„Dacă băncile nu se deschid în 10 zile, îmi va fi foarte greu să-mi ţin deschisă afacerea“, sunt vorbele lui Antonis Tartaras, comerciant de ochelari de soare. El are datorii de 20.000 de euro la furnizorii externi, pe care nu-i poate plăti din cauza problemelor cu transferarea banilor în străinătate. Furnizorii îi cer acum plata înainte. Ochelarii pe care-i mai are în butic îi ajung pentru doar o săptămână de vânzări.
Restricţionarea fluxului de capital nu a avut până acum efecte negative decât asupra importurilor de bunuri neesenţiale, mai ales de produse de lux, dar sunt un semn a ceea ce ar putea urma la scară mai largă.
Din cauza duratei mari a crizei economice, principalii exportatori şi clienţii lor au devenit puternic dependenţi de bănci şi alte instituţii, inclusiv agenţii internaţionale şi asigurători, pentru garantarea plăţilor, scrie The Wall Street Journal.
Mulţi importatori greci au obţinut scrisori de credit de la băncile locale, care apoi caută garanţii la o bancă străină – aceasta practic se angajează să plătească exportatorului străin dacă clientul grec şi banca grecească nu pot face aceasta. Însă băncile internaţionale cer de ceva timp lichidităţi ca garanţie. Din cauza restricţiilor de capital, cash-ul poate fi transferat de la o bancă grecească la una străină dacă primeşte permisiunea specială a guvernului. În cazuri similare din lumea emergentă, guvernele nu fac excepţii decât pentru produsele de bază precum alimente, medicamente şi combustibil.
Semnale de alarmă din industria cărnii
Executivii unora din marii producători europeni de bunuri de larg consum au asigurat că până acum exporturile lor către Grecia nu sunt afectate.
Unii dintre furnizorii importanţi de bunuri străine s-au obişnuit să nu fie plătiţi. Spre exemplu, multe dintre marile companii farma nu şi-au mai încasat banii de la cumpărătorii greci de cel puţin şase luni. Ei au asigurat că vor continua să aducă medicamente în ţară. Nota de plată a Greciei pentru medicamentele neplătite era de 1,1 miliarde euro în mai.
Dacă în industria alimentară ar fi să apară probleme, primele se vor vedea în comerţul cu carne proaspătă, peşte şi produse din lapte, categorii de produse aduse mai ales din import, notează Kathimerini.
Industriile care folosesc ca materie primă carnea crudă, precum producătorii de salam sau de cârnaţi, se confruntă deja cu lipsa de stocuri. Cu probleme s-ar putea confrunta curând procesatorii de carne grecească. Jucătorii din industria furajelor au avertizat că stocurile se vor epuiza foarte curând. Deşi furajele pentru animale sunt fabricate în Grecia, 70% din materia primă vine din import. În ceea ce priveşte băncile, deşi retragerile de la bancomate sunt restricţionate oficial la 60 de euro pe zi, de la unele aparate se pot scoate cel mult 50 de euro. Băncile sunt în criză acută de lichiditate.
„Suntem informaţi că rezervele de lichidităţi ale băncilor s-au redus la 500 de milioane de euro. Oricine crede că băncile se vor redeschide marţi, visează. Banii nu ar ajunge nici măcar pentru o oră“, a afirmat pentru The Telegraph şeful Camerei Greceşti de Comerţ. Băncile sunt închise de o săptămână.
La fel şi bursa de acţiuni. Analiştii se aşteaptă ca după reînceperea tranzacţiilor să urmeze un exod al investitorilor, atât greci cât şi străini. În ultimele cinci sesiuni de tranzacţionare până la impunerea restricţiilor de capital, principalul indice al burse de la Atena a crescut cu 16%, ceea ce i-a dezorientat pe mulţi traderi, încrezători că guvernul şi creditorii ţării vor ajunge la un compromis.
