la unele aparate se pot scoate cel mult 50 de euro. Băncile sunt în criză acută de lichiditate.

„Suntem informaţi că rezervele de lichidităţi ale băncilor s-au redus la 500 de mi­lioane de euro. Oricine crede că băncile se vor redeschide marţi, visează. Banii nu ar ajunge nici măcar pentru o oră“, a afirmat pentru The Telegraph şeful Camerei Greceşti de Comerţ. Băncile sunt închise de o săptămână.

La fel şi bursa de acţiuni. Analiştii se aşteaptă ca după reînceperea tranzacţiilor să ur­meze un exod al investitorilor, atât greci cât şi străini. În ultimele cinci sesiuni de tran­zac­ţio­nare până la impunerea restricţiilor de ca­pital, principalul indice al burse de la Atena a cres­cut cu 16%, ceea ce i-a dezorientat pe mulţi traderi, încrezători că guvernul şi cre­ditorii ţării vor ajunge la un compromis.

AFACERI DE LA ZERO