• Leu / EUR4.7550
  • Leu / GBP5.5278
  • Leu / USD4.2719
Special

Zece întrebări la care instituţiile de stat dau răspunsuri confuze

Autor: Iulian Anghel

2 nov 2011 595

1. Câţi români sunt?

Referendumul s-a încheiat, iar controversele abia încep. Cât de reale vor fi rezultatele, de vreme ce este posibil ca nu totul să fie recenzat? Când introduci atâtea confuzii (peste CNP-ul obligatori, ba nu este; ba te poţi înregistra online, ba nu poţi; miliatarii sunt recenzaţi separat) de unde să aştepţi rezultate clare?


2. Câţi bugetari sunt în România?

Datele privind numărul total de bugetari sunt raportate diferit de Ministerul de Finanţe şi de INS. Ministerul de Finanţe spune că există 1,36 milioane de bugetari, cei de la Institutul Naţional de Statistică 1,1 milioane. De unde diferenţa? Din raportări diferite. Atunci la ce instituţie ne raportăm în momentul în care Guvernul transmite că a redus schema bugetară cu "X" număr de angajaţi?


3. Câţi angajaţi se ocupă de gestionarea fondurilor europene?

ZF a solicitat această informaţie Guvernului, iar după trei săptămâni răspunsul a fost: Guvernul nu are centralizate aceste date. Ele trebuie solicitate fiecărei entităţi în parte.


4. Care sunt pierderile companiilor de stat şi câte sunt ele?

Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional ca lista companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar să fie semnificativ restrânsă, de la 30 la doar 10 societăţi mari. Pe cele mari le ştim. Dar pe cele mici? Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, într-o declaraţie recentă: "În acest moment nimeni nu ştie câte companii de stat sunt în economie. Noi am identificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Numărul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent".


5. Care este cea mai mare companie din România?

De câţiva ani firma American European Marketing & Enterprises, înregistrată în Braşov, raportează profituri uriaşe - ultima dată un profit net de 4,1 mld. euro, egal cu cifra de afaceri. Dar respectiva firmă figurează cu un singur angajat. ZF a solicitat în august Ministerului Finanţelor şi ANAF să i se răspundă dacă respectiva firmă a plătit impozit pe profitul raportat (circa 600 mil. euro). Iată răspunsul: S-a demarat o inspecţie fiscală. Dar şi în 2010 compania a raportat profituri uriaşe: de 3,6 mld. euro.


6. Care sunt primii 100 de exportatori?

Nici Guvernul şi nici Ministerul Economiei nu au putut răspunde unei solicitări a ZF de a furniza lista celor mai mari 100 de exportatori din România, deşi Ministerul Economiei are un departament pentru comerţ exterior şi chiar şi o strategie de export până în 2014. Răspunsul este la INS, dar Statistica nu dispunea la vremea respectivă şi de valoarea exporturilor realizate de acestea în intervalul ianuarie-iulie 2011. ANAF a venit cu următoarea explicaţie: valoarea acestor exporturi este una confidenţială, motiv pentru care INS nu are aceste date.


7. Care este adevăratul deficit bugetar?

În aprilie o ştire inflama spaţiul public. Eurostat, serviciul de statistică al UE, anunţa că are rezerve (retrase între timp) în privinţa calităţii datelor raportate de România despre deficitul bugetar din 2010, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului. Observaţiile se refereau la modul de includere în calculul deficitului a unor societăţi precum CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA. Deficitul bugetar este calculat în continuare, la noi, pe

metoda cash şi pe ESA şi fiecare foloseşte indicele care-i convine.

8. Câte contracte de muncă s-au semnat după intrarea în vigoare a Codului muncii?

Cu puţină vreme înainte de a demisiona, fostul ministru al muncii Sebastian Lăzăroiu a recunoscut că numărul de noi contracte adăugate pe piaţa muncii nu este cel anunţat de premierul Emil Boc - diferenţa era de câteva sute de mii. De unde venea ea? Premierul Boc anunţa numărul de contracte, dar menţiona de fiecare dată doar numărul de contracte noi semnate şi nu diferenţa dintre soldul iniţial al numărului de contracte de muncă şi soldul final al perioadei.



9. Câte tractoare sunt în România?

România avea în 2009 o flotă de 175.000 de tractoare, susţin datele Institutului Naţional de Statistică. Cele deţinute de Ministerul de Interne susţin că România avea anul trecut 50.000 de tractoare. Cifra este extrem de importantă pentru că ea poate exprima cât de rudimentară sau nu este agricultura românească în comparaţie cu cea a altor ţări, cum evoluează ea. De unde această diferenţă uriaşă? Nu ştim, din date oficiale.


10. Care este preţul "de referinţă" oficial al caselor?

Lansat în vara anului trecut sub forma unui indice trimestrial care măsoară evoluţia preţurilor la locuinţe, Indicele proprietăţilor rezidenţiale realizat de Institutul Naţional de Statistică a apărut într-o singură ediţie, ulterior nemaifiind transmise date separat privind preţurile apartamentelor.

Acesta era unul dintre cei mai aşteptaţi indici din economia locală, în condiţiile în care studiul realizat cu sprijinul BNR şi al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România furniza date privind evoluţia preţurilor din tranzacţii, dar nu valorile solicitate de proprietari, pe care se bazează ceilalţi indici ai preţurilor realizaţi în piaţa imobiliară.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7550
Diferență: 0,1643
Ieri: 4.7537
Azi: 4.2719
Diferență: -1,2688
Ieri: 4.3082
Azi: 5.5278
Diferență: 3,867
Ieri: 5.4855
Azi: 4.3002
Diferență: -1,2402
Ieri: 4.3166