♦ Tinerii nu se mai consideră cetăţeni ai României, ci cetăţeni europeni sau globali, ceea ce reprezintă o mare provocare pentru companiile care încearcă să îşi ţină brandurile relevante ♦ De-a lungul timpului preferinţele consumatorului s-au schimbat. Oamenii caută branduri responsabile, mărci locale şi produse sănătoase. Contează tot mai mult ambalajul şi ce scrie pe el - de la locul de producţie al unui bun, la ingredientele pe care le conţine ♦ „Din păcate, „Made in Romania“ nu este un brand ca atare, cum e „Made in Germany.“
Companiile româneşti care au în portofolii branduri cu tradiţie, dar nu numai, trebuie să îşi adapteze constant produsele la nevoile noilor generaţii, pentru a putea rămâne relevante. Comportamentul şi nevoile consumatorilor s-au schimbat în ultimii ani, fiind influenţate de schimbările aduse atât de tehnologie şi pandemie, cât şi de preferinţele tinerilor. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii de la videoconferinţa ZF Branduri Româneşti „ Valenţele pozitive ale lui „made in RO“, organizată de ZF în parteneriat cu Auchan, CEC Bank şi Aqua Carpatica.
„Este foarte important pentru noi care avem branduri cu tradiţie să ne adaptăm în permanenţă produsele la consumatorii din noile generaţii. Mărcile istorice nu au cum să dăinuie în timp decât dacă îşi păstrează relevanţa pentru generaţiile tinere, altfel lucrurile se împotmolesc. Prin inovaţie, prin modul în care comunicăm şi prin calitate vom putea să ducem brandurile mai departe“, a spus Gabriela Munteanu, marketing director al Kandia Dulce în cadrul videoconferinţei ZF Branduri româneşti.
Companiile precum Kandia Dulce, care au branduri cu tradiţie în portofoliu, se confruntă cu provocări şi mai mari ţinând cont de schimbările de comportament de consum alte tinerilor, care astăzi nu se mai consideră cetăţeni români, ci europeni sau globali, mai spune Gabriela Munteanu. Globalizarea şi-a lăsat o puternică amprentă asupra tinerilor care se uită foarte mult la ceea ce se întâmplă în afară şi adoptă şi ei anumite iniţiative.
„Noi am realizat că produsul nostru locomotivă, ROM, nu are cum să facă recrutare pentru generaţiile tinere. ROM este un produs cu ciocolată amăruie şi cremă rom, iar generaţiile tinere preferă gustul foarte lăptos şi dulce. Astfel, a trebuit să ne adaptăm portofoliul de produse sub marca ROM, urmând aceste tendinţe şi capitalizând pe preferinţele de gust“, precizează directorul de marketing al Kandia Dulce.
Aceste schimbări au fost observate şi de către Cristina Miclea, directorul de marketing al diviziei de lactate Lactalis România, care precizează faptul că grupul francez a lansat produse pentru mai multe categorii de consumatori, fie că e vorba de cei tradiţionali, fie de cei moderni. „Consumatorii cărora ne adresăm cu brandul Zuzu sunt cei moderni, iar în cazul Covalact sunt cei tradiţionali. Nu avem reţete adaptate unei anumite regiuni, ci reţete adaptate tipologiilor de consumatori. De-a lungul timpului preferinţele românilor s-au schimbat. În ultimii ani ei vor produse din ce in ce mai adaptate nevoilor pe care le au“, explică Cristina Miclea.
Ea mai adaugă faptul că generaţiile tinere sunt foarte greu de fidelizat de către un brand, fiind vorba de consumatori care vor să experimenteze noi produse şi noi gusturi. Companiile încearcă să atragă cât mai mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z atât prin produse noi, cât şi prin concepte noi de dezvoltare a articolelor precum un mod de fabricare sustenabil. Pentru tineri nu mai e important doar preţul şi nu contează doar brandul, ci există un cumul de factori care cântăresc în decizia de achiziţie.
Pentru consumatorii din generaţiile recente, modul în care interacţionează cu un brand contează foarte mult, mai exact prezenţa în online este o componentă importantă în decizia de cumpărare. Trendul de a cumpăra online, existent deja de câţiva ani, a fost accelerat de pandemie, iar prezenţa în mediul virtual a brandurilor a devenit o componentă esenţială în dezvoltarea unei companii.
