Special

ZF Agrobusiness 2016. „Doar cinci comune din peste 3.000 au cadastrul făcut. În România se legiferează prost, iar agricultura este reglementată birocratic“

Redactorul-şef al ZF, Sorin Pâslaru (la microfon), a arătat în deschiderea conferinţei evoluţia producţiei de cereale în ultimii 25 de ani

Evenimentul ZF Agrobusiness 2016, realizat în parteneriat cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Azomureş, Carrefour, Danone, Ecopack, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti, a strâns la masa discuţiilor 11 dintre oamenii-cheie din agricultură, alături de alţi peste 160 de invitaţi în sală pentru a dezbate cum poate creşte valoarea adăugată din agricultură.

Autor: Roana Rotaru, Roxana Rosu, Bogdan Alecu

18.10.2016, 00:07 540

Pentru campania agricolă aferentă anului 2015, APIA a alocat subvenţii de peste 23.000 de euro pentru pentru cultura de cartof de sămânţă şi circa 1.300 euro pe cap de bovină de carne, în contexul în care pentru obţinerea subvenţiilor fermierii trebuia să îndeplinească mai multe condiţii greu de îndeplinit. Mulţi nu au reuşit să respecte aceste condiţii, astfel că plafonul alocat s-a împărţit către un număr mai restrâns de fermieri, de unde rezultă şi cuantumul ridicat al subveţiilor.

Din 1,59 mld. euro, cât era plafonul total alocat pentru plata subvenţiilor din Fondul European de Garantare Agricolă aferente campaniei agricole din 2015, APIA a achitat până acum, după întârzieri, 1,46 mld. euro, adică  în jur de 90% din plafonul alocat.

Subvenţia pe hectar pe care o încasează fermierii va creşte cu circa 50 de euro în 2017, potrivit lui Paul Kmen, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), care estimează că anul viitor subvenţia pe hectar va fi de circa 130 euro.

Anul acesta însă, reprezentanţii APIA vor să modifice atât cuantumul subvenţiilor cât şi modul de alocare, angajându-se ca de data aceasta să efectueaze plăţile la timp.

„Anul trecut subvenţia pe hectar a fost de 80 euro, anul acesta doar avansul va fi 97 de euro,  deci va ajunge  anul viitor probabil la 130 euro pe hectar. Pe lângă cuantumul subvenţiei se va modifica şi modul de alocare a acestui sprijin financiar, pentru ca în viitor să nu se mai ajungă în situaţia în care pentru  pentru cultura de seminţe de cartofi s-au acordat subvenţii de peste 23.000 de euro pe hectar, iar în cazul bovinelor de carne circa 1.300 euro pe cap“, a spus Paul Kmen, director general adjunct APIA, prezent la conferinţa ZF Agrobusiness 2016, realizată în parteneriat cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Azomureş, Carrefour, Danone, Ecopack, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.

Procesul de cadastrare totală a terenurilor nu va fi finalizat nici în 10 de ani în condiţiile în care acum sunt doar cinci comune din 3.000 unde s-a finalizat cadastrul, spune Cristian Popescu, avocat asociat la Popovici Niţu Stoica & Asociaţii.

„Nu văd finalizată în următorii zece ani cadastrarea totală a terenurilor. Plus că ar trebui să discutăm şi de comasare în agricultură. Prin lege, 8 milioane de hectare s-au dus la 3 milioane de proprietari, iar România e singura ţară din Europa cu potenţial agricol care nu are o lege a comasării“, a spus Cristian Popescu.

Potrivit lui Alexandru Gheorghe, proprietarul com­paniei Somalex, care cultivă cereale pe o suprafaţă de 3.300 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi şi a rulat anul trecut afaceri de 5,3 mil. euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior, „Noua Politică Comună Agricolă condiţionează încasarea subvenţiilor de existenţa cadastrului, România având la dispoziţie încă trei ani pentru a-şi înscrie în cadastru terenurile agricole, o situaţie pentru care APIA nu a găsit deocamdată o soluţie. Se discută despre acest lucru, că din 2020, dacă nu ai cadastru, nu vei primi subvenţii. Cadastru era din 1990, noi am preluat o situaţie complicată, cert e că va trebui făcut cadastrul  şi va trebui început de undeva, însă nu îmi dau seama practic cum se va putea face acest lucru“, a spus Alexandru Gheorghe. El spune că actualele declaraţii pentru APIA au un grad de precizie atât de mare încât era aproape imposibil de respectat. „Mă refer la cei 70 cm cât era limita de eroare pentru a declara suprafaţa de teren, iar peste doi ani situaţia va fi mai complicată pentru că declaraţiile vor fi condiţionate de existenţa cadastrului“.