De asemenea, Daniel Bitere, directorul de marketing al Agricola Bacău, spune că tinerii preferă să petreacă cât mai puţin timp în magazine pentru a-şi face cumpărăturile.
„Cantităţile mai mici sunt mai căutate, generaţia mai tânără se îndreaptă către produsele de consum imediat. Românii caută să facă cât mai puţine lucruri acasă pentru a câştiga timp. Totodată, se încearcă reducerea risipei alimentare“, mai spune Daniel Bitere.
Pandemia a accentuat preferinţa consumatorilor pentru produsele locale, oamenii fiind mult mai atenţi la acest aspect atunci când iau decizia de achiziţionare a unui bun. Cu toate că produsele româneşti au devenit din ce în ce mai căutate de către consumatori, „Made in Romania“ nu are notorietate pe pieţele externe, precum au alte ţări. România încă nu are o reputaţie la nivel internaţional pentru fabricarea diverselor produse.
„Cu siguranţă se simte o apreciere mai mare pentru produsele făcute în România. Este un fenomen firav încă. Sunt însă categorii şi industrii care au reuşit mai mult. Din păcate „Made in Romania“ nu este un brand ca atare, cum e când spui „Made in Germany“. În acest caz, „Made in Germany“ ridică nivelul brandului. România încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe companii româneşti şi industrii care au reuşit să impună un brand“, este de părere Ionuţ Ilie, general manager, Ice Cream, Unilever South Central Europe.
El adaugă faptul că firmele româneşti trebuie să îşi construiască singure un drum pentru a merge pe pieţele internaţionale, sprijinul din partea autorităţilor fiind de multe ori aproape inexistent. Brandurile româneşti ar putea să câştige notorietate doar cu investiţiilor mari în zona de marketing, dar şi prin susţinerea mesajului transmis cu un produs calitativ.
Cristina Miclea, director marketing divizia lactate, Lactalis România
► Pandemia a făcut ca interacţiunea cu consumatorul să devină un pic mai complicată pentru producătorii de bunuri alimentare. Am fost nevoiţi să inventăm mecanisme noi pentru a ajunge la consumator.
► Am continuat să investim în branduri, am continuat campania de comunicare. Am abordat acţiuni de degustare prin intermediul platformelor online, spre exemplu. Am continuat să fim prezenţi la raft, nu ne-am oprit din a pune pe piaţă produse noi, din a dezvolta produse noi.
► Reţetele sunt adaptate consumatorului pe care îl ţintim cu fiecare dintre branduri. Consumatorii cărora ne adresăm cu brandul Zuzu sunt cei moderni, iar pentru Covalact e vorba de cei tradiţionali. Nu avem reţete adaptate unei anumite regiuni, ci reţete adaptate diferitelor generaţii.
► De-a lungul timpului, preferinţele consumatorului s-au schimbat. În ultimii ani clienţii vor produse din ce în ce mai adaptate nevoilor pe care le au. Sportivii de exemplu au nevoie de bunuri cu mai multă proteină.
► Generaţiile tinere sunt foarte greu de fidelizat de către un brand. Este normal, este vârsta la care consumatorii încearcă foarte mult şi atunci este o provocare să le menţinem atenţia.
► Atunci când vine vorba de produsele tradiţionale, în cazul brandului Albalact, am pus poveştile oamenilor de la ţară într-un vlog. Aşa încercăm să aducem mai aproape de consumatori poveştile brandului. Pandemia a facilitat într-un fel călătoria către locurile rurale. Am folosit şi pentru Covalact acelaşi ton, doar că a fost vorba de reţete de prăjituri. În general, consumatorii mai tineri se inspiră de pe internet atunci când vor să gătească diverse preparate. În acest sens am avut un proiect cu reţete de făcut acasă.
Daniel Bitere, director de marketing, Agricola Bacău
► Când a început criza sanitară şi au văzut că rafturile sunt goale, consumatorii au avut un declic şi au realizat cât de important este să existe producători locali. Atunci au conştientizat cât de important este să producem cât mai mult în România.
► Suntem într-un proces de cercetare de piaţă şi avem unele concluzii pe categoriile noastre de carne proaspătă, mezeluri şi ouă. Consumatorii apreciază produsele româneşti, dar şi faptul că sunt realizate aşa cum trebuie, adică mai aproape de cum le făceau în mod tradiţional părinţii noştri, sunt fabricate cu multă răspundere.
► Comunicarea pe internet a început să devină mult mai importantă şi să ocupe o pondere mai mare din banii alocaţi marketingului. E clar că achiziţiile online în domeniul alimentar au accelerat procentual foarte mult, apetitul pentru mediul virtual a crescut în pandemie.
► În ceea ce priveşte comportamentul de consum, am observat că oamenii urmăresc mult mai atent lista de cumpărături de acasă şi încearcă să se ţină de ea. Cu toate acestea, oamenii caută branduri şi le caută pentru că au încredere în ele şi pentru că sunt făcute în condiţii sanitare adecvate. Românii au cam 2-3 branduri peferate între care oscilează.
► Cantităţile mai mici sunt mai căutate, generaţia mai tânără se îndreaptă către produsele de consum imediat. Românii caută să facă cât mai puţine lucruri acasă pentru a câştiga timp. Totodată, se încearcă reducerea risipei alimentare.
► Consumatorii încep să prefere comerţul de la colţul blocului, fie că e brand local sau internaţional.
Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto
► Calitatea constantă în timp face ca un brand să devină emblematic. Totul pleacă de la oameni. Oamenii de calitate creează lucruri de calitate. Dar la final, calitatea produsului păstrată în timp, adică zeci sau sute de ani, face un brand să fie recunoscut de consumator. Un produs care este inconstant nu mai poate fi identificat de consumator ca fiind un brand. Este doar un produs. Brandurile sunt constante.
► Este important pentru ţară să avem branduri şi produse care să iasă în afara României şi care să aducă bunăstare pe plan local.
► Primii importatori ai brandului nostru au fost românii plecaţi la muncă în străinătate. Dar astăzi, vânzările de sute de milioane de pungi de pufuleţi anual la export nu mai au legătură doar cu acest segment. Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal. Suntem prezenţi pe patru continente, în peste 35 de ţări.
► Am avut o creştere organică pe pieţele externe. Am dezvoltat echipe proprii de vânzări pentru piaţa externă. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. În timp am început să înţelegem care sunt mecanismele pentru a creşte vânzările la export.
► În trecut, erau echipe de vânzări, ataşaţi economici pe lăngă ambasade, care chiar reuşeau să promoveze produsele româneşti, şi asta ajuta foarte mult ţara. Promovarea brandurilor româneşti la export ar putea genera la final o întoarcere a profitului în ţară de mii de ori.
► Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea brandurilor pe plan internaţional. E drept, baza nu trebuie s-o aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe.
Gabriela Munteanu, marketing director, Kandia Dulce
► În pandemie, brandurile româneşti au câştigat un şi mai mare capital de simpatie şi încredere. Cred că în industria alimentară, oamenii se orientează foarte mult către produsele româneşti, începând de la legume şi fructe - care e important să fie de origine locală ca să susţinem antreprenorii -, până la zona de lactate şi dulciuri.
► Oamenii caută produse româneşti pentru că le oferă o garanţie a unui gust cu care ei sunt obişnuiţi, dar şi o garanţie a prospeţimii. Cred totodată că e şi o emoţie în jurul brandurilor româneşti, în ideea că ne ajutăm unii pe alţii, aşa construim o societate mai puternică. În felul acesta oamenii se orientează şi dau şanse şi produselor autohtone.
► Este foarte important pentru noi care avem branduri cu tradiţie să ne adaptăm în permanenţă la consumatorii din noile generaţii. Mărcile istorice nu au cum să dăinuie în timp decât dacă îşi păstrează relevanţa pentru generaţiile tinere, altfel lucrurile se împotmolesc. Prin inovaţie, prin modul în care comunicăm şi prin calitate vom putea să ducem brandurile mai departe.
► Motivaţiile clienţilor în momentul când merg la shopping sunt diferite de la o generaţie la alta, iar brandurile trebuie să se adapteze atât din punct de vedere produs, cât şi din punct de vedere discurs pentru a putea fi relevante.
► Tinerii nu se mai consideră cetăţeni ai României, ci cetăţeni europeni sau globali, ei nu au graniţe în ceea ce îşi propun să facă şi atunci este cu atât mai mare provocarea de a fi relevant pentru ei.
► Piaţa de dulciuri este una destul de matură în sensul că nu este dominată de noi intrări. Jucătorii români chiar nu sunt tineri. Noi, companiile autohtone, ne luptăm cel mai mult cu brandurile internaţionale. Competiţia ne face bine pentru că ne forţează să ne depăşim limitele şi să fim şi noi la fel de buni, ca să le facem noi concurenţă. Este un proces sănătos, acela de a avea concurenţi. Concurenţii români sunt prea puţini în această categorie şi nu noi în ultimii ani.
Ionut Ilie, general manager Ice Cream, Unilever South Central Europe
► În industria alimentară, diferenţele de gust în rândul consumatorilor sunt uneori semnificative pe distanţe de doar 200 de kilometri. Astfel, avem produse adaptate şi specifice. Spre exemplu, în România, îngheţata de vanilie este percepută ca un produs de culoare gălbuie şi cu un anumit profil de gust. Nu mai departe de Bulgaria, vanilia este albă şi cu un profil de gust total diferit. Adaptarea produsului la gustul local este foarte importantă.
► În momentul acesta sunt 12 ţări în care livrăm din fabrica din Suceava. În general, aici realizăm branduri internaţionale. Produsele de food au un specific anume şi producem la fabrica din Suceava sub diverse branduri. Spre exemplu, aceeaşi îngheţată poate avea un nume în România, un altul în Marea Britanie şi un al treilea în Bulgaria.
► Cu siguranţă se simte o apreciere mai mare pentru produsele făcute în România. Este un fenomen firav încă. Sunt însă categorii şi industrii care au reuşit mai mult.
► Ca producător, trebuie să asiguri un nivel de calitate constant şi să suţii brandul pentru notorietate pe termen lung. Din păcate „Made in Romania“ nu este un brand ca atare, cum e când spui „Made in Germany“. În acest caz, „Made in Germany“ ridică nivelul brandului. România încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe companii româneşti şi industrii care au reuşit să impună un brand.
► Companiile în general îşi construiesc singure un drum local şi în afara ţării. Peste hotare te duci şi te dezvolţi pas cu pas, cu multe sacrificii şi mulţi bani. Dar dacă ai un produs corect, oamenii îl vor cumpăra.
► Oamenii răspund pozitiv când calitatea produsului susţine brandul şi ideea de „made in Romania“. Consumatorii înţeleg că este important să susţină industria locală.
Mioara Olteanu, fondator, Art&Craft
► Vrem să ajungem în toate oraşele mari prin distribuitori. Acum produsele noastre sunt prezente în 30 de puncte de vânzare partenere.
► Noi avem 1.500 de articole în portofoliu în permanenţă, dar lansăm periodic produse noi.
► Acum încercăm să lărgim zona de distribuţie, să avem cât mai multe brand corneruri în magazine locale, în special în zone turistice, dar nu numai. Am reuşit să încheiem colaborări cu companii care au distribuţie în malluri şi să găsim produse pentru clienţii care nu caută specific un suvenir.
► Suntem pe aeroporturi, aşa că am simţit masiv scăderea traficului ca urmare a restricţiior. Clientul român a fost mereu majoritar în aeroporturile locale, dar înainte de pandemie Italia era pe locul unu ca turişti străini. Acum avem consumatori din alte state, precum Franţa.
► Ceea ce s-a întâmplat bine în ultimul an şi jumătate e că ne-am poziţionat diferit propriile branduri şi produse. Înainte aveam o tematică de suvenir în mod special, dar piaţa ne-a demonstrat că articolele noastre înseamnă mai mult decât atât.
► Cred că cel mai important lucru la un brand este încrederea pe care o dai prin calitatea produsului sau a serviciului la raft, abia apoi urmează tematica. Nu cred că preţul este pe primul loc între factorii importanţi pentru consumatori.
Mircea Turdean, CEO, Farmec
► Noi avem parteneri la export în 50 de ţări, dar nu sunt nume de notorietate mare. Principala provocare pe pieţele străine sunt banii necesari investiţiilor. Am avea nevoie de zeci de milioane de euro ca să investim în aceste ţări. Dacă nu investim în marketing în fiecare piaţă în parte, e o mare problemă. Ţinând cont de bugetele noastre, investiţia noastră e graduală.
► Recent, am introdus Gerovital pe tot ce înseamnă Amazon în câteva ţări din Europa, asta e una dintre direcţiile pe care le-am început anul acesta.
► Adaptăm produsele şi formulele la consumatorii noştri. Spre exemplu, linia pentru export conţine articole specifice unei ţări. În Japonia şi în China am realizat o gamă de produse pentru albire deoarece acolo etalonul de frumuseţe este un ten foarte alb. Se ştie că în Asia tenul femeilor este diferit de cel al româncelor, aşa că am făcut produse adaptate.