În cazul fermierilor mici, prin programul „O şansă pentru familia ta“, Danone, unul dintre cei mai mari jucători din industria lactatelor, care procesează aproximativ 55 mil. litri de lapte pe an, încercă să reducă depen­denţa crescătorilor de vaci din mediul rural de ajutoarele finaciare acordate de stat, ajutându-i să-şi transforme micile gospodării în micro ferme, o investiţie estimată la 3 milioane de euro.

„Am donat peste 300 de juninci rasa Holstein, cu condiţia ca primul viţel născut să fie donat mai departe, câteva zeci de staţii de muls şi am organizat cursuri de instruire pentru peste 700 de membri. În cinci ani am reuşit să transformăm câteva gospodării în câteva mici ferme. Sunt la acest moment mai mult de 100 de gospodării care au ajuns microferme, însă ce este foarte important este că numărul de beneficiari indirecţi a ajuns la câteva mii“, a declarat Eduard Jerca, manager achiziţii lapte la Danone, în cadrul conferinţei ZF Agrobusiness. 

Potrivit reprezentanţilor companiei, circa 95% din laptele procesat de Danone provine de pe plan local, din care peste 10% de la micii gospodari, o pondere pe care producătorul de lactate vrea să o dubleze în viitor.

Sezonalitatea producţiilor de legume-fructe reprezintă acum principala provocare a retailerilor privind „legea supermarketurilor“.

Grupul francez Carrefour, unul dintre cele mai mari lanţuri de comerţ modern, care deţine circa 280 de magazine pe plan local, se declară pregătit să expună la raft cel puţin 51% produse agroalimentare provenite din lanţul scurt de aprovizionare, aşa cum impun modificările aduse legii 321/2009 privind comerţul cu produse alimentare. Cu toate acestea, reprezentanţii companiei nu ştiu cum şi dacă acest lucru va fi posibil în afara sezonului cald, când producţiile de legume-fructe produse local scad.

„Suntem pregătiţi pentru martie 2017, când intră în vigoare legea cu 51% produse româneşti în magazine, dar aşteptăm să ni se explice cum se va ajunge la acest deziderat în afara sezonului. (...) Procentul de produse româneşti va începe să scadă în lunile următoare, dar în sezon peste 70% din produse sunt româneşti“, a declarat Florin Căpăţână, director dezvoltare durabilă şi relaţii instituţionale la Carrefour România, care mizează pe asociere ca fiind soluţia pentru ca fermierii  să poată livra cantităţile cerute de retaileri, o soluţie pe care producătorii o evită.

George Bădescu, preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), spune că modificările aduse legii 321 s-au făcut fără o analiză de impact şi fără să fie consultaţi prea mult retailerii, dezbaterile bazându-se mai degrabă pe mesaje „emoţionale“, decât pe date factuale. 

„Legea a intrat în vigoare din iulie şi se aplică, dar a fost descurajant în această situaţie contextul emoţional în care a avut loc aşa-zisa dezbatere privind produsele româneşti. Partea cu 51% produse din lanţul scurt ar trebui să se aplice din ianuarie, printr-o hotărâre de guvern. Nu avem niciun text deocamdată. Analizele la rece, pe cifre, au fost înlocuite de mesaje emoţionale, simple, bazate pe aspecte colaterale. Dincolo de ce vrem, există realitatea dură a pieţei, situaţia fermierilor, preţurile la anumite produse, aspecte legate de sezonalitate, climă“, a spus George Bădescu.

Pe de altă parte, Remus Crăciun, directorul general al Ecopack, o companie producătoare de ambalaje şi hârtie, spune că legea 321/2009, deşi este greu de aplicat în forma actuală, a avut efecte secundare benefice, compania înregistrând o creştere a cererii pentru ambalaje de legume-fructe. 

„Am investit în tehnologie şi know-how, am început să colaborăm cu mari reţele de magazine şi acum ei pun la dispoziţia producătorului local şi ambajalele dorite. Au apărut şi mărcile private, iar retailerii pun la dispoziţia producătorilor ambalajele produse de noi la legume-fructe (...) Deşi nu este funcţională încă, Legea 321/2009 are efecte secundare benefice pentru că vedem o efervescenţă din partea retailerilor, care sunt mai atenţi la producătorii locali, investind în branduri locale“, a conchis directorul general al Ecopack.

Ce au spus ieri invitaţii prezenţi la conferinţa Ziarului Financiar

 

Paul Kmen, director general adjunct APIA

Subvenţia pe hectar va creşte cu circa 50 de euro în 2017, la circa 130 euro. Anul trecut subvenţia pe hectar a fost de 80 euro, anul acesta doar avansul va fi 97 de euro,  deci va ajunge  anul viitor probabil la 130 euro pe hectar. Pe lângă cuantumul subvenţiei se va modifica şi modul de alocare a acestui sprijin financiar, pentru a nu se mai ajunge în situaţia în care pentru  pentru cultura de seminţe de cartofi s-au acordat subvenţii de peste 23.000 de euro pe hectar, iar în cazul bovinelor de carne circa 1.300 euro pe cap. Mai este ajutorul naţional tranzitoriu, care este în funcţie de producţie. Sunt plafoane pe care nu am reuşit să le atingem pentru că mulţi fermieri nu au putut să îşi atingă targetul de producţie, astfel că nu am putut să plătim.

 

Marius Grigore, director Direcţia Generală Sanitară Veterinară, ANSVA

România va putea să exporte din nou şi porci vii. Am primit în septembrie avizul din partea CE şi al statelor membre. Ultimul focar de pestă porcină a fost în România în 2007. Sanitar-veterinar România este la un nivel foarte bun în acest moment. La animale vii e mai complicat, trebuie să demonstrezi anual că ele sunt sănătoase. Pesta porcină africană nu este încă pe teritoriul României. Odată intrată, restricţiile sunt foarte agresive. Populaţiile de porci mistreţi sunt un factor în extinderea bolii. Avem o strategie de prevenţie a bolii şi va fi legiferată, pentru a stimula fermierii şi vânătorii să aducă mistreţi morţi la analiză pentru a identifica virusul.

 

Alexandru Gheorghe, proprietar Somalex

După noua Politică Comună Agricolă, relaţia cu APIA s-a complicat din cauza condiţiilor tot mai dificile de îndeplinit privind declararea suprafeţei de teren agricol  lucrat, care trebuie măsurată cu o tot mai mare acurateţe. Mă refer la cei 70 cm cât era limita de eroare pentru a declara suprafaţa de teren, iar peste doi ani situaţia va fi mai complicată pentru că declaraţiile vor fi condiţionate de existenţa cadastrului. Noua Politică Comună Agricolă condiţionează încasarea subvenţiilor de existenţa cadastrului, România având la dispoziţie încă trei ani pentru a-şi înscrie în cadastru terenurile agricole.

 

Eduard Jerca, manager achiziţii lapte Danone

Avem trei categorii de fermieri, care deţin sub 50 de vaci,  între 50 şi 200 de vaci şi peste 200. Prima categorie livrează în Danone peste 10% din necesar, dar avem în plan ca în cel mai scurt timp să ajungem la dublarea cantităţii. Prin programul "O şansă pentru familia ta", Danone a dăruit, din 2012 şi până acum, peste 300 de vaci Holstein comunităţilor de gospodari, mai multe staţii mobile de muls, tancuri de răcire şi stocare pentru lapte şi peste 11.000 de doze de inseminare artificială, o investiţie estimată la 3 milioane de euro.

 

Dan Trifu, vicepreşedinte, Vel Pitar

E greu să faci produse congelate fără să conţină produse petrochimice. Dacă mănânci zilnic aceste produse, nu e bine deloc. Vedem constant legi care distorsionează mediul şi instituţii care nu îşi fac treaba. Românii sunt încă păcăliţi. Importăm constant pâine congelată, pe care lanţurile de magazine o decongelează şi o vând ca proaspătă. Oamenii cred că e făcută pe loc, dar ea are 5-7 luni deja. Încă 40-45% din piaţă e franzela albă neambalată, care nu există în alte ţări.  Uneori se ia un astfel de produs şi se ambalează într-o folie.