► Noi facem export de 50 de ani în peste 50 de ţări. Peste tot în lume, când vorbim de România, printre brandurile care sunt menţionate de consumatori se numără Gerovital. Românii care sunt plecaţi peste hotare sunt foarte buni ambasadori ai brandurilor noastre.
► Atâta timp cât Gerovitalul este foarte bine vândut pe mai multe segmente de piaţă în România, apetitul şi naţionalismul există.
► Noi am fost inovativi în pandemie şi am produs dezinfectanţi, aşa ne-am şi rotunjit cifra de afaceri.
► Avem în jur de 900 de salariaţi, am reuşit în ultimii ani să nu dăm afară oameni, ba chiar am reuşit, în anul de criză 2020, să angajăm, în condiţiile în care cifra de afaceri a crescut şi ea.
.
Nicu Bocancea, moştenitor, Florăria Iris
► Pasiunea pentru frumos şi oamenii buni fac ca un brand să devină emblematic. Avem o echipă de circa 100 de salariaţi, numărul lor variind în funcţie de evenimentele care se întâmplă în timpul anului. În acest moment, businessul nostru creşte şi suntem în căutare de noi colegi.
► Suntem o afacere mică, o afacere de familie. Ne-ar plăcea să deschidem magazine şi în străinătate, dar în momentul de faţă nu avem capacitatea necesară. Am reuşit însă, să exportăm know-how-ul florăriei Iris. Am predat pe patru continente pănă acum, am predat în Europa, parte din Asia. Exportăm evenimente. În fiecare an avem nunţi şi botezuri în mai multe ţări din Europa. Am tatonat piaţa din Londra pentru a deschide un magazin acolo, dar din cauza Brexitului am decis să mai aşteptăm.
► Nouă ne-ar plăcea foarte mult să ducem acastă afacere mai departe, să o întindem pe mai multe generaţii. Am împlinit 51 de ani de când tatăl meu, fondatorul businessului, a început să lucreze în acestă industrie.
► În ultimii zece ani am fost curtaţi pentru a vinde businessul, dar nu ne-am gândit până acum să o facem.
► Suntem într-o oarecare luptă cu supermarketurile, care aduc flori din Olanda la o calitate inferioară, dar şi la un preţ mult sub cel la care noi le distribuim.
Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO, Ivatherm
► Pentru fiecare brand, cea mai importantă piaţă este cea locală. Aici se desfăşoară un proces de învăţare prin care orice companie trebuie să treacă. Trebuie să vă concentraţi să cuceriţi piaţa locală şi apoi va fi uşor să replicaţi acest model şi în alte pieţe.
► În industria noastră, un lucru e sigur, „Made in France“ e foarte puternic. Să fii fabricat în Franţa când eşti un brand cosmetic e foarte important. „Made in România“ contează, dar depinde de industrie. Din păcate, industria comestică are puţini reprezentanţi locali, dar e în dezvoltare.
► Apar tot timpul jucători noi, dar de cele mai multe ori nu rezistă foarte mult pe piaţă. De multe ori antreprenorii se orientează către alte industrii. Dar remarcăm o dinamică în domeniul cosmeticelor.
► Noi producem în Franţa încă de la început, pentru că am căutat să avem o calitate a bunurilor şi a ingredientelor active. În România există producători locali, dar nu lucrează sub manufactură (nu realizează brandul altui jucător - n.red.). Mai mult, ne-am temut pentru confidenţialitatea formulelor, pentru că ne aparţim şi le creăm singuri, în alte laboratoare de cercetare din Franţa.
► Dacă produci în Franţa există şi alte avantaje. Industria lor fiind foarte matură, există o competiţie acerbă între fabrici, aşa că ajungi la un cost de producţie destul de mic.
► Pentru noi, interesant a fost să creăm un brand româneasc, indiferent de unde este realizat produsul respectiv. Noi plătim taxe acasă, în România.
► Există multe tendinţe pe care le observăm în industria noastră. Cred că cea mai importantă este orientarea consumatorilor către produse sustenabile. Pentru brandurile noi e aproape obligatoriu să se lanseze în direcţia asta, pentru că asta vor consumatorii. Mai există tendinţa de clean beauty, articole fără sulfaţi, fără parabeni, cruelty free. Este observată de mai mulţi ani şi tendinţa către produsele naturale.
Tiberiu Dăneţiu, director marketing, Auchan Retail România
► Atunci când un un consumator alege un anumit produs, cu siguranţă valorile mărcii şi perenitatea acesteia contează mult. Exigenţele au crescut ca urmare a experienţei acumulate de-o parte şi de alta, atât de consumatori cât şi de retaileri.
► Brandurile româneşti stau fără nicio problemă la acelaşi nivel cu cele internaţionale. Din perspectiva asta, la finalul anului trecul am creat un club al mărcilor emblematice româneşti. Am început cu 30 de branduri şi ne extindem. Anul acesta pregătim o operaţiune pentru 1 Decembrie. Clubul este creat din dorinţa de a sprjini mărcile româneşti care au intrat în inima consumatorilor de multă vreme. Vrem să le susţinem şi mai bine. Avem o serie de acţiuni planificate în acest sens.
► Studiile arată că în percepţia românilor, produsele realizate local sunt mai calitative şi mai gustoase decât orice alte bunuri care vin din import. Există cu singuranţă o orientare din partea unor mari mase din consumatorii noştri către aceste bunuri şi este foarte bine că se întâmplă aşa. Noi susţinem made în România. De altfel, peste 90% din produsele alimentare din Auchan provin de la companii din România.
► Avem aproape 400 de produse marcă proprie care sunt realizate aici, de producători români. Ne interesează să suţinem economia locală, să susţinem dezvoltarea partenerilor noştri, să creăm valoare pentru consumatori şi pentru comunitate.
► Schimbarea adusă de pandemie a fost legată de siguranţa sanitară. Apoi, sunt nişte tendinţe de fond care vin din spate, respectiv interesul consumatorului de a alege produse mai sănătoase. Cu singuranţă şi orientarea spre produsele româneşti este un factor care se aşează pe acelaşi trend. A doua tendinţă importantă este că nu mai vrem să aruncăm mâncarea. A treia este preocuparea pentru protejarea mediului. O tendinţă esenţială accelerată de pandemie a fost aceea de utilizare a mijloacelor digitale pentru a realiza diverse etape din actul de cumpărare.
► Încercăm să susţinem producătorii locali, care se zbat de 10-15 ani să realizeze flori. România are producători de flori, mici este adevărat, pentru că au dispărut serele şi tot ce-a fost construit în perioada comunistă. Lucrăm cu astfel de producători şi încercăm să-i susţinem.
Willy Dicu, CEO, Teilor
► Echipa Teilor numără peste 400 de colegi din 12 ţări diferite. Ca să ducem un brand 100% românesc la nivel internaţional şi pentru ca el să aibă cel puţin aceleaşi rezultate ca pe plan local, este nevoie de o diversitate culturală mare în cadrul companiei.
► Anul viitor o să ne concentrăm atenţia extrem de mult pe piaţa din Polonia, o piaţă matură, cu un consumator disciplinat. Acolo comunicarea va fi mult adaptată la personalitatea consumatorului, în special la cel tânăr. Continuăm extinderea în Ungaria şi în alte ţări din centrul Europei, dar încercăm să ne uităm şi pe pieţele mature din vestul Europei.
► Pandemia a schimbat lucrurile. Pentru noi a pus pe pauză anumite proiecte, dar a venit cu oportunităţi noi precum spaţiile de retail. Anumite spaţii extrem de bune sunt acum diponibile şi se poate intra mult mai rapid în negocieri. Totodată, consumatorul s-a repliat pe partea online şi a crescut businessul pe acest segment. Partea de digital ajută din ce in ce mai mult şi segmentul de offline.
► Pandemia a pus la încercare toate companiile în ceea ce priveşte viteza de adaptare. Mediul înconjurător ne-a forţat să ne adaptăm şi să devenim mult mai flexibili.
► Încă suntem percepuţi de anumiţi consumatori ca fiind un brand internaţional, dar sunt mulţi care cunosc faptul că suntem un brand 100% românesc.
► Imaginea contează foarte mult, iar la un moment dat devine irelevant de unde eşti atunci când ieşi pe pieţele externe. Deocamdată, menţinem un balans fin între abordarea noastră vizavi de piaţa din România şi piaţa globală.
► Din fericire, în cazul nostru, numele este unul foarte simplu şi acustic este uşor de înţeles şi de pronunţat în mai toate limbile din Europa. De aceea, mergem cu acelaşi brand peste tot. Continuăm cu acelaşi logo, cu acelaşi brand, cu aceeaşi strategie.