 

Cristian Popescu, avocat asociat, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

Procesul de cadastrare totală a terenurilor nu va fi finalizat nici în 10 de ani. Avem 5 comune din 3.000 unde s-a finalizat cadastrul. Legea 321 nu va încuraja producătorii români. Este o formă fără fond. Odată cu cadastrul, ar trebui să discutăm şi de comasare în agricultură. Prin lege, 8 mil. de hectare s-au dus la 3 mil. de proprietari, iar România e singura ţară din Europa cu potenţial agricol care nu are o lege a comasării. E nevoie şi de comasare administrativă, astfel încât o parte din cetăţenii dintr-o comună să poată cere comasarea terenurilor lor ca să fie mai uşor de exploatat.

 

Claudiu Daviţoiu, proprietar Agroindaf Afumaţi

APIA ar trebui să verifice dacă cei care primesc fonduri chiar produc cât zic, să dea banii după ce vede nişte facturi de la producători. Ca să eradicăm evaziunea, trebuia să se dea banii după ce arătam pe factură ce am produs şi vândut. APIA trebuie să facă o selecţie. Să întrebe dacă au mai plantat cartofi vreodată, nu să facă asta doar pentru a primi subvenţia mare. Fermierii români au rămas în urmă cu tehnologia. Mereu trebuie să investeşti ca să produci mult la hectar.

 

Florin Căpăţână, director Dezvoltare Durabilă şi Relaţii Instituţionale Carrefour România

Suntem pregătiţi pentru martie 2017, când intră în vigoare legea cu 51% produse româneşti în magazine, dar aşteptăm să ni se explice cum se va ajunge la acest deziderat în afara sezonului. Procentul de produse româneşti va începe să scadă în lunile următoare, de exemplu, dar în sezon peste 70% din produsele din reţea sunt româneşti. Există o tendinţă de a avea tot mai mulţi producători români care cultivă suprafeţe importate. Vrem să lucrăm cu cei care ne pot livra cantitatea mare cerută de aceste lanţuri.

 

George Bădescu, director executiv Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR)

Legea 150 a intrat în vigoare din iulie, dar a fost descurajant în această situaţie contextul emoţional în care a avut loc aşa- zisa dezbatere privind produsele româneşti. Partea cu 51% produse din lanţul scurt ar trebui să se aplice din ianuarie. Analizele la rece, pe cifre, au fost înlocuite de mesaje emoţionale, simple, bazate pe aspecte colaterale. Dincolo de ce vrem, există realitatea dură a pieţei, situaţia fermierilor, preţurile la anumite produse, european, aspecte legate de sezonalitate, climă. Este o piaţă volatilă, la legume fructe depindem mult de vreme. Doar doar o parte din fermieri se pot califica la activităţi comerciale de mare anvergură.

 

Călin Pop, director naţional de vânzari, Azomureş

Solul, după 40 de ani de utilizare aproape exclusivă a azotatului de amoniu, nu mai e cel de care învăţam noi, dar în ultimii 9-10 ani se vede utilizarea crescută a NPK-urilor. Utilizarea lor a ajuns la 30%, versus amoniu şi uree 70%. Stocurile de fertilizant au scăzut de anul trecut (98% 2015 versus 2014). Anul trecut s-au consumat 2 mil. tone de fertilizant în România, mai mult de jumătate de la Azomureş (54%). Consumul mediu de fertilizant la hectar în România este de trei ori mai mic decât media de consum în UE. Cred că produsele bio sunt sub 1% din vânzările de produse alimentare din România.

 

Remus Crăciun, director general Ecopack

În urmă cu 10 ani produsele româneşti erau cel mai urât ambalate şi nici nu  găseai în marile reţele de magazine legume şi fructe locale. Acum retailerii pun la dispoziţia producătorului local şi ambajale. Producem un carton de 200 km pe zi şi îl tăiem în cutii. Suntem şi cel mai mare reciclator final, cu circa 40% din maculatura de carton strânsă în România, pe care o reciclăm. 90% din ce producem e pentru industrie, doar 10% pentru legume-fructe încă, dar acest segment se dublează de la an la an. Vedem efervescenţă din partea retailerilor, sunt mai atenţi la producătorii locali, iar reciclarea a crescut cu 30% în acest an.

 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO